19
Vi, Oct
24 New Articles

Turdaleaks
Typography

Politicianul turdean Doru Anca așteaptă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a afla dacă își poate continua cariera politică sau nu, după ce o sentință a Curții de Apel București a decis că ANCA DORU PAUL IOAN a fost colaborator al Securității. Primul termen în recursul formulat de politicianul turdean a fost programat la ÎCCJ în 3 mai 2011. Preşedintele secţiei a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal al Curţii de Apel Bucureşti, unde s-a derulat procesul în constatare a calităţii de colaborator al securităţii a lui Doru Anca, l-a anunţat pe acesta că Dosarul nr.8201\2\2009 a fost ataşat la dosarul nr. 40/2/2010 şi înaintat ÎCCJ încă din data de 11 noiembrie 2010, pentru soluţionarea recursurilor formulate de cel acuzat de colaboraţionism. Însă pe portalul ÎCCJ, dosarul respectiv apare ca având alt obiect iar termenul este 18 mai 2011.Am studiat acest caz pentru că am considerat că asemeni oricărui alt cetățean, controversatul politician are dreptul să beneficieze de prezumția de nevinovăție până când instanța nu va decide altfel, printr-o decizie definitivă și irevocabilă.

Thumbnail imageCurtea de Apel spune că a colaborat cu SecuritateaThumbnail image

 

 Dacă CNSAS și Curtea de Apel București susțin că Doru Anca a fost colaborator al securității în timp ce președintele filialei turdene a PRM se apără spunând că nu se face vinovat de astfel de fapte, iar dosarul cu pricina este unul instrumentat politic pentru că este un politician care deranjează pe cei aflați la putere. Pentru că noi ne-am făcut un renume din echidistanță și neatârnare o să prezentăm cititorilor noștri toate informațiile legate de acest subiect pentru ca fiecare să fie în stare să decidă, în cunoștință de cauză, în același timp cu completul suprem, dacă peremistul șef din Turda a colaborat cu Securitatea sau nu.

Cel mai bine ar fi să începem prin a vă prezenta partea din sentința pronunțată în cadrul dosarului  cu numărul 8201/2/2009 care îl privește pe turdeanul nostru, un personaj controversat, criticat până la extrem de unii, apreciat însă de opoziție și de proprii membrii de partid ai PRM Turda. După aceea vom putea analiza fără “partis pri”-uri dar și fără a uita voit ceva din ceea ce ar fi decisiv în luarea unei decizii de colaborare/non-colaborare cu Securitatea.

Sentința

Așadar, iată textul ce-l privește pe Doru Anca din sentința Curții de Apel București, într-un proces inițiat de CNSAS în 2008, când Doru Anca își anunța candidatura la funcția de primar al municipiului Turda:

Thumbnail image"Potrivit art.2 lit. b din OUG nr.24/2008   privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu Thumbnail imagemodificări prin Legea nr. 293/2008, prin colaborator al Securităţii se înţelege persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.  (…) Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor;

Aşadar, prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securităţii este aceea ca această persoană să fi furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, a doua condiţie vizează calitatea informaţiei furnizate, în sensul că prin aceste informaţii se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, iar a treia condiţie se referă la efectele furnizării informaţiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Toate aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ, în speța de față, pârâtul ANCA DORU PAUL IOAN, a fost recrutat la data de 06.06.1974, de organele de securitate întrucât, în cadrul obiectivului CAP ”6 martie” Câmpia Turzii-sectorul legumicol-exista posibilități de sustragere de produse legumicole cât și săvârșirea de infracțiuni ce lovesc avutul obștesc, astfel  că s-a impus recrutarea ca informator a pârâtului, acesta primind numele conspirativ ”Dan”.

Thumbnail imageReferitor la informațiile furnizate, instanța reține că la dosarul cauzei se află Note-Raport și Note de analiză, efectuate de ofițerii de securitate, respectiv: Nota de analiză din 07.11.1985, în care ofițerul de securitate consemnează că informatorul ”Dan” a furnizat un număr de 6 materiale informative referitoare la lucrările efectuate în CAP, cât și cu privire la starea de spirit din rândul populației; Nota de analiză din data de 19.11.1986 în care ofițerul operativ Lt. Maj. Pop Ioan consemnează, printre altele, că de la data ultimei analize, 07.11.1985 informatorul ”Dan” a furnizat 7 note informative de valoare operativă bună, referitoare la activitățile de cadrul CAP-ului din Maihai Viteazu, cât și cu privire la starea de spirit din comună, datele respective verificându-se, atât prin alte surse, cât și prin investigații la fața locului, ceea ce dovedește că sursa este sinceră și atașată organelor de securitate; Nota-Raport din data de 10.11.1987, de analiză a activității, pe anul 1987, în care se consemnează  că a furnizat un număr de 7 note informative scrise de valoare operativă foarte bună, în primul rând referitoare la unele nereguli de la CAP Mihai Viteazul, stări de spirit, cât și referitoare la unele elemente din atenția serviciului de securitate și a fost folosit pe lângă o delegație finlandeză ce a vizitat CAP-ul din localitate.

În Nota-Raport privind pe informatorul Dan, din data de 04.04.1988, se consemnează de  asemenea că acesta a furnizat elemente cu valoare informativă foarte bună, cu privire la unele nereguli din CAP, stări de spirit din comună și despre elemente din baza de lucru, precum și faptul că din proprie inițiativă în luna ianuarie 1998 a semnalat in scris despre activitatea unui presupus ”nucleu” de elemente naționaliste maghiare din comunele Mihai Viteazu și Moldovenești, care ar desfășura activitate ostilă.

Thumbnail imageAutorul Raportului consemnează însă că datele furnizate sunt constatările personale ale informatorului, exagerate, rodul unei gândiri subiective, generate de conflictele provocate anterior atât cu Lt. Col.rez. Bodoczi George, cât și cu Borsos Toma, iar întâlnirea din data de 29.03.1988 a susținut verbal existența unui presupus ”nucleu” de elemente naționaliste, în comunele Mihai Viteazu și Moldovenești, dar fără a argumenta cu date concrete modul de activitate pe care ar desfășura-o.

De asemenea, la dosar, (fila 287) se află o Notă informativă, semnată cu numele conspirativ ”Dan”, în care semnalează unele aspecte cu caracter infracțional săvârșite de fostul președinte al CAP Mihai Viteazu Kereki Paul, scoțând în evidență faptul că, după schimbarea din funcție, Kereki Paul a susținut să-i rămână semnătura în bancă, iar acest fapt prezintă gravitate maximă întrucât împreună cu Bajko Rozalia, Boroș Tamaș, sub acoperirea lui poartă fel de fel de polemici șoviniste necorespunzătoare cu situația actuală.

Mai este de reținut că la data de 18.08.1977 s-a făcut propunerea de remunerare de către ofițerul operativ economic din cadrul Miliției Orașului Cîmpia Turzii, având în vedere informațiile valoroase furnizate de la data de 06.06.1974, iar la data de 08.06.1980 a fost remunerat din nou pentru activitatea bună din anul 1979.

Thumbnail imageAșa dar se remarcă, în primul rând că pârâtul a avut o activitate informativă pe o perioadă lungă de timp, aproximativ 15 ani, perioadă în care a fost apreciat de către ofițerii de securitate, informațiile furnizate fiind apreciate ca fiind de valoare informativă foarte bună, fiind remunerat în două rânduri pentru activitatea sa calitate de informator și, deși nu toate informațiile furnizate de pârât se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, informațiile care vizau starea de spirit din comună, despre existența nucleului de elemente naționaliste și despre Kereki Paul despre care a arătat în Nota informativă că a insistat să-i rămână semnătura în bancă, iar acest fapt prezintă gravitate maximă întrucât împreună cu Bajko Rozalia, Boroș Tamaș, sub acoperirea lui poartă fel de fel de polemici șoviniste necorespunzătoare cu situația actuală, se încadrează în această definiție.

De asemenea, este îndeplinită și a treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, așa cum susține în mod întemeiat reclamanta, aceste informații au încălcat dreptul de la viață privată și libertatea de opinie a persoanei la care se referă.

Nota de constatare S/DJ/1757/24.10.2008 a fost întocmită de CNSAS, având în vedere prevederile art. 3 lit. G și art. 5 alin. 1 din OUG nr. 24/2008 și calitatea pârâtului de candidat la funcția de primar al municipiului Turda Județul Cluj, și urmare a aprobării acesteia de către Colegiul CNSAS, potrivit art. 8 alin. 1 din ordonanță, s-a dispus Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în condițiile art. 11 alin. 1.

Prin urmare, instanța de judecată sesizată, urmare a aprobării Notei de constatare, analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat în cauză, apreciază că CNSAS, în calitate de reclamant a făcut dovada susținerilor sale, astfel încât urmează să constate calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Pârâtul a susținut că în calitate de inginer la CAP Mihai Viteazul și CAP Tureni a furnizat doar observații privind procesul de producție și unele elemente infracționale și nu informații ce denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care nu au îngrădit drepturile fundamentale ale omului, aspect ce este parțial adevărat, multe dintre informațiile furnizate organelor de securitate au vizat acele aspecte, însă, așa cum s-a reținut mai sus, unele dintre informațiile furnizate s-au referit și la activități sau atitudini potrivnice regimului comunist.”

 

CNSAS vs. Doru Anca a început în 2008

 

Aceasta era așadar sentința Curții de Apel București, o decizie, după părerea mea neclară și nehotărâtă, atât în ceea ce privește justificarea interpretativă cât și vizavi de îndeplinirea cumulativă a condițiilor enunțate despre care se vorbea la început și care pare a nu stă în picioare din punct de vedere al argumentației juridice.

De aceea, fără a ne constitui în instanță de judecată, dar încercând să urmărim raționamentul juridic (care adeseori este cu totul diferit de cel logic), haideți să aprofundăm subiectul. Și pentru aceasta cel mai normal ar fi să o luăm de la început cu momentul 2008 când, printr-o  rezoluţie a Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, luată după votul consiliului, s-a stabilit că Doru Anca a fost colaborator al fostei Securităţi. Bineînțeles că Doru Anca nu a suflat o vorbă, până când CNSAS a publicat lista cu cei pe care îi consideră lucrători sau colaboratori ai Securității.  Imediat s-a trimis în instanța Curții de Apel București, conform legii, un dosar (8374/2/2008)  instrumentat pe baza probelor aduse după studierea dosarului de la Securitate a lui Doru Anca. Pentru că acel dosar cuprindea acuzații aduse mai multor persoane, printre care și Doru Anca, dar care nu aveau nicio legătură între ele, cauza s-a disjuns într-un alt dosar (8201/2/2009), finalizat, așa cum vă spuneam, de Curtea de Apel  prin sentința 3087/2009 din 6 octombrie 2009.

Chiar dacă politicianul turdean în cauză susţine că CNSAS ar fi acţionat în urma unei comenzi politice, există mari dubii că lucrurile ar sta aşa. Aceasta pentru că reprezentanţii CNSAS sunt acoperiţi de prevederile legale, acţionând în temeiul unei ordonanţe de urgenţă a guvernului din 2008. Doru Anca a fost ”purecat” din momentul în care şi-a anunţat candidatura la funcţia de primar al municipiului Turda. Aceasta este, de fapt, şi miza: dacă ÎCCJ va constata că Doru Anca a fost colaborator al Securităţii, aşa cum a constatat înainte Curtea de Apel Bucureşti, cariera politică a vajnicului peremist ar putea să se încheie aici.

Iată ce se arată în raportul anual al CNSAS din 2008, referitor la motivele pentru care sunt cercetați politicienii ca Doru Anca constituind justificarea conducerii  CNSAS privind analizarea cu celeritate a dosarelor celor care au candidat în 2008 la funcții publice este cuprinsă în raportul de activitate pentru anul în cauză întocmit de instituție: “Anul 2008 fiind un an electoral, verificarea candidaţilor la alegerile locale şi la cele generale a constituit o prioritate pentru  C.N.S.A.S., până la sfârşitul anului fiind întocmite materialele constatatoare pentru 2.823 persoane care au candidat pentru ocuparea funcţiilor de primari sau consilieri locali şi, respectiv, pentru  1.011 persoane care au candidat pentru ocuparea unui post de senator sau deputat în Parlamentul României.

Celor 3.834 de candidaţi la alegerile locale şi generale li se adaugă alte 1.298 de persoane verificate de C.N.S.A.S. din oficiu pe parcursul anului 2008, în temeiul Art. 3 lit. b-g din O.U.G. nr. 24/2008.

Trebuie precizat faptul că verificarea unei persoane se reia ori de câte ori aceasta candidează sau este desemnată să preia o funcţie sau o demnitate publică, indiferent dacă pe numele său a fost emisă anterior o decizie de necolaborare. Atât legea, cât şi modalitatea de preluare şi prelucrare a dosarelor impun actualizarea probelor prin noi verificări în bazele de date şi în materialul arhivistic deţinut de Consiliu.”

Un an mai târziu, în 2009, în temeiul aceluiași art. 3, lit. a-z din Lege, C.N.S.A.S. a verificat, un număr de 11.719 persoane, cu 1.378 de persoane mai puţin decât în 2008, când a fost întocmită documentaţia privind 13.097 persoane.

Potrivit legii, C.N.S.A.S. întreprinde verificări din oficiu în cazul persoanelor care deţin funcţii sau demnităţi prevăzute de Art. 3, lit. a-h, şi verificări la cerere, pentru deţinătorii funcţiilor prevăzute de Art. 3, lit. i-z. În ambele tipuri de verificări, procedura urmată de Consiliu este aceeaşi şi presupune parcurgerea obligatorie a următoarelor etape, în ordinea stabilită de lege: a) iniţierea corespondenţei cu foştii deţinători de arhivă; b) verificarea evidenţelor proprii create şi gestionate de Consiliu, adică a bazelor de date în care este organizată informaţia sintetizată prin procesarea la zi a materialului arhivistic; c) studierea dosarelor sau a documentelor identificate cu privire la persoana verificată; d) întocmirea notei de constatare în care este redată informaţia necesară aplicării legii; e) vizarea notei de constatare din punct de vedere juridic, la departamentul de specialitate; f) analizarea şi aprobarea notei de constatare în şedinţă de Colegiu; g) transmiterea notei de constatare în instanţă, sau emiterea unei adeverinţe privind absenţa elementelor de colaborare cu Securitatea şi a celor privind calitatea de lucrător al Securităţii, în sensul legii, după caz. Atât acţiunile în constatare transmise instanţei de contencios administrativ, cât şi adeverinţele de necolaborare sunt documente publice, ele putând fi consultate fie în instanţă (acţiunile în constatare şi documentele care au stat la baza emiterii lor), fie pe site-ul C.N.S.A.S. (adeverinţele de necolaborare sau de neapartenenţă la structurile Securităţii).

Doru Anca spune că a colaborat cu Miliția, nu cu Securitatea

Thumbnail imageÎn apărarea sa, Doru Anca a susţinut în recursul său că încadrarea s-a făcut eronat: „1. Eu nu am furnizat sub nicio formă rapoarte organelor de securitate ci numai organelor de miliţie, rapoarte care încadrau încălcări ale legilor în vigoare în acea perioadă, valabile şi în această perioadă, şi anume: -abuz în funcţie, foşti preşedinţi CAP, casieri, magazioneri, fals în acte, furt din avutul obştesc. Rapoartele au condus la îngrădirea ariei de infracţionalitate şi pedepsirea celor vinovaţi. Nu a fost nicio persoană, niciuna în instanţă nu a putut dovedi că cineva din cei menţionaţi, foştii preşedinţi din CAP, membru PCR Balogh Alexandru – „6 martie” Câmpia Turzii, Kereki Paul, nu au fost condamnaţi pentru faptele comise.

Făcând o paralelă cu situația actuală, în calitatea pe care o am, am sesizat Parchetul, organele de Poliţie, pentru săvârșirea infracţiunilor de însuşirea de foloase necuvenite, de funcţionari ai Primăriei Turda, dosar penal, sentinţe ale instanţelor cu sancţiuni încadrate legal în Cod de procedură penală. Deci, nu este nicio diferenţă între aplicarea C. Pr. Penală pt. infracţiunile din perioada 1975-1989 şi infracţiunile săvârşite actual.

2. Condiţia a douacalitate a informaţiei furnizate, de fapt indicarea modului de comitere a infracţiunilor, acestea nu aveau un caracter care să denunţe activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist. Aşa după cum am arătat anterior, toate infracţiunile menţionate în aceste rapoarte vizau încălcări flagrante ale C. Proc. Pen. care funcţionează şi astăzi. În niciun stat, chiar şi în situaţia actuală de largă democraţie, organele statului, de cercetare penală, Procuratura, Poliţia, nu permite aceste încălcări şi încadrarea acestor infracţiuni se face în urma unor sesizări scrise sau verbale, ale cetăţenilor ţării sau prin autosesizare. Deci această condiţie nu este îndeplinită, calitatea informaţiilor este de natură penală şi în care stat, chiar şi acum infracţiunile nu sunt pedepsite. Eu, în calitatea pe care am avut-o eram obligat, deci nu Thumbnail imageera o lipsă de interes, fiind inginer-şef al acestor unităţi, să apăr avutul obştesc, de sute de milioane de lei, de atunci, (peThumbnail image care îi administram temporar) de toate infracţiunile care se săvârșeau.

3. A treia condiţie – se referă la efectele furnizării informaţiilor, acestea au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În niciun stat de drept omul nu poate să fure, să falsifice, să abuzeze fără să fie pedepsit, fără a i se încălca drepturile fundamentale. Care drepturi fundamentale ale omului au fost încălcate în cazul de faţă? Cum a fost condamnat? Cine a murit în închisoare din cauza acestor rapoarte?

Să analizăm- preşedintele CAP „6 Martie” Câmpia Turzii, Balogh Alexandru, cu toate că a abuzat, a falsificat, a furat, nu a fost condamnat şi nu i-au fost încălcate drepturile omului, nici măcar nu a fost schimbat din funcţie!

La CAP Mihai Viteazu – preşedintele CAP Kereki Paul, pentru aceleaşi infracţiuni, a fost totuşi schimbat din funcţie, în prezent este consilier local din partea UDMR! Ce drepturi fundamentale ale omului au fost încălcate în acest caz?

În acea perioadă existau diversiuni între populaţia maghiară băştinaşă din comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj, şi locuitorii români aduşi din zonele de munte, jud. Alba, Ocoliş, Buru, Iara, care au completat forţa de muncă din sectorul zootehnic, şi pentru care am susţinut în toate şedinţele Consiliului de conducere al CAP să li se atribuie locuri pentru construcţii de casă în comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj.

În toată această perioadă cât am funcţionat la CAP Mihai Viteazu am căutat să le asigur tuturor locuitorilor din comună acelaşi tratament, egal, nepărtinitor, indiferent de etnie.

Thumbnail imageÎn ceea ce priveşte activitatea colonelului de MAI Bodoczi Gheorghe pe raza comunei Mihai Viteazu este un caz special din care reiese colaborarea mea cu securitatea!!! Şi anume: - în perioada 1983-1984, în plină criză de produse agricole, cartofi, ceapă, colonelul şi-a format în comuna Moldoveneşti „un nucleu” în adevărata înţelegere din neamuri, nepoţi, veri, care prin abuz, colectau cartofi din zonă cu preţul de 1,10 lei per kg, apoi aceste cantităţi mari de circa 40-50 tone le valorificau în zonele de restriște din Valea Jiului, minerilor, cu preţuri dublu sau triplu. Deci nucleu, întâmplător sau nu de etnie maghiară -  conduse de col. MAI Bodoczi Gheorghe şi susţinut de fratele acestuia, col. MAI din departamentul Securităţii Statului, Bodoczi Francisc, spăla atunci sume mari de bani. La intervenţia mea s-a declanşat o anchetă, există documente în arhiva MAI, iar cei doi ofiţeri au fost trecuţi în rezervă. Deci nu a existat niciun conflict, ci conflict anterior şi o sesizare de încălcare a C. Proc. Pen.- abuz, corupţie, spălare de bani, escrocare.

Aceste sesizări, nu denunţare, aşa cum se arată în sentinţă, activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. ex. Kereki Paul fost preşedinte, Bajko Rozalia, fost casier,  Borsos Toma, magazioner, având acces la acte oficiale, semnături, pe cecuri, au falsificat documente. (Sunt, există la dosar documente întocmite de Miliţia Turda) prin care sustrăgeau cantităţi de combustibil pentru valorificare ilegală. Aceste denunţări nu denunţau activităţi potrivnice, ci activităţi ilegale, este o mare diferenţă de interpretare, acestea trebuiau pedepsite conform C. Proc. Pen., nu încadrate eronat la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Ce Constituţie, a cărui stat, stabileşte că infracţiunile dovedite de organele de cercetare penală sunt drepturi fundamentale ale omului?

Instanţa apreciază totuşi, în sprijinul celor prezentate de mine, în finalul sentinţei, că informaţiile furnizate de mine organelor de Miliţie sunt parţial (cât 30-40-50 %?) adevărate, şi nu s-au referit la activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist. Înseamnă că eu am calitatea parţială de colaborator al Securităţii, acest lucru trebuie bine stabilit de către „Onorata Instanţă a Curţii de Apel”

Căreia mă adresez?

În sprijinul şi motivarea „recursului” meu, aş dori să mai completez cu mai multe probe felul eronat în care a fost întocmită şi Nota de constatare a CNSAS, în mod voit de a-mi proba calitatea de colaborator şi anume:

- pct. 2 din acţiune: dosar R 2339 (cota CNSAS conţine la adresa R CG 4110/08/16.12.2009 numai volumele lf2,3,8,10,11,12,13,17,18,25,29, dar la adresa Nr. R CG 4291/09/27.01.2009 apar tot la cota CNSAS Vol.lf20,19,28,1,15,14,7,6,4. vol. 2f3, 4.2.

-la pct.3. dosar nr. R 2727 cota CNSAS menţionate în acţiune apar Vol 9f40, 51,61 în adresa Nr. R CG 291/09/27.01.2009 apar vol. 9f40 51, 61, în adresa Nr. R CG 921/09/27.01.2009 apar Vol 9f47, 58, 72, 71, 70, 115, 64, 16, 54, 49 tot cota CNSAS.

De reținut este faptul că tocmai aceste documente, pe care Colegiul CNSAS nu le menţionează în „acțiune” şi care este un viciu de procedură, atestă faptul clar în care CNSAS a dorit stabilirea calităţii de colaborator, fără a ţine seama de faptul că şi aceste documente se menţionează încălcări ale legilor care şi astăzi figurează  în C. Pr. Pen. – neglijenţă, abuz în serviciu, fals in acte, sustrageri dovedite ulterior chiar prin anchetele desfăşurate de organele in drept.”

Doru Anca îşi continuă apărarea susţinând că de fapt el a fost urmărit de către Securitate şi nu colaborator arătând că CNSAS a refuzat să-i pună la dispoziţie conţinutul unui dosar solicitat de el, după ce a fost nominalizat de SRI printr-o adresă, şi  încheie:

„Toate aceste motive au fost prezentate şi instanţei de fond dar, din păcate, nu s-a ţinut cont de aceste probleme. Eu am acţionat în instanţă CNSAS pentru refuzul de a nu pune la dispoziţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare a tuturor datelor solicitate pentru a dovedi netemeinicia stabilirii de către instanţa de fond a calităţii „parţiale” de colaborator al securităţii.

În faţa acestor motivaţii solicit „Onoratei Instanţe” Curtea de Apel Bucureşti admiterea recursului meu casarea sentinţei Instanţei de fond şi stabilirea în mod real al adevărului”.

În plus, Doru Anca, pentru a-și construi cât mai solid apărarea, a invocat de partea sa și solicitarea trimisă de CNSAS către SRI, SIE și alte servicii ale armatei și altor instituții pentru a obține de la acestea confirmarea existenței vreunor documente sau dosare legate de numele celor acuzați, printre care și Doru Anca, în evidența acelor servicii sau instituții. DE fapt a folosit nu solicitarea ci răspunsul trimis de acele servicii si instituții care au arătat că nu există astfel de documente în custodia lor. Excepție face SRi care vorbește de existența unui ”dosar fond rețea nr. 33429/Cluj”.

Momentul actual

Doru Anca a solicitat ÎCCJ, pentru şedinţa de mâine, acordarea unui termen, adică amânarea judecării, pentru a avea timp să-şi angajeze un avocat specializat care să-i asigure o apărare temeinică, mai ales că se întrevede un proces de durată. Totodată, Doru Anca a arătat judecătorilor că nu a primit toate documentele solicitate CNSAS pentru a-şi putea formula apărarea.

Nu ne rămâne decât să aşteptăm desfăşurarea acestui proces în urma căruia unii îl văd pe Doru Anca un turnător la securitate în timp ce alţii îl consideră un adevărat erou, care a avut curajul, în acele vremuri totalitariste, să devină purtătorul de cuvânt al multor români muncitori şi cinstiţi în detrimentul unor mărimi corupte, cum au fost cei doi colonei ai Ministerului Afacerilor Interne pomeniţi în acest articol.

Vom continua prezentarea informaţiilor obţinute în acest caz cu aceeaşi lipsă de părtinire. Aş mai avea de menţionat doar că, chiar dacă ÎCCJ îl va considera nevinovat pe Doru Anca, CNSAS va continua să deschidă acţiuni în instanţă împotriva acestuia oridecâte ori el îşi va anunţa candidatura pentru o demnitate sau funcţie publică. Vom prezenta şi motivele pentru care Doru Anca a furnizat informaţii miliţiei. El a făcut un troc, tipic pentru modul său de a privi lucrurile. Veţi vedea atunci ce a cerut actualul peremist în schimb.

 

 
   

NA: În acest material am inserat documente pe care, la solicitarea mea, consilierul local PRM Doru Anca mi le-a pus la dispoziție cu mare rapiditate.

A fost Doru Anca, „informatorul Dan”, colaborator al Securităţii? Politicianul turdean Doru Anca așteaptă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a afla dacă își poate continua cariera politică sau nu, după ce o sentință a Curții de Apel București a decis că ANCA DORU PAUL IOAN a fost colaborator al Securității. Primul termen în recursul formulat de politicianul turdean a fost programat la ÎCCJ în 3 mai 2011. Preşedintele secţiei a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal al Curţii de Apel Bucureşti, unde s-a derulat procesul în constatare a calităţii de colaborator al securităţii a lui Doru Anca, l-a anunţat pe acesta că Dosarul nr.82012\2009 a fost ataşat la dosarul nr. 40/2/2010 şi înaintat ÎCCJ încă din data de 11 noiembrie 2010, pentru soluţionarea recursurilor formulate de cel acuzat de colaboraţionism. Însă pe portalul ÎCCJ, dosarul respectiv apare ca având alt obiect iar termenul este 18 mai 2011. Curtea de Apel spune că a colaborat cu Securitatea. Dacă CNSAS și Curtea de Apel București susțin că Doru Anca a fost colaborator al securității în timp ce președintele filialei turdene a PRM se apără spunând că nu se face vinovat de astfel de fapte, iar dosarul cu pricina este unul instrumentat politic pentru că este un politician care deranjează pe cei aflați la putere. Pentru că noi ne-am făcut un renume din echidistanță și neatârnare o să prezentăm cititorilor noștri toate informațiile legate de acest subiect pentru ca fiecare să fie în stare să decidă, în cunoștință de cauză, în același timp cu completul suprem, dacă peremistul șef din Turda a colaborat cu Securitatea sau nu. Cel mai bine ar fi să începem prin a vă prezenta partea din sentința pronunțată în cadrul dosarului cu numărul 8201/2/2009 care îl privește pe turdeanul nostru, un personaj controversat, criticat până la extrem de unii, apreciat însă de opoziție și de proprii membrii de partid ai PRM Turda. După aceea vom putea analiza fără “partis pri”-uri dar și fără a uita voit ceva din ceea ce ar fi decisiv în luarea unei decizii de colaborare/non-colaborare cu Securitatea. Sentința Așadar, iată textul ce-l privește pe Doru Anca din sentința Curții de Apel București, într-un proces inițiat de CNSAS în 2008, când Doru Anca își anunța candidatura la funcția de primar al municipiului Turda: "Potrivit art.2 lit. b din OUG nr.24/2008   privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, prin colaborator al Securităţii se înţelege persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.(…) Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor; Aşadar, prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securităţii este aceea ca această persoană să fi furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, a doua condiţie vizează calitatea informaţiei furnizate, în sensul că prin aceste informaţii se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, iar a treia condiţie se referă la efectele furnizării informaţiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Toate aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ, în speța de față, pârâtul ANCA DORU PAUL IOAN, a fost recrutat la data de 06.06.1974, de organele de securitate întrucât, în cadrul obiectivului CAP ”6 martie” Câmpia Turzii-sectorul legumicol-exista posibilități de sustragere de produse legumicole cât și săvârșirea de infracțiuni ce lovesc avutul obștesc, astfel că s-a impus recrutarea ca informator a pârâtului, acesta primind numele conspirativ ”Dan”. Referitor la informațiile furnizate, instana reține că la dosarul cauzei se află Note-Raport si Note de analiză, efectuate de ofițerii de securitate, respectiv: Nota de analiză din 07.11.1985, în care ofițerul de securitate consemnează că informatorul ”Dan” a furnizat un număr de 6 materiale informative referitoare la lucrările efectuate în CAP, cât și cu privire la starea de spirit din rândul populației; Nota de analiză din data de 19.11.1986 în care ofițerul operativ Lt. Maj. Pop Ioan consemnează, printre altele, că de la data ultimei analize, 07.11.1985 informatorul ”Dan” a furnizat 7 note informative de valoare operativă bună, referitoare la activitățile de cadrul CAP-ului din Maihai Viteazu, cât și cu privire la starea de spirit din comună, datele respective verificându-se, atât prin alte surse, cât și prin investigații la fața locului, ceea ce dovedește că sursa este sinceră și atașată organelor de securitate; Nota-Raport din data de 10.11.1987, de analiză a activității, pe anul 1987, în care se consemnează că a furnizat un număr de 7 note informative scrise de valoare operativă foarte bună, în primul rând referitoare la unele nereguli de la CAP Mihai Viteazul, stări de spirit, cât și referitoare la unele elemente din atenția serviciului de securitate și a fost folosit pe lângă o delegație finlandeză ce a vizitat CAP-ul din localitate.În Nota-Raport privind pe informatorul Dan, din data de 04.04.1988, se consemnează deasemenea că acesta a furnizat elemente cu valoare informativă foarte bună, cu privire la unele nereguli din CAP, stări de spirit din comună și despre elemente din baza de lucru, precum și faptul că din proprie inițiativă în luna ianuarie 1998 a semnalat in scris despre activitatea unui presupus ”nucleu” de elemente naționaliste maghiare din comunele Mihai Viteazu șști, care ar desfășura activitate ostilă. Autorul Raportului consemnează însă că datele furnizate sunt constatările personale ale informatorului, exagerate, rodul unei gândiri subiective, generate de conflictele provocate anterior atât cu Lt. Col.rez. Bodoczi George, cât și cu Borsos Toma, iar întâlnirea din data de 29.03.1988 a susținut verbal existența unui presupus ”nucleu” de elemente naționaliste, în comunele Mihai Viteazu și Moldovenești, dar fără a argumenta cu date concrete modul de activitate pe care ar desfășura-o. De asemenea, la dosar, (fila 287) se află o Notă informativă, semnată cu numele conspirativ ”Dan”, în care semnalează unele aspecte cu caracter infracțional săvârșite de fostul președinte al CAP Mihai Viteazu Kereki Paul, scoțând în evidență faptul că, după schimbarea din funcție, Kereki Paul a susținut să-i rămână semnătura în bancă, iar acest fapt prezintă gravitate maximă întrucât împreună cu Bajko Rozalia, Boroș Tamaș, sub acoperirea lui poartă fel de fel de polemici șoviniste necorespunzătoare cu situația actuală. Mai este de reținut că la data de 18.08.1977 s-a făcut propunerea de remunerare de către ofițerul operativ economic din cadrul Miliției Orașului Cîmpia Turzii, având în vedere informațiile valoroase furnizate de la data de 06.06.1974, iar la data de 08.06.1980 a fost remunerat din nou pentru activitatea bună din anul 1979. Așa dar se remarcă, în primul rând că pârâtul a avut o activitate informativă pe o perioadă lungă de timp, aproximativ 15 ani, perioadă în care a fost apreciat de către ofițerii de securitate, informațiile furnizate fiind apreciate ca fiind de valoare informativă foarte bună, fiind remunerat în două rânduri pentru activitatea sa calitate de informator și, deși nu toate informațiile furnizate de pârât se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, informațiile care vizau starea de spirit din comună, despre existența nucleului de elemente naționaliste și despre Kereki Paul despre care a arătat în Nota informativă că a insistat să-i rămână semnătura în bancă, iar acest fapt prezintă gravitate maximă întrucât împreună cu Bajko Rozalia, Boroș Tamaș, sub acoperirea lui poartă fel de fel de polemici șoviniste necorespunzătoare cu situația actuală, se încadrează în această definiție. De asemenea, este îndeplinită și a treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, așa cum susține în mod întemeiat reclamanta, aceste informații au încălcat dreptul de la viață privată și libertatea de opinie a persoanei la care se referă. Nota de constatare S/DJ/1757/24.10.2008 a fost întocmită de CNSAS, având în vedere prevederile art. 3 lit. G și art. 5 alin. 1 din OUG nr. 24/2008 și calitatea pârâtului de candidat la funcția de primar al municipiului Turda Județul Cluj, și urmare a aprobării acesteia de către Colegiul CNSAS, potrivit art. 8 alin. 1 din ordonanță, s-a dispus Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în condițiile art. 11 alin. 1. Prin urmare, instanța de judecată sesizată, urmare a aprobării Notei de constatare, analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat în cauză, apreciază că CNSAS, în calitate de reclamant a făcut dovada susținerilor sale, astfel încât urmează să constate calitatea pârâtului de colaborator al Securității.Pârâtul a susținut că în calitate de inginer la CAP Mihai Viteazul și CAP Tureni a furnizat doar observații privind procesul de producție și unele elemente infracționale și nu informații ce denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist ș care nu au îngrădit drepturile fundamentale ale omului, aspect ce este parțial adevărat, multe dintre informațiile furnizate organelor de securitate au vizat acele aspecte, însă, așa cum s-a reținut mai sus, unele dintre informațiile furnizate s-au referit și la activități sau atitudini potrivnice regimului comunist.” CNSAS vs. Doru Anca a început în 2008 Aceasta era așadar sentința Curții de Apel București, o decizie, după părerea mea neclară și nehotărâtă, atât în ceea ce privește justificarea interpretativă cât și vizavi de îndeplinirea cumulativă a condițiilor enunțate despre care se vorbea la început și care pare a nu stă în picioare din punct de vedere al argumentației juridice De aceea, fără a ne constitui în instanță de judecată, dar încercând să urmărim raționamentul juridic (care adeseori este cu totul diferit de cel logic), haideți să aprofundăm subiectul. Și pentru aceasta cel mai normal ar fi să o luăm de la început cu momentul 2008 când, printr-o rezoluţie a Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, luată după votul consiliului, s-a stabilit că Doru Anca a fost colaborator al fostei Securităţi. Bineînțeles că Doru Anca nu a suflat o vorbă, până când CNSAS a publicat lista cu cei pe care îi consideră lucrători sau colaboratori ai Securității. Imediat s-a trimis în instanța Curții de Apel București, conform legii, un dosar 8374/2/2008 instrumentat pe baza probelor aduse după studierea dosarului de la Securitate a lui Doru Anca. Pentru că acel dosar cuprindea acuzații aduse mai multor persoane, printre care și Doru Anca, dar care nu aveau nicio legătură între ele, cauza s-a disjuns într-un alt dosar 8201/2/2009, finalizat, așa cum vă spuneam, de Curtea de Apel prin sentința 3087/2009 din 6 octombrie 2009. Chiar dacă politicianul turdean în cauză susţine că CNSAS ar fi acţionat în urma unei comenzi politice, există mari dubii că lucrurile ar sta aşa. Aceasta pentru că reprezentanţii CNSAS sunt acoperiţi de prevederile legale, acţionând în temeiul unei ordonanţe de urgenţă a guvernului din 2008. Doru Anca a fost ”purecat” din momentul în care şi-a anunţat candidatura la funcţia de primar al municipiului Turda. Aceasta este, de fapt, şi miza: dacă ÎCCJ va constata că Doru Anca a fost colaborator al Securităţii, aşa cum a constatat înainte Curtea de Apel Bucureşti, cariera politică a vajnicului peremist ar putea să se încheie aici. Iată ce se arată în raportul anual al CNSAS din 2008, referitor la motivele pentru care sunt cercetați politicienii ca Doru Anca: Justificarea conducerii CNSAS privind analizarea cu celeritate a dosarelor celor care au candidat în 2008 la funcții publice este cuprinsă în raportul de activitate pentru anul în cauză întocmit de instituie: “Anul 2008 fiind un an electoral, verificarea candidaţilor la alegerile locale şi la cele generale a constituit o prioritate pentru C.N.S.A.S., până la sfârşitul anului fiind întocmite materialele constatatoare pentru 2.823 persoane care au candidat pentru ocuparea funcţiilor de primari sau consilieri locali şi, respectiv, pentru1.011 persoane care au candidat pentru ocuparea unui post de senator sau deputat în Parlamentul României. Celor 3.834 de candidaţi la alegerile locale şi generale li se adaugă alte 1.298 de persoane verificate de C.N.S.A.S. din oficiu pe parcursul anului 2008, în temeiul Art. 3 lit. b-g din O.U.G. nr. 24/2008. Trebuie precizat faptul că verificarea unei persoane se reia ori de câte ori aceasta candidează sau este desemnată să preia o funcţie sau o demnitate publică, indiferent dacă pe numele său a fost emisă anterior o decizie de necolaborare. Atât legea, cât şi modalitatea de preluare şi prelucrare a dosarelor impun actualizarea probelor prin noi verificări în bazele de date şi în materialul arhivistic deţinut de Consiliu.”Un an mai târziu, în 2009, în temeiul aceluiași art. 3, lit. a-z din Lege, C.N.S.A.S. a verificat, un număr de 11.719 persoane, cu 1.378 de persoane mai puţin decât în 2008, când a fost întocmită documentaţia privind 13.097 persoane. Potrivit legii, C.N.S.A.S. întreprinde verificări din oficiu în cazul persoanelor care deţin funcţii sau demnităţi prevăzute de Art. 3, lit. a-h, şi verificări la cerere, pentru deţinătorii funcţiilor prevăzute de Art. 3, lit. i-z. În ambele tipuri de verificări, procedura urmată de Consiliu este aceeaşi şi presupune parcurgerea obligatorie a următoarelor etape, în ordinea stabilită de lege: a) iniţierea corespondenţei cu foştii deţinători de arhivă; b) verificarea evidenţelor proprii create şi gestionate de Consiliu, adică a bazelor de date în care este organizată informaţia sintetizată prin procesarea la zi a materialului arhivistic; c) studierea dosarelor sau a documentelor identificate cu privire la persoana verificată; d) întocmirea notei de constatare în care este redată informaţia necesară aplicării legii; e) vizarea notei de constatare din punct de vedere juridic, la departamentul de specialitate; f) analizarea şi aprobarea notei de constatare în şedinţă de Colegiu; g) transmiterea notei de constatare în instanţă, sau emiterea unei adeverinţe privind absenţa elementelor de colaborare cu Securitatea şi a celor privind calitatea de lucrător al Securităţii, în sensul legii, după caz. Atât acţiunile în constatare transmise instanţei de contencios administrativ, cât şi adeverinţele de necolaborare sunt documente publice, ele putând fi consultate fie în instanţă (acţiunile în constatare şi documentele care au stat la baza emiterii lor), fie pe site-ul C.N.S.A.S. (adeverinţele de necolaborare sau de neapartenenţă la structurile Securităţii). Doru Anca spune că a colaborat cu Miliția, nu cu Securitatea În apărarea sa, Doru Anca a susţinut în recursul său că încadrarea s-a făcut eronat: „1. Eu nu am furnizat sub nicio formă rapoarte organelor de securitate ci numai organelor de miliţie, rapoarte care încadrau încălcări ale legilor în vigoare în acea perioadă, valabile şi în această perioadă, şi anume: -abuz în funcţie, foşti preşedinţi CAP, casieri, magazioneri, fals în acte, furt din avutul obştesc. Rapoartele au condus la îngrădirea ariei de infracţionalitate şi pedepsirea celor vinovaţi. Nu a fost nicio persoană, niciuna în instanţă nu a putut dovedi că cineva din cei menţionaţi, foştii preşedinţi din CAP, membru PCR Balogh Alexandru – „6 martie” Câmpia Turzii, Kereki Paul, nu au fost condamnaţi pentru faptele comise. Făcând o paralelă cu situația actuală, în calitatea pe care o am, am sesizat Parchetul, organele de Poliţie, pentru săvârșirea infracţiunilor de însuşirea de foloase necuvenite, de funcţionari ai Primăriei Turda, dosar penal, sentinţe ale instanţelor cu sancţiuni încadrate legal în Cod de procedură penală. Deci, nu este nicio diferenţă între aplicarea C. Pr. Penală pt. infracţiunile din perioada 1975-1989 şi infracţiunile săvârşite actual. 2. Condiţia a douacalitate a informaţiei furnizate, de fapt indicarea modului de comitere a infracţiunilor, acestea nu aveau un caracter care să denunţe activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist. Aşa după cum am arătat anterior, toate infracţiunile menţionate în aceste rapoarte vizau încălcări flagrante ale C. Proc. Pen. care funcţionează şi astăzi. În niciun stat, chiar şi în situaţia actuală de largă democraţie, organele statului, de cercetare penală, Procuratura, Poliţia, nu permite aceste încălcări şi încadrarea acestor infracţiuni se face în urma unor sesizări scrise sau verbale, ale cetăţenilor ţării sau prin autosesizare. Deci această condiţie nu este îndeplinită, calitatea informaţiilor este de natură penală şi în care stat, chiar şi acum infracţiunile nu sunt pedepsite. Eu, în calitatea pe care am avut-o eram obligat, deci nu era o lipsă de interes, fiind inginer-şef al acestor unităţi, să apăr avutul obştesc, de sute de milioane de lei, de atunci, (pe care îi administram temporar) de toate infracţiunile care se săvârșeau. 3. A treia condiţie – se referă la efectele furnizării informaţiilor, acestea au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În niciun stat de drept omul nu poate să fure, să falsifice, să abuzeze fără să fie pedepsit, fără a i se încălca drepturile fundamentale. Care drepturi fundamentale ale omului au fost încălcate în cazul de faţă? Cum a fost condamnat? Cine a murit în închisoare din cauza acestor rapoarte? Să analizăm- preşedintele CAP „6 Martie” Câmpia Turzii, Balogh Alexandru, cu toate că a abuzat, a falsificat, a furat, nu a fost condamnat şi nu i-au fost încălcate drepturile omului, nici măcar nu a fost schimbat din funcţie! La CAP Mihai Viteazu – preşedintele CAP Kereki Paul, pentru aceleaşi infracţiuni, a fost totuşi schimbat din funcţie, în prezent este consilier local din partea UDMR! Ce drepturi fundamentale ale omului au fost încălcate în acest caz? În acea perioadă existau diversiuni între populaţia maghiară băştinaşă din comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj, şi locuitorii români aduşi din zonele de munte, jud. Alba, Ocoliş, Buru, Iara, care au completat forţa de muncă din sectorul zootehnic, şi pentru care am susţinut în toate şedinţele Consiliului de conducere al CAP să li se atribuie locuri pentru construcţii de casă în comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj. În toată această perioadă cât am funcţionat la CAP Mihai Viteazu am căutat să le asigur tuturor locuitorilor din comună acelaşi tratament, egal, nepărtinitor, indiferent de etnie. În ceea ce priveşte activitatea colonelului de MAI Bodoczi Gheorghe pe raza comunei Mihai Viteazu este un caz special din care reiese colaborarea mea cu securitatea!!! Şi anume: - în perioada 1983-1984, în plină criză de produse agricole, cartofi, ceapă, colonelul şi-a format în comuna Moldoveneşti „un nucleu” în adevărata înţelegere din neamuri, nepoţi, veri, care prin abuz, colectau cartofi din zonă cu preţul de 1,10 lei per kg, apoi aceste cantităţi mari de circa 40-50 tone le valorificau în zonele de restriște din Valea Jiului, minerilor, cu preţuri dublu sau triplu. Deci nucleu, întâmplător sau nu de etnie maghiară -conduse de col. MAI Bodoczi Gheorghe şi susţinut de fratele acestuia, col. MAI din departamentul Securităţii Statului, Bodoczi Francisc, spăla atunci sume mari de bani. La intervenţia mea s-a declanşat o anchetă, există documente în arhiva MAI, iar cei doi ofiţeri au fost trecuţi în rezervă. Deci nu a existat niciun conflict, ci conflict anterior şi o sesizare de încălcare a C. Proc. Pen.- abuz, corupţie, spălare de bani, escrocare. Aceste sesizări, nu denunţare, aşa cum se arată în sentinţă, activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. ex. Kereki Paul fost preşedinte, Bajko Rozalia, fost casier,Borsos Toma, magazioner, având acces la acte oficiale, semnături, pe cecuri, au falsificat documente. (Sunt, există la dosar documente întocmite de Miliţia Turda) prin care sustrăgeau cantităţi de combustibil pentru valorificare ilegală. Aceste denunţări nu denunţau activităţi potrivnice, ci activităţi ilegale, este o mare diferenţă de interpretare, acestea trebuiau pedepsite conform C. Proc. Pen., nu încadrate eronat la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Ce Constituţie, a cărui stat, stabileşte că infracţiunile dovedite de organele de cercetare penală sunt drepturi fundamentale ale omului? Instanţa apreciază totuşi, în sprijinul celor prezentate de mine, în finalul sentinţei, că informaţiile furnizate de mine organelor de Miliţie sunt parţial (cât 30-40-50 %?) adevărate, şi nu s-au referit la activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist. Înseamnă că eu am calitatea parţială de colaborator al Securităţii, acest lucru trebuie bine stabilit de către „Onorata Instanţă a Curţii de Apel”Căreia mă adresez? În sprijinul şi motivarea „recursului” meu, aş dori să mai completez cu mai multe probe felul eronat în care a fost întocmită şi Nota de constatare a CNSAS, în mod voit de a-mi proba calitatea de colaborator şi anume: - pct. 2 din acţiune: dosar R 2339 (cota CNSAS conţine la adresa R CG 4110/08/16.12.2009 numai volumele lf2,3,8,10,11,12,13,17,18,25,29, dar la adresa Nr. R CG 4291/09/27.01.2009 apar tot la cota CNSAS Vol.lf20,19,28,1,15,14,7,6,4. vol. 2f3, 4.2. -la pct.3. dosar nr. R 2727 cota CNSAS menţionate în acţiune apar Vol 9f40, 51,61 în adresa Nr. R CG 291/09/27.01.2009 apar vol. 9f40 51, 61, în adresa Nr. R CG 921/09/27.01.2009 apar Vol 9f47, 58, 72, 71, 70, 115, 64, 16, 54, 49 tot cota CNSAS. De reținut este faptul că tocmai aceste documente, pe care Colegiul CNSAS nu le menţionează în „acțiune” şi care este un viciu de procedură, atestă faptul clar în care CNSAS a dorit stabilirea calităţii de colaborator, fără a ţine seama de faptul că şi aceste documente se menţionează încălcări ale legilor care şi astăzi figurează în C. Pr. Pen. – neglijenţă, abuz în serviciu, fals in acte, sustrageri dovedite ulterior chiar prin anchetele desfăşurate de organele in drept.” Doru Anca îşi continuă apărarea susţinând că de fapt el a fost urmărit de către Securitate şi nu colaborator arătând că CNSAS a refuzat să-i pună la dispoziţie conţinutul unui dosar solicitat de el, după ce a fost nominalizat de SRI printr-o adresă, şi încheie: „Toate aceste motive au fost prezentate şi instanţei de fond dar, din păcate, nu s-a ţinut cont de aceste probleme. Eu am acţionat în instanţă CNSAS pentru refuzul de a nu pune la dispoziţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare a tuturor datelor solicitate pentru a dovedi netemeinicia stabilirii de către instanţa de fond a calităţii „parţiale” de colaborator al securităţii. În faţa acestor motivaţii solicit „Onoratei Instanţe” Curtea de Apel Bucureşti admiterea recursului meu casarea sentinţei Instanţei de fond şi stabilirea în mod real al adevărului”. Momentul actual Doru Anca a solicitat ÎCCJ, pentru şedinţa de mâine, acordarea unui termen, adică amânarea judecării, pentru a avea timp să-şi angajeze un avocat specializat care să-i asigure o apărare temeinică, mai ales că se întrevede un proces de durată. Totodată, Doru Anca a arătat judecătorilor că nu a primit toate documentele solicitate CNSAS pentru a-şi putea formula apărarea. Nu ne rămâne decât să aşteptăm desfăşurarea acestui proces în urma căruia unii îl văd pe Doru Anca un turnător la securitate în timp ce alţii îl consideră un adevărat erou, care a avut curajul, în acele vremuri totalitariste, să devină purtătorul de cuvânt al multor români muncitori şi cinstiţi în detrimentul unor mărimi corupte, cum au fost cei doi colonei ai Ministerului Afacerilor Interne pomeniţi în acest articol. Vom continua prezentarea informaţiilor obţinute în acest caz cu aceeaşi lipsă de părtinire. Aş mai avea de menţionat doar că, chiar dacă ÎCCJ îl va considera nevinovat pe Doru Anca, CNSAS va continua să deschidă acţiuni în instanţă împotriva acestuia oridecâte ori el îşi va anunţa candidatura pentru o demnitate sau funcţie publică. Vom prezenta şi motivele pentru care Doru Anca a furnizat informaţii miliţiei. El a făcut un troc, tipic pentru modul său de a privi lucrurile. Veţi vedea atunci ce a cerut actualul peremist în schimb

 

 
 

 

 

Add comment

Regulile de baza pentru a face comentarii pe site
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.


Security code
Refresh