“Datorită dârzei rezistenţe româneşti, hunii,continuându-şi migraţia spre apus, şi-au schimbat direcţia de înaintare, orientându-se spre nord, de unde au trecut apoi la vest de Carpaţii Păduroşi debuşind în Câmpia Panonică.”
Pornind de la acest citat din ,,On Socio-Economic Relations between Natives and Huns al the Lower Danube, in Relations pag.91-98’’ scrisă de S.Dolinescu – Ferche, care ne arată că românii ştiau să-şi apere cu dârzenie ce era al lor, adică pământul, glia, mă întreb dacă astăzi pe aceleaşi pământuri se mai află urmaşii acestor bravi români.
Ştiu că, mai târziu, alţi vajnici români s-au luptat pentru înfinţarea unor şcoli româneşti pe teritoriul Turzii, teritoriu de altfel românesc.
Observ astăzi, cu tristeţe şi cu durere în suflet, că după atâtea lupte, se pierd clădiri una şi una. Cine le pierde şi în favoarea cui, vede toata lumea. De ce se întâmplă acest lucru nu ştiu, dar ce ştiu este faptul că din partea autorităţilor locale nu vine nici o reacţie pozitivă.Concret, mă voi referi astăzi la pierderea, după părerea mea, ilegală a unor corpuri de clădire a unei şcoli româneşti din plin centrul Turzii.
Pentru că, de când a început şcoala, mulţi mă întreabă ce s-a întâmplat de am pierdut, noi, ca şcoală, atâtea clădiri. Cunoscând destul de bine problema, încerc să le explic aici şi poate că se pot evita pe mai târziu alte fapte de acest fel.
Clădirea şcolii de pe Raţiu, aşa numita ,,şcoală roşie‘’ împreună cu o clădire cu patru clase de pe strada Haşdeu, au fost revendicate de o anumită biserică maghiară. Conform unei hotărâri judecătoreşti aceste cladiri au fost pierdute de către consiliul local în favoarea unei biserici maghiare. Această biserică a dat clădirile primite pentru înfinţarea unui liceu maghiar în Turda. Dar conform legii, aceste clădiri trebuiau cedate doar în 2010, iar pâna atunci pentru clasele româneşti respective trebuia construit un corp de cladire. De ce s-au cedat mai devreme poate ne vor spune cei care au facut-o…
Pe lângă faptul că aceste clădiri au fost cedate înainte de vreme fără nici o bază legală, autorităţile locale au supralicitat şi au luat de la şcoala românească o clădire, fostul atelier, construită în anul 1970, unde era o sală de sport, biblioteca, alte săli de utilităţi necesare şcolii româneşti, şi au dat-o şcolii maghiare .
Să fie foarte clar – nu am nimic împotriva înfinţării unei şcoli maghiare – dar totul să se facă conform legii, fără ascunzişuri, la ,,lumina zilei‘’ şi fără să sufere populaţia românească pentru că i se ia din clădiri din cauza nu ştiu căror înţelegeri. Acest lucru l-am afirmat şi la şedinţa comună a şcolilor implicate în înfinţarea şcolii maghiare desfăşurată la CNMV.
Unii spun, că pe un anumit post de televiziune, într-un reportaj despre noua şcoală maghiară, un intervievat declara că se vor lupta să obţină şi ,,clădirea mare’’ de pe strada Haşdeu pentru scoala maghiară. Dacă nu se va schimba ceva la nivel local cred că nu va avea deloc de luptat si o vor câştiga fără probleme. Pentru a se înfiinţa o şcoală legal trebuie parcurse nişte etape. Înfiinţarea şcolii maghiare, însă, s-a făcut ,,sărind‘’nişte paşi. Aş vrea să ni se răspundă, de către cei în drept, de ce nu s-a cerut aprobarea înfiinţării scolii maghiare în şedinţă a CA a inspectoratului şcolar, sau s-a cerut şi reprezentantul sindicatului ,,Spiru Haret’’ nu a fost prezent. În altă ordine de idei, pentru a aproba o cedare a unor spaţii a şcolii româneşti spre altă şcoală, consiliul profesoral şi apoi CA al şcolii româneşti trebuia să-şi dea acordul, ceea ce, din câte ştiu, nu s-a făcut, cel puţin la nivelul consiliului profesoral. Abia apoi consiliul local trebuia să aprobe sau nu locaţia respectivă. Toate aceste demersuri din câte ştiu eu nu s-au făcut. Să ni se explice de ce atunci s-a aprobat pentru şcoala maghiara această locaţie? Cine are interese aşa de mari de au vrut să strice înţelegerea normală, fără incidente, între români şi maghiari prin aceste tertipuri politice sau de altă natură. Oricum, să se ştie că înfiinţarea şcolii maghiare s-a aprobat de către Ministerul de resort în necunoştinţă de cauză şi la alta adresă decât aceasta la care funcţionează în prezent. Acea adresă este str. B.P. Haşdeu, numărul 3, si nu Haşdeu 4 unde funcţionează acum.
Probabil că e târziu demersul respectiv, (cu toate că am mai vorbit despre acest aspect la o conferinţă de presă a unui partid, conferinţă publicată în mai multe ziare locale) dar am vrut să arăt că mai sunt români care doresc dreptatea şi că noi nu suntem prostuţi cum ne cred unii din aleşii locali; dar ce să-i faci, doar sunt aleşii noştri, pe care se pare că nu prea îi interesează soarta celor mulţi. Sper că şi după aceste rânduri, înţelegerile bune între români şi maghiari vor continua. Pentru cei ce doresc să afle mai multe, le stau la dispoziţie prin intermediul ziarului.
