Cultură
Tools
Typography
  • Smaller Small Medium Big Bigger
  • Default Helvetica Segoe Georgia Times

Thumbnail imageCentrul Raţiu pentru Democraţie şi Centrul de Informare Turistică au marcat împlinirea a 441 de ani de la Dieta de la Turda, prin care s-a proclamat pentru prima dată în lume libertatea religiilor şi a conştiinţei.
Momentul a fost marcat şi prin lansarea unui calendar care conţine imagini a douăsprezece lăcaşuri de cult din Turda şi a unei broşuri în trei limbi cu textul „Edictului de la Turda” din 1568.
Evenimentul  a fost găzduit de Centrul de Informare Turistică, în prezenţa a circa 30 de persoane.

Emese Ladanyi, care mărturisesc că nu ştiu ce funcţie ocupă la Fundaţia Familiei Raţiu, dar care ştiu că este vicepreşedinta UDMR Turda şi că scrie ziarul “Aranyos 21” – adică este singurul ziarist politic din Turda – susţine că mulţi turdeni nu ştiu ce este “Edictul de la Turda”, fapt relevat de un sondaj efectuat de oameni de la Fundaţia Familiei Raţiu, pe stradă. Eu sunt convins că nici chiar ea nu ştie foarte bine ce reprezintă acel prim act de toleranţă religioasă. Pentru că există destule voci care susţin că acelaşi act era oprimant pentru românii şi evreii din Transilvania. Un fost deputat în Parlamentul României spunea de la tribuna forului legislativ într-o interpelare din 1998: “"Dieta de la Turda" aminteşte de "toleranţa multiseculară". Dar câte, oare, nu se fac azi în numele "toleranţei"? A românilor, bineînţeles! Pentru că a vorbi, în cazul Dietei de la Turda, tocmai despre toleranţă, înseamnă a accepta ingratul rol de corigent la istorie! Prin Dieta de la Turda - cum preciza şi David Prodan în "Supplex Libellum Valachorum" - românii erau total marginalizaţi, ca "toleraţi", iar ortodoxia şi poporul român, faţă de calvini, luterani, unitarieni şi catolici (reprezentanţi ai religiilor celor trei naţiuni etnice, ale ungurilor, secuilor şi saşilor) erau daţi afară din istoria şi din vatra lor transilvană.” Dealtfel, n-am înţeles de ce la manifestare nu a fost prezent nici un membru al conducerii municipalităţii. Preotul maghiar de confesiune unitariană Ioan Istvan Lajos şi-a cerut scuze de la cei prezenţi pentru că vorbeşte în ungureşte, pentru că aşa poate exprima mai bine ce simte. Cuvântarea sa, pe care nu am înţeles-o nici după încercarea eşuată de a traduce a Emesei Ladanyi, ne-a băgat în ceaţă şi mai mult în legătură cu adevărata semnificaţie a “Edictului de la Turda”.
Ce spune Wikipedia? “Edictul de la Turda este un decret emis în 1568 de către Dieta de la Turda prin care se proclama libertatea conştiinţei şi a toleranţei religioase pentru locuitorii Transilvaniei. A fost emis de Dieta de la Turda sub conducerea lui Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei. Este primul de acest fel din istoria Europei moderne.
Edictul a avut limitele sale, prevederile lui proclamând egala îndreptăţire a credinţelor îmbrăţişate de stările constituţionale medievale ale Transilvaniei: nobilii, saşii şi secuii.
Decretul era emis pentru a nu se ajunge la luptele religioase sângeroase care domneau intre catolici, protestanţi, calvinişti şi unitarieni Europa Occidentală. Practicarea altor culte, precum cel mozaic şi greco-ortodox, ai căror adepţi constituiau o mare parte a populaţiei Transilvaniei, dar care nu constituiau motiv de lupte religioase nu a făcut obiectul edictului, practicarea acestor credinţe fiind cu toate acestea îngăduită.
În baza Edictului de la Turda, până la edictele de toleranţă religioasă emis de Iosif al II-lea în 1781, confesiunile îngăduite din Transilvania au fost cele calvină, lutherană, unitariană şi romano-catolică.”