Patru femei şi un bărbat bătut de nevastă încearcă să aducă un pian pentru copiii din Turda care ar fi atraşi de studiul complicatului instrument muzical. Şi unde s-ar potrivi mai bine decât în sala Asociației Tour D'Art, a soților Cojan, unde un perete întreg de oglinzi cu balustrada aferentă vorbesc de la sine despre eforturile celor care iubesc baletul, dansul, frumosul, arta, cultura în general.
Am început oarecum invers. Ar trebui să reluăm ca rândurile de față să capete sens.
Patru femei şi un bărbat bătut de nevastă au păşit din lumea imaginară a teatrului, probabil trecând fără să se facă cioburi prin peretele de oglindă din sala Tour D'Art, pesemne vreun portal magic, transformând întreaga încăpere într-o scenă, locație a unei piese de teatru intitulată „Patru femei la lift”. Care e legătura cu pianul? Piesa de teatru a fost pusă în scenă prin efortul benevol al unor actori amatori, grupați în jurul experimentatei foste actrițe a Teatrului „Aureliu Manea”, Nina Antonov, cu scopul declarat de strângere de fonduri pentru achiziționarea unui pian pe care copii doritori să poată învăța mânuirea claviaturii, sub acoperișul Asociației Tour D'Art.
Tocmai de aceea, efortul celor implicați a fost unul generos, care a implicat un colectiv inimos iar rezultatul a fost un spectacol apreciat de cei prezenți și multe aplauze și flori la final. Cum singur mărturisea, autorul piesei, Virgil Deceanu, fost director al Teatrului municipal Turda, a adunat o seria de anecdote, sau să le spunem bancuri, transformându-le într-un dialog insinuant, provocator, cel mai adesea ilar, dar întotdeauna legat, dătător de consistență. Deceanu a fost ajutat de fostul său coleg, fostul regizor tehnic al aceleiași instituții teatrale turdene, Radu Cosac, cel care s-a ocupat de regia artistică, de această dată.
De prestația maestrei Nina Antonov nu ne permitem să spunem altceva decât să nu pare a-și fi ieșit din mână. Însă trebuie să remarcăm și să le felicităm pentru efortul depus de actrițele amatoare, printre care avocați și profesori: Sonia Cojan, Mihaela Ianosi și Irina Popa. Acestea, după vreo trei luni de repetiții, au fost cele care au dus „greul” piesei iar într-o apariție fugară, Ionuț Ianoși, a jucat rolul soțului cu ochi umflat. Trecută sufleor, deși a fost vocea unei vecine din bloc, Ana Cosac. Spectacolul a beneficiat și de aportul scenografei Clara Labancz, deținătoare a premiului UNITER pentru întreaga activitate.
Producătorul executiv, Robert Cojan, a fost cel care a explicat, la finalul piesei, scopul acestui spectacol și a dat amânunte despre efortul și implicarea realizatorilor. Un exemplu de urmat într-un oraș în care setea de cultură este mare, iar cultura, să nu uităm, este definită de cunoscători drept „drumul către libertate”.
Nu vă dau mai multe amănunte, invitându-vă să mergeți la următoarele reprezentații. Pentru informații, accesați pagina de facebook a Tour D’art.
