Afară e cald, de fapt, extrem de cald, iar viața nu mai pare atât de grea…
Dar este o iluzie, gen Fata Morgana, care apare deasupra asfaltului lichefiat de temperaturi extrem de ridicate, ajunse la cote pe care le mai întâlnim doar în creierele cretinilor… acum că nu mai avem furnalele super inginerești de la mândria industriei noastre, Combinatul Metalurgic Câmpia Turzii.
De aceea căutăm umbră și apă, prima pentru a ne proteja iar cea de-a doua pentru a ne răcori.
Umbra ar trebui să ne-o ofere cei pe care i-am ales în funcții politice, prin votul de la scrutinul din 2012, cu speranța că ne vor scoate din marasmul parcă prezis de 
ursitoare, ei ar trebui să ne protejeze. Dar o fac oare? Fiecare ne întrebăm și fiecare ne răspundem, într-o izolare antitetică mișcărilor din răcorosul decembrie 1989. Nu putem să ne mai unim forțele, diluați într-o neprevăzută globalizare, orbiți de noroiul în care clasa politică de atunci încoace ne-a înglodat.
Apă avem și încă pe bani frumoși, iar pentru că prețul acesteia nu a mai fost majorat cam de multișor (motivele fiind electorale sau provocate de disfuncționalități organizatorice la compania care gestionează acest serviciu în întreaga regiune), acest tarif va urca în curând, în mod obligatoriu, vina neaparținând noii echipe aflate la cârma Asociație ADI Apa Văii Arieșului ci reprezentând doar respectarea angajamentelor luate prin acceptarea finanțării nerambursabile din partea Comisiei Europene.
Umbră și apă vrea poporul în momentele de criză, acestea fiind de fapt pâinea și circul din perioadele normale.
Câteva sute de oameni au scăpat, momentan, de spectrul șomajului impus în mod galopant de rușii de la Mechel, alte sute, aproape o mie, de la Electroceramica însă, par să fie condamnate. Ce e de făcut sau cine trebuie să facă ceva? Guvernul, Prefectul…
Poate și multele punte de suspensie să semnaleze că ne aflăm într-o prelungită perioadă de neputință în fața multelor provocări, mai ales economice, pe care viața din România ultimilor trei-patru ani ni le pune în față ca și cum am face parte dintr-un experiment asemănător cu cel din anii comunismului. Cine să ne scoată din acest vertij? Am votat cum am crezut mai bine, degeaba…. Vom vota din nou înfierbântați de nesfârșite talk-show-uri politice, transformați în marionete bocănitoare, cu speranță de parcă am putea fi prostiți iar și iar și iar și…
Cercul nemulțumiților la nivel local continuă să crească. Sportul se află în impas, mai ales cel pe bani mulți, aducător de performanță. iar aici mai vorbim doar de handbal, din păcate, băieții teribili ai ACS Potaissa fiind cei care, în ultimii ani, i-au făcut pe turdeni să exulte de mândrie, în tribunele arhipline, meci de meci, când aceștia joacă acasă, fără să conteze adversarul. O bucurie și o trăire pe care doar handbaliștii de la Potaissa Turda au mai fost capabili să o ofere turdenilor oropsiți de vremuri și hăituiți de criză. Luni se va anunța decizia autorităților locale care pare să fie una de tăiere masivă a fondurilor alocate pentru continuarea activității echipei de seniori în primul eșalon handbalistic al țării.
În aceste condiții entuziasmul turdenilor, dar și al celor din Câmpia Turzii, va fi unul scăzut când vine vremea Zilelor celor două orașe. Altădată prilej de sărbătoare, fastuoase și cu artiști plătiți cu bani grei spre plăcerea poporului, aceste zile de sărbătoare par să-și piardă din importanță. În aceste condiții, turdenilor le pasă care va fi firma organizatoare a acestor manifestări? Unii doresc o firmă, alții sunt susținătorii altora. Ce reține poporul? Că nu mai există consensul de anul trecut, cam pe vremea aceasta, nici măcar în sânul USL.
Un USL care pare să-și fi pierdut cel mai activ consilier local, în persoana lui Cristian Matei, ”uns” director general la Compania de Apă ”Arieș” în locul PD-L - istului Alexandru Sabău. Unii exultă, atât din PD-L, cât și din USL, mizând pe un timp tot mai puțin avut la dispoziție de Matei pentru a gestiona activitatea politică din cadrul acestei din urmă coaliții, la nivel local. Ambii se înșeală. Au mai făcut-o.
Unde mai pui că liberalii turdeni își desfășoară alegerile în prima zi a lunii august, acolo funcția de președinte fiind dorită de un politician care vrea mai mult de la însăși politica iar un altul pare a se face scut pentru protecția altor colegi pe care îi poate atât proteja cât și propulsa spre mai mari funcții politice.
Ei bine, politica nu se oprește niciodată. Este în serviciu 24 de ore din 24. Mijloacele nu contează pentru ea, așa cum nu contează nici eroii, nici victimele, iar deosebirile dintre aceștia sunt, adesea, nule. Capricioasă și nerecunoscătoare, politica te ridică și te aruncă în prăpastie, te scoate din anonimat dar te și distruge, iar exemplele, fie și doar cele de la nivel local, sunt nenumărate.
Important este, dragi cetățeni și politicienilor, cine dintre dumneavoastră iese nepătat și neșifonat din tangoul cu politica, o focoasă dansatoare care a trântit în noroi nenumărați pretendenți la mâna sa. Atenție, să greșiți pașii…
