Intoxicați de „da”-uri și ”nu”-uri subliminale sau strigate în megafoane, cercurile din ochii noștri hipnotizați au început să se încalece câte cinci și ne-am trezit urmărind adevăratele sporturi adunate la Londra. Ca și în sport, nu regele este cel mai interesat ci supușii, chiar dacă în jurul regelui se învârt întotdeauna mai mulți bani.
Gândindu-mă la sport, iar eu fiind un turdean care își iubește mult orașul unde trăiește, mi-a trecut prin cap, pentru o clipă că în curând și Turda ar putea re-însemna ceva în lumea sportului. Prea mult ne-am oprit cu încăpățânare doar la a susține echipa de fotbal a orașului, apoi la a băga banii doar în cea de handbal. Chiar dacă deciziile celor care conduceau orașul în acești ultimi ani par îndreptățite de sporturile înspre care se îndreptau cu precădere tinerii localnici sau de identificarea unor sporturi ai căror practicanți păreau a fi capabili de anumite performanțe, cei care dirijează banul public par a fi ignorat tocmai ceea ce era mai important. Pentru a afla la ce mă refer trebuie să facem o incursiune în trecutul sportiv al municipiului Turda și Câmpia Turzii, pentru că mă refer la ambele municipii.
Prin anii ’50- ’60, odată cu dezvoltarea sporturilor la nivel de masă, de către comuniștii care doreau să clădească o nouă clasă socială, au apărut o primă generație de antrenori inimoși dar duri, fără prea multă școală dar cu multe cunoștințe despre educație fizică, oameni care au adunat în jurul lor tineri dornici să-și desăvârșească armonia dintre un trup sănătos și o minte ageră.
Când a apărut marea competiție sportivă dedicată tinerilor și intitulată ”Daciada”, aceasta avea tocmai acest motto, ”Minte sănătoasă în corp sănătos”, de fapt un dicton latin tradus în română, ”mens sana in corpore sano” iar lucrurile mergeau ca pe roate, sportul fiind văzut deja de mulți tineri nu numai drept o modalitate de petrecere a timpului liber ci și de ridicare în ierarhiile existente chiar și într-o societate cum era socialismul lui Ceaușescu.
Revenind la Turda și Câmpia Turzii, aici, în anii ’60, au început să apară primele roade ale muncii antrenorilor din diferitele ramuri sportive iar orașele noastre au avut cu ce să se laude. La Turda au apărut campioni naționali la înot, apoi boxeri redutabili și, vreo 10 ani mai târziu, atleți care au reușit să se ridice până în primele rânduri pe plan național. La Câmpia Turzii tenismeni, boxeri, popicari de prim rang.
Toate aceste rezultate, fără să contabilizăm rezultatele imposibil de egalat azi obținute de echipele de fotbal din Turda și Câmpia Turzii, au fost obținute nu doar ca urmare a muncii unor antrenori emeriți ci și datorită sprijinului material pe care cei care conduceau orașele noastre în acea vreme au reușit să le pună la dispoziția sportivilor.
N-o să mă apuc să fac o statistică a titlurilor de campioni naționali la diferite discipline sportive obținute de sportivii din orașele de pe Arieș, la cluburile sădite de comuniști aproape la fiecare fabrică importantă din sistemul industrial care astăzi este decedat. Însă este bine să ne amintim că se poate iar spre binele generațiilor viitoare, pentru copii noștri, suntem obligați să facem ceva.
Iată ce scria imediat după revoluție, un ziar național despre sportivii de renume din Câmpia Turzii:
”Se spune ca <<omul sfințește locul>>. Nu greșim, credem, dacă afirmăm că aici tenisul de câmp a fost sfințit de cei doi oameni de excepție. Un sponsor generos, pasionat de sport, de tenis în special, cum a fost directorul Combinatului din Câmpia Turzii, regretatul Ioan Stanatiev, și-ar dori orice sportiv de performanță. Poate norocul i l-a scos în cale pe șlefuitorul de talente care a fost Gavrilă Vaida. Iar norocul le-a surâs, în final, deopotrivă celor doi. Eforturile, căutările lor au fost răsplătite. Aici s-au format, luându-și rând pe rând zborul spre înălțimi, cu rachetele lor măiestre, tenismeni de mare clasă.
Nu ne oprim de această dată nici la Ioan Santei, fost campion al României, component ani de-a rândul al echipei de Cupa Davis, acum om de tenis în Franța, nici la Sever Mureșan, și el urmând un traseu asemănător, nici la Lucian Boldor, fost conducător al destinelor tenisului de câmp din județul Cluj, la frații Giurgiu, la frații Stoleru, la Ileana Fărcășan, la atâția alții...
Ne vom opri doar asupra unei tenismene care, prin imensele servicii aduse tenisului românesc, și-a câștigat un loc de mare cinste, aproape de Ilie Năstase și Ion Tiriac. Căci până la această oră, Virginia Ruzici poate fi considerată drept cea mai valoroasă tenismenă a României. De pe terenurile din <<Colonia Maria>>- cuibul tenismenilor din Câmpia Turzii, Virginia a făcut pas cu pas drumul până la Roland Garros. Pe care l-a și cucerit, intrând prin aceasta în cercul foarte restrâns al marilor vedete mondiale..."
(Fragment din articolul semnat de Emil Luca în ziarul ”Adevărul în Libertate” din septembrie 1990)
Acum, când la Turda mai trebuie făcut doar un mic efort pentru finalizarea bazinului de înot didactic școlar, putem visa frumos. Putem spera că, în câțiva ani, vom putea avea copii mult mai sănătoși, mai puternici și, de ce nu, capabili de performanță și în acest sport. În Parcul Tineretului doar Petru Santei mai pregătește copii la tenis de câmp, iar celelalte sporturi olimpice se chinuie sub tutela Clubului Sportiv Școlar, trecut din 1994 sub tutela fostului Liceu de Chimie nr. 1. Pista de atletism de la stadion nu mai este acel creuzet pentru performanță în atletism iar pe malul Arieșului nu mai poți fugi din cauza gropilor și a câinilor care vor să te muște.
Am uitat să avem grijă de copii noștri, să le punem la dispoziție posibilitatea practicării unui sport, băgăm bani pentru a aduce sportivi din alte zone în ideea obținerii unei efemere bună imagine pentru oraș. Hai să dăm bani de la comunitate pentru practicarea sporturilor, să ducem echipele de fotbal și handbal la un nivel pe care le îl pot atinge fără să aducem cine știe ce talente de peste tot din România, pentru că nu ne-o permitem din punct de vedre financiar. Hai să investim în sănătatea copiilor noștri și în piste de biciclete și alergare pentru publicul larg.
Numai atunci, Turda și Câmpia Turzii vor redeveni, în mod normal, ceea ce au mai fost și altădată pe harta practicării sportului. Hai să ducem tinerii la sala de sport sau la bazinul de înot, nu în baruri și dsicoteci.
