De vorbă, despre 2014, cu administratorul public din Câmpia Turzii, Petre Pop

După ce a trecut în revistă munca din 2013, un an greu pentru toată lumea, administratorul public din Câmpia Turzii, cel care din poziția de președinte al PSD are un cuvânt greu de spus în tot ce se întâmplă în oraș, a fost de acord să vorbim puțin despre anul abia început. Dialogul cu psihologul, de meserie, Petre Pop, a decurs ușor, ca de fiecare dată, și tot ca de fiecare dată am început de la problemele locuitorilor Câmpiei Turzii.

R.: Vin mulți cetățeni la dvs. în audiență? Care sunt principalele lor doleanțe?

Petre Pop: Vin destul de mulți iar noi încercăm să îi ajutăm pe fiecare, chiar dacă nu reușim de fiecare dată. Cei mai mulți, bineînțeles, se plâng de lipsa locurilor de muncă, vor să îi ajutăm să obțină o slujbă care să le permită să-și întrețină familia.

Am încercat, împreună cu domnul primar, și vom lupta în continuare pentru a atrage investitori, oameni potenți financiar care să creeze cât mai multe locuri de muncă la Câmpia Turzii. Din păcate, cum s-a întâmplat și în cazul Jolidon, cu greu s-au găsit 150 de femei doritoare să-și depună CV-ul pentru obținerea unui loc de muncă acolo, deși condițiile, spunem noi, nu sunt dintre cele mai rele.

Alți oameni ne semnalează tot felul de stări de fapt care îi nemulțumesc iar noi le putem îndrepta, ori ne aduc la cunoștință problemele cu care se confruntă în speranța că îi vom putea ajuta să le rezolve. Facem tot ce este posibil iar ușa noastră este deschisă celor care au nevoie de ajutorul nostru.

R.:  Haideţi să trecem la anul 2014. Sub ce auspicii începeţi şi ce proiecte are, ştiu eu, instituţia administratorului public din Câmpia Turzii?

P.P. : În primul rând anul 2014 va fi anul culturii locale iar în legătură cu această decizie pe care am luat-o la nivelul administrației locale ne-am propus câteva proiecte.  Unul este și faptul că sărbătorim 10 ani de la înfiinţarea Centrului de tineret Tim-Tin, un centru de tineret care ştiţi că şi-a început activitatea undeva pre sfârşitul anului 2003 și a fost unul din primele centre de tineret din ţară. O serie de lucrări, de modernizări, au fost făcute prin fondurile atrase de centrul de tineret, este acea cafenea culturală, acel punct de acces la internet care, vă daţi seama, acum 10 ani de zile era ceva deosebit. Acolo era o sală de internet care era pusă la dispoziţia tinerilor în mod gratuit, era o cafenea unde erau întâlniri ale tinerilor pe anumite teme, unde puteau petrece timpul liber, am creat un club de tenis de masă etc. A fost şi un proiect de care au beneficiat cele două licee, Radio Tim-Tin cu circuit închis în care ei îşi  puneau muzică în pauză făceau dedicaţii discutau ş.a.m.d..

R. Unii dintre tinerii de atunci  nu mai sunt aşa tineri iar acum pun umărul la modernizarea de acum a centrului ...

P.P. Nu mai sunt aşa tineri, într-adevăr, cu toții nu mai suntem atât de tineri ... Tot acolo au fost realizate o serie de proiecte iar noi acum în 2014 am reînnoit sediul centrului, i-am dat o altă faţă, l-am readaptat la noile cerinţe, pentru că astăzi internetul este la îndemâna fiecăruia, cine are un telefon, un smartphone mai performant, poate să acceseze internetul, nu mai este o aşa mare problemă, gândiţi-vă că în anul 1996 era un utilizator de internet la 400.000 de locuitori pe când astăzi datele sunt cu totul altele şi atunci politicile acestui centru au început să se adapteze mai mult pe partea de consiliere pentru că tinerii nu mai duc aşa lipsă de posibilități de acces la tehnicile moderne ci mai mult sunt chestiuni de natură psihologică. Și atunci am transformat centrul într-o chestiune mai mult de consiliere, mai mult vocaţională, în care să dăm anumite orientări, în care să-i educăm puţin pe tinerii de azi, tot într-un mediu de petrecere a timpului liber, că în fond şi la urma urmei acesta este scopul. Activitatea acelei săli de calculatoare, de exemplu, s-a transformat în biblionet, în care acum se citesc cărţi online acolo, în care există de fapt o simbioză, să zic aşa, între vechi, trecut și respectiv nou și actualitate, în care o să vedeţi că există şi carte dar şi computer, un mediu, o ambianţă necesară, în care să te simţi bine şi o să deschidem din nou cafeneaua culturală, care de fapt exista, dar, acum, cafeneaua culturală are ceva în plus.  Pe lângă aceasta are o secțiune care este cafeneaua publică. Este un proiect, nu aş putea spune că noi deţinem patentul proiectului respectiv, dar mi-a plăcut o chestie la Iaşi, pe care am văzut-o în cafeneaua publică şi tot sub deviza, aşa cum am spus: ne întâlnim, propunem, dezbatem şi facem. O să fie o serie de întâlniri publice cu personalităţi, cu mass-media, cu oameni de valoare din toate mediile: economic, cultural ş.a.m.d., în care o să propunem anumite teme şi o să le dezbatem simplu, într-un spirit de boemie , ceva în genul acțiunilor de la cafeneaua Raţiu din Turda,

R.: ”La Papion”!

P.P.: Exact, ”La Papion”. O să vedeţi că în momentul în care o să deschidem, serbăm 10 ani de activitate şi o să redeschidem centrul de tineret, o să vedeţi că este modernizat. În acelaşi timp, am primit anumite fonduri de la Consiliul Judeţean şi am reabilitat o parte din Palatul Cultural pentru că de ani de zile erau nişte lucrări care erau necesare, de igienizare, de regândire puţin, dar păstrând linia arhitectonică. Ba mai mult, noi încercăm să o readucem la starea iniţială aşa cum a fost, pentru că ea a suferit în decursul timpului tot felul de modificări interioare în care a mai apărut un compartiment, în care a mai apărut o chestie făcută din placaj melaminat şi noi am încercat să le deschidem, tocmai în idea de a reda identitatea şi a fi aşa cum a fost ea concepută de George Cristinel şi o să vedeţi că sala de şedinţe, sala de arte vizuale cum i-am spus noi, unde este expoziţie, o să fie igienizată, deschisă, călduroasă, plină de lumină, curată, în aşa fel încât să fie şi o renaştere, să zic aşa, cu ghilimele de rigoare, a spaţiului respectiv. Era nevoie de atâţia ani, de 10 ani de zile, și încă nu s-au făcut aşa lucrări majore.

R. Programul manifestărilor cuprinse în Anul culturii locale este definitivat sau se lucrează încă, în acest moment ?

P.P. Este în curs de definitivare, pentru că noi aşteptăm şi de la partenerii noştri, de la ONG-uri, de la instituţiile de învăţământ, parohii, culte religioase ş.a.m.d., care îşi depuneau întotdeauna un program, ansamblurile, corurile, în aşa fel încât să-i integrăm în proiectul nostru dar în acelaşi timp vreau să vă spun că proiectul are şi o chestiune inedită. Alături de Societatea Culturală Rae Cultures Fautores, cu care suntem parteneri într-un proiect mai amplu, o să venim cu nişte spectacole şcoală, zece şedinţe, în care și prin care vrem să şi educăm  tinerii, o anumită parte a populaţiei, să aducem muzica clasică, romantismul, să se vorbească despre toate acestea cu personalităţi de la Cluj, cu studenţi de la Conservator. Vor fi spectacole de muzică cultă, cu sesiune de teatru, poate chiar două sesiuni de teatru, mini-stagiuni, de toamnă şi de primăvară, în aşa fel încât să provocăm, aşa, un curent cultural.

R.:  Ştiu că aveţi o colaborare şi cu Teatrul din Turda care aduce frecvent piese pe scena Palatului Cultural.

P.P.:  O să încercăm să facem chestia aceasta, este prins şi o să vedeţi că este un proiect ambiţios. De fapt, noi am şi început, aţi văzut, cu acel cvartet de corzi,  Cvartetul Transilvan care a venit la Câmpia Turzii. În deschiderea anului cultural o să vedeţi, o să vină nişte personalităţi cum ar fi Dumitru Fărcaş, Dorel Vişan etc.

R. :Vreau să vă întreb de partea religioasă a societății din Câmpia Turzii, care s-a implicat foarte mult anul trecut în Anul istoriei locale, aţi colaborat foarte bine cu ei, aţi avut câteva evenimente prin care aţi marcat chiar şi Edictul de la Milano. În acest an probabil că veţi continua, dar ştiu că aţi avut o colaborare şi aveţi chiar în acest moment o bună relație cu Parohia Ortodoxă Câmpia Turzii 2, dacă nu mă înșel, pentru acel Centru de îngrijire a persoanelor vârstnice pe care cei de acolo vor să-l edifice.

P.P. :  Consiliul local a pus la dispoziţie fostul internat de la Liceul Industrial, care era într-o stare de degradare foarte avansată şi care a fost dat spre folosinţă şi în administrare parohiei tocmai în ideea de a pune în practică un proiect, un azil de bătrâni, proiect pe care noi am zis că-l sprijinim din toate punctele de vedere, în aşa fel încât să fie pus în practică. Am înţeles că şi Consiliul Judeţean şi-a exprimat dorința de a participa la proiect. Vreau să vă spun că, într-adevăr, în activităţile noastre, culturale sau de altă natură, am ţinut cont  şi ţinem cont de  biserica noastră creştin ortodoxă pentru că fără ea nu existăm, în acest filon spiritual, şi noi am dat importanţa cuvenită pentru că deschiderea anului 2013, Anul istoriei locale, a fost făcută de un înalt prelat, Înalt Preasfinţia Sa Andrei Andreicuţ, care este şi cetăţean de onoare al municipiului şi dânsul a şi închis Anul istoriei locale prin acea conferinţă cu Edictul de la Milano. Noi, prin aceasta, am vrut să arătăm importanţa bisericii în cultura, tradiţia, societatea românească şi că este şi ultimul bastion de rezistenţă a filonului naţional român, pentru că este foarte importantă. Într-o lume a globalizării, a secularizării, în care se pierd identităţi şi comunităţi, spiritualitatea joacă un rol important, mai ales biserica, ea a fost alături de popor întotdeauna şi, de aceea, la toate activităţile pe care noi le-am făcut am ţinut cont de acest lucru.

R. : La final, dacă mai aveți ceva de adăugat…

P.P. Aş avea multe.  Ce pot să mai spun, noi o să invităm presa la toate acţiunile noastre, pentru că trebuie să fie mediatizate şi cunoscute de către public, să şi implicăm publicul larg şi, informal,să și instruim, pentru că un popor instruit e un popor care are mai multe şanse de  a fi performant şi noi, zic eu, avem destul potenţial. Trebuie să ne găsim întotdeauna echilibrul şi, cel mai important lucru pe care trebuie să-l înţelegem şi noi, politicienii, şi cei care conduc la toate nivelele, că trebuie să ne facem întotdeauna o proprie părere prin ochii noştri, nu prin ceea ce auzim sau prin tot felul de zvonuri sau prin tot de felul de chestiuni denigratoare care pur şi simplu nu fac decât să ne discrediteze pe noi pe toţi.

Interviul complet în format audio-video aici