Într-o vizită prin culturile agricole de la Câmpia Turzii, am fost însoțit de ing. Stănilă Gheorghe, președinte al Asociației Agricole ”Unirea”, unul dintre cei mai vechi specialiști în agricultură din Câmpia Turzii, alături de Deak Zoltan, președinte al Asociației Agricole” Fermierul”.
Cine face agricultură la Câmpia Turzii?
În zona Câmpia Turzii activează patru asociații agricole care s-au înființat în funcție de afinități sau de rudenie. Asociația Agricolă ”Unirea” are 150 de hectare în exploatare, Asociația Agricolă ”1 Decembrie” avea 180 de hectare dar autostrada a luat din aceste terenuri vreo 30 de hectare, s-au mai construit și case acolo, apoi Societatea Comercială ”Teodora Agroserv”, cu 100 de hectare. Cea mai mare dintre ele este însă Asociația Agricolă ”Fermierul” cu 420 de hectare de teren agricol.
Puțină istorie a culturilor din zonă
Deak Zoltan, președintele Asociației Agricole” Fermierul” este o mai veche cunoștință de-a mea, un bărbat adevărat, ajuns la venerabila vârstă 
de 81 de ani, dintre care, majoritatea covârșitoare și-a petrecut-o pe câmp. A avut de suferit pe timpul comuniștilor, mai ales după colectivizare, din cauză că familia sa a fost considerată una de chiaburi. ”Am fost jecmăniți tare pentru că am avut pământ mai mult, ai mei aveau 29 de hectare, considerați chiaburi. Oamenii nu mă cred dar am fost cea mai batjocorită familie din Câmpia Turzii, măcar că am fost stabili, dom’le. Unde stau eu, sunt a cincea generație pe acel teren, nu ne-am mutat, nu am fugit nicăieri și niciodată” spune octogenarul despre viața sa și a familiei sale.
În ceea ce privește structura culturilor în zonă, ea s-a modificat treptat pentru că, imediat după revoluție, la Asociația Agricolă ”Unirea”, spre exemplu, se cultivau 100 de hectare de sfeclă dar, odată cu distrugerea sistemului de irigații, s-a renunțat la cultivarea plantelor care necesită cantități mari de apă. Cheltuielile pentru un hectar de sfeclă se ridicau la 50 de milioane de lei vechi. ”Am cultivat mult timp rapiță, poate am fost primul care a introdus această plantă în zona Câmpia Turzii, în urmă cu zece ani. Rapița merge foarte bine dar sunt probleme pentru că în zona noastră bate gheața. Acum doi ani am avut 900 de kilograme la hectar iar înainte cu două-trei zile de recoltare a bătut gheața și a distrus-o toată”, relatează Stănilă despre experiențele fermierilor din zonă.
Apoi s-a trecut pe soia, cu care, în cazul celei modificată genetic s-au obținut aproape 4000 de kilograme la hectar. Cu soia normală s-au obținut 2300-2500 de kilograme la hectar. Dar pentru că prețurile sunt destul de mici față de cheltuielile de producție s-a trecut la cultivarea porumbului, unde Asociația Agricolă ”Unirea” obține 7-8 tone la hectar, în condițiile în care administratorii culturilor nu-și permit să cheltuiască sume importante pe îngrășăminte.
Ar mai fi grâul care, la tehnologia aplicată cu 3-400 de kilograme de îngrășământ la hectar s-au obținut producții de 4-5 tone la hectar. Apoi orz, orzoaică, cerute de proprietarii de teren.
Ce se cultivă în prezent?
Revenind la cultura actuală, în tarlaua de la Fântâna lui Tăban, unde lanurile de porumb se întind frumoase în soarele torid al amiezii, Gheorghe Stănilă ne dă amănunte despre planta cultivată: ”Este un hibrid de porumb creat acum 8 ani, A 24, unul dintre cei mai productivi hibrizi de porumb. Dacă totul merge bine, sperăm să obținem în toamnă producții de 12 000 de kilograme de boabe de porumb la hectar. Avem un mare noroc că în luna iulie semnăm contractul cu Transavia pentru toată cantitatea, la prețul pieței. Toată producția, în afara a 10-15-20 de tone pe care și le opresc proprietarii terenurilor, este livrată către Transavia” ne informează președintele Asociației Agricole ”Unirea”.
Agricultorii nu își permit să folosească multe îngrășăminte, atât din cauza costurilor cât și pentru a nu afecta pământul, întrucât solul devine mai acid după folosirea unor astfel de substanțe. De aceea, se preferă ierbicide care omoară ”concurența” plantei cultivate, adică buruienile de tot felul care ar crește în culturi și care ar trebui eradicate manual sau mecanic.
La rândul său, Deak Zoltan, ne spune: ”Până acum, toate culturile noastre arată foarte bine. Avem 50 de hectare de grâu de toamnă și 50 de hectare cu grâu de primăvară. Cel de toamnă a răsărit foarte târziu, dar a revenit bine. Mai avem 50 de hectare de floarea soarelui, care arată extraordinar. Grâul de primăvară este ideal pentru pâine chiar dacă producția nu este așa mare. Apoi 45 de hectare de orzoaică iar restul, peste 230 de hectare, sunt cultivate cu porumb” ne inventarează Deak Zoltan, președintele Asociației Agricole” Fermierul”, culturile din acest an .
Floarea soarelui e singură la masă
Gheorghe Stănilă ne-a povestit despre un coleg de-al său care a decedat că a însămânțat o cultură de sfeclă la Călărași iar îngrășământul l-a vândut pentru că îi plăcea să cam bea. Când colegii săi l-au întrebat ” – Ce ai dat sfeclei să mănânce”, omul a răspuns calm: ” – Nu-i problemă, să crească sfecla și dăm cu erbicid, apoi sfecla rămâne singură la masă.”
Ei bine, exact așa arată cultura de floarea soarelui pe care am văzut-o pe terenul Asociației Agricole ”Fermierul”, fără nicio buruiană în jurul său, la fel și porumbul.
Principala problemă cu care se confruntă producătorii agricoli din Câmpia Turzii este paza culturilor, pentru că multe persoane atacă culturi de unde recoltează chiar dacă nu au semănat. De aceea, în perioada de recoltare, fermierii sunt obligați să facă pază și să plătească personal pentru supravegherea unei suprafețe foarte mari de teren agricol. Însumate, terenurile cultivate de la Câmpia Turzii ajung la peste 820 de hectare de teren agricol, o suprafață imensă care nu poate fi păzită cu ușurință. Gheorghe Stănilă apreciază că fermierii au o foarte bună colaborare cu organele de poliție care răspund cu promptitudine de fiecare dată când sunt solicitați la semnalarea unor furturi din culturile agricole.
Prinde hoțul, scoate-i ochii
Problemele apar însă la pronunțarea sentințelor pentru că, deși se înregistrează pagube extrem de importante, cei care fură sunt atât de săraci încât nu pot achita amenzile sau despăgubirile pronunțate în instanță. În plus, hoții intră în culturi cu căruțe, distrugând cel puțin încă pe atât cât fură.
Despre aceste probleme am scris și anul trecut un material mai amănunțit, nu o să revin asupra subiectului.
Specialiști și dotări
Asociația Agricolă ”Unirea” beneficiază de serviciile a doi ingineri agronomi cu peste 30 de ani de experiență, în persoana lui Gheorghe Stănilă și a ing. Silaghi. Despre acesta din urmă, Stănilă spune că frumoasa cultură de floarea soarelui pe care am vizitat-o este măsura experienței sale de trei decenii în domeniul agricol. Celor doi specialiști în agricultură li se adaugă cinci mecanizatori care se ocupă de cele trei tractoare performante și celelalte utilaje folosite de asociație.
Numărul proprietarilor variază în fiecare an pentru că ”moare unul și moștenesc mai mulți”, după cum ne explică Deak Zoltan. În prezent, în asociația agricolă ”Fermierul” are 337 de familii (poziții).
Dotările sunt de ultimă generație. Anul trecut au fost achiziționate utilaje de peste 200 de mii de euro, în leasing, dar președintele Asociației ”Fermierul” spune că dorește să achite banii mai devreme întrucât dobânzile sunt mari iar ”euro o cam ia la deal”. O semănătoare de prășitoare, una de păioase, noi nouțe, un aparat de împrăștiat îngrășământ, unul de erbicidat, două tractoare unul de 150, celălalt de 102 cai putere, iar în prezent se construiește un sistem de cântărire electronic, acestea sunt noile achiziții ale asociației.
Probleme la intabulare
Lipsesc însă magaziile pentru că situația juridică a terenurilor pe care este situată baza agricolă este ”în aer”. În sensul că dacă nu și-au intabulat dreptul de proprietate asupra terenului conform legii nr. 18, în primii ani de înființare, acum este târziu. Procesul în instanță s-a pierdut și din vina autorităților locale care nu i-au anunțat pe fermieri să-și intabuleze titlurile de proprietate asupra terenurilor așa cum au făcut proprietarii maghiari de terenuri din zonă, despre care inginerul Gheorghe Stănilă spune că au fost anunțați de politicienii lor din administrația județului și ajutați în demersul lor.
Fonduri europene
Cât despre accesarea fondurilor europene, agricultorii din Câmpia Turzii ne mărturisesc faptul că au încercat și obținerea unor astfel de finanțări, fără succes însă, cu o singură excepție. Președintele Asociației Agricole ”Unirea” din Câmpia Turzii, ing. Gheorghe Stănilă, susține că nu s-au putut accesa fonduri europene pentru că asociațiile lor au sediul în locații pentru care nu dețin extras CF. Acest lucru îi împiedică să îndeplinească una dintre condițiile solicitate pentru acordarea fondurilor respective. El povestește însă că a reușit obținerea unor astfel de fonduri în contul Societății ”Teodora”, unde este administrator și pentru care cultivă 100 de hectare în municipiul Turda, în zona cartierului Poiana. Acolo, având sediul la domiciliul său, au fost îndeplinite toate condițiile necesare astfel că s-a reușit accesarea unui proiect SAPARD, în valoare de 359 de mii de lei care s-a derulat foarte bine și care s-a soldat cu achiziționarea unui tractor scarificator care merge până la 60 de cm, un combinator performant, cu care s-a reușit desfășurarea unor activități agricole moderne. Ceilalți, însă, au fost nevoiți să-și achiziționeze tractor și alte utilaje în sistemul de plată ”leasing”, cu plata în rate lunare plătibile în cinci ani.
Subvenții
Se primește subvenția de la Uniunea Europeană, de 100 de euro la hectar, una cu mult mai mică decât în alte țări europene, care trebuia completată cu subvenția de la statul român dar, fiind o perioadă de criză financiară, acea cotă s-a amânat. Iar pentru motorină s-a primit un leu pentru fiecare litru de motorină, bani care îi ajută foarte mult pe agricultorii români.
”Din experiența pe care o avem, putem spune că, funcționând din 1992, nu am avut vreun an cu pierderi, în agricultură, sub cerul liber, cu gheață, cu probleme… Am avut ani foarte buni, ani mai puțin buni, dar ne-am descurcat și oamenii, în general, sunt mulțumiți” încheie Stănilă, cu mândrie, discuția noastră despre mersul activității agricole în zona Câmpia Turzii.
