Comunitatea din Câmpia Turzii dă o nouă lecție celei din Turda. Dacă la Turda prima școală românească a devenit sub
administrația primarului Tudor Ștefănie primul liceu maghiar, la Câmpia Turzii prima școală românească a fost reabilitată și va fi redată circuitului cultural sub forma unui edificiu memorial, parte integrantă a unui proiect mai amplu de valorificare istorico-culturală a mai multor obiective din acest oraș. Cel care are meritul de a fi propus valorificarea fostului dispensar TBC este administratorul public Petre Pop, cel care a propus primarului Radu Ioan Hanga transformarea acestei clădiri de importanță pentru oamenii locului într-un așezământ cultural-memorial.
Edificiul situat în spatele Statuii lui Avram Iancu a fost renovat cu fonduri de la Consiliul Județean și de la bugetul local, iar în prezent se lucrează la ultimele retușuri. Pentru a vă oferi o avanpremieră inaugurării frumoasei clădiri care, de acum, va avea un important rol atât în cultura cât și în turismul orașului Câmpia Turzii, am stat de vorbă cu Petre Pop, administratorul public. Acesta nu ne-a ascuns nici greutățile întâmpinate din partea unor concitadini, însă acela este subiectului unui alt articol. Iată dialogul în cele ce urmează:
Reporter: De unde a pornit ideea renovării și valorificării acestei clădiri, care inițial avea un aspect banal, aspect care ascundea importanța sa istorică?
Petre POP: Clădirea și edificiul au o istorie foarte interesantă și importantă pentru comunitatea din Câmpia Turzii. Demersul a început prin anul 2012, dar a plecat de la o idee mult mai veche şi discuţii am avut pe vremea când eram şeful Serviciului Public de Cultură, când am intrat în colaborare cu Mircea Nicolae Nemeş o persoană care se ocupa de reabilitarea istorică a locaşului. A fost publicată şi o monografie care vorbeşte despre istorie, civilizaţie la Câmpia Turzii, prima atestare documentară, documentele ce stau la baza fundamentului comunităţii şi structurilor administrative din Câmpia Turzii de-a lungul timpului. Domnia sa spunea că unul dintre edificiile importante ca simbol pentru Câmpia Turzii este Prima Şcoală Română. Aici s-a desfăşurat, de-a lungul unor ani buni, învăţământul românesc într-o perioadă în care românii din Transilvania aveau o viaţă destul de grea din punct de vedere al păstrării limbii şi identităţii române. Mircea Nicolae Nemeş spunea că ar fi interesant ca din prima şcoală, care acum e un dispensar TBC, să faceţi o bibliotecă sau ceva, şi eu am spus că noi chiar ne gândim la un astfel de proiect şi este binevenită şi susţinerea domnului Nemeş.
R: De când au început efectiv proiectul și apoi lucrările?
P.P.: În anul 2012 am propus Consiliului local ca acest edificiu să fie reabilitat, pentru că era un monument istoric memorial. Am făcut demersuri şi către Consiliul Judeţean şi către Patrimoniul Naţional Cultural, în care am arătat proiectul nostru. Consiliul Judeţean ne-a dat anumite sume pentru reabilitare dar şi Consiliul local a aprobat o sumă de bani.
Am mers mai departe şi am spus că proiectul trebuie să plece de la o idee, ideea şcolii româneşti din Ardeal. Am găsit la Sfântul Gheorghe un astfel de muzeu, al unei şcoli, care a avut un proiect de reabilitare. După acel proiect s-a făcut propunerea de reabilitare. Am început partea de documentare, aprobările, apoi partea financiară. Proiectul a început în anul 2012 şi s-a finalizat anul acesta.
R: Ce va conţine efectiv acest edificiu?
P.P.: Edificiul are o sală de clasă, veche, o replică a acelor vremuri, apoi avem o sală în care pe pereţi va fi scrisă toată istoria
municipiului, o încăpere a învăţătorului, el avea un fel de locuinţă în acest edificiu.
Mai avem un demers în colaborare cu Muzeul de Istorie Naţională a Transilvaniei pentru că vrem ca această clădire să găzduiască o serie de colecţii de la muzeul respectiv.
R: Vă rog să faceți un istoric al Primei Școli Române din Câmpia Turzii, pentru ca toți cetățenii din Câmpia Turzii să cunoască și să aprecieze istoria localității lor.
P.P.: Prima atestare documentară a acestei clădiri a şcolii româneşti este din anul 1840, atunci era din lemn. În 1879 comunitatea hotărăşte ca această clădire să fie făcută din cărămidă.
Şcoală Română, după care a intrat într-o altă etapă, a fost grădiniţă până prin anii 1960, apoi a fost circă medicală iar în jurul 1986 a fost transformată în dispensar TBC, până în anul 2012.
R: Ce ar mai fi de spus despre acest nou reper pe harta culturală a Câmpiei Turzii?
P.P.: În sala unde se va scrie pe pereţi ne dorim să fie scrisă o documentaţie a perioadelor importante din istoria municipiului. Se va menţiona despre Epoca Bronzului, Epoca Avară, Epoca Dacică, ș.a.m.d. chiar și despre Epoca Industriei Sârmei. Noi vrem ca întreg conceptul să meargă pe ideea unui muzeu cu informaţii stricte, fixe. Tot în această sală vrem să organizăm expoziţii 
temporare cu obiecte de la Muzeul Istoriei Naţionale a Transilvaniei.
În sala în care va fi amenajată o sală de clasă, veche, o replică a acelor vremuri va fi o tablă, replici ale unor bănci de şcoală, un abac.
În sala învățătorului este amenajată ca în acea perioadă, învățătorul avea o mică bucătărie, o laviță, un pat.
Amenajăm și o sală a personalităților din Câmpia Turzii care au influențat dezvoltarea comunității. Vor fi amintiți și directorii de la Industria Sârmei Câmpia Turzii.
Amenajăm toate aceste săli pentru că este foarte important să ne cunoaștem cu adevărat trecutul.
De ce este importantă această clădire? Am găsit ceva scris în vechile documente de la biserică, în
anul 1848 era un preot la Câmpia Turzii care în condica lui avea un capitol care se numea „Reflecții”. Acolo scria o serie de evenimente și scria așa: “Această locație i-a ajutat pe români să învețe și să simtă românește”.
