Chiar în apropierea Salinei Turda, Biserica Șovagăilor își ridică maiestuos turlele. I se mai spune Biserica Tăietorilor de Sare, pentru că denumirea ei vine din limba maghiară, só = sare și vágó = tăietor, fiind, încă de la începuturi, locul de rugăciune al minerilor din Salina Turda.
Biserica Șovagăilor, construită din lemn, a fost ridicată pe terenul ocnelor de sare. Povestea datează din 1467, când regele Matei Corvin a înăbușit un complot al nobililor din Cluj și Turda și se spune că l-a numit ca prefect al Salinelor din Ardeal, cu sediu la Turda, pe Miklos Olah, un unchi al său de viță românească. Acesta a permis românilor ortodocși de la Salina Turda să-și construiască o biserică proprie, în apropierea Salinei, cu condiția să lucreze în minele de sare.
După anul 1700, biserica devine sediul confesiunii greco-catolice și biserica protopopiatului Turda. După câțiva ani, în 1709, ea a fost reconstruită de către greco-catolici. 200 de ani mai târziu, în 1948, biserica a fost confiscată și dată în folosință Bisericii Ortodoxe Române, care a renovat-o în stil bizantin, în forma în care se regăsește și astăzi. În interiorul bisericii se mai regăsesc încă niște icoane pictate pe lemn, din vechea biserică, ce ne întorc în timp, acum mai bine de 500 ani. Aflată în imediata vecinătate a Intrării Vechi - Strada Salinelor - biserica reprezintă o altă amintire a trecutului minerilor din zona Turda, care completează frumoasele istorii și legende ale locului.
