Petre Pop încasa, în 2018, 8.881 lei/lună deși stătea acasă. Vezi raportul său de activitate!

Consilierul județean PSD, Petre Pop (foto dreapta, alături de șeful PSD Cluj, antropologul Horia Nasra, la o ședință a Consiliului local din Câmpia Turzii, în februarie 2018), care deține și funcția de președinte al PSD Câmpia Turzii, a întocmit un raport public de activitate în funcția de administrator public al municipiului Câmpia Turzii, pentru perioada 25.05.2018 – 12.02.2019. Textul, plin de greșeli, nu pare a fi întocmit la modul profesionist și va suscita, cu siguranță, multe interpretări. Pare mai degrabă scris „pe picior”, ca să-l parafrazăm pe președintele actual a frumoasei țărișoare în care trăim.

Raportul structurat pe două capitole unul vizând perioada 2012-2016, pe perioada în care Primăria Câmpia Turzii era condusă de Radu Hanga, iar cel de-al doilea pentru perioada 25.05.2018 – 13.02.2019, dată la care a depus raportul de activitate la sediul Primăriei municipiului Câmpia Turzii. După pierderea alegerilor din 2016 de către PSD Câmpia Turzii, filială condusă și atunci de Petre Pop, acesta s-a autosuspendat din funcția de administrator public, intrând, practic în concediu paternal imediat după pierderea alegerilor, la o dată care nu este precizată concret în raport. Petre Pop pomenește, însă adresa prin care a predat în mod oficial biroul și bunurilor deținute la sediul Primăriei Câmpia Turzii (Adresa nr. 21.037 din 05.07.2016). „La data de 25.05.2018, urmare a finalizării perioadei de suspendare a contractului de management nr. 25760/28.02.2012, suspendare survenită în baza Deciziei nr.1475148019827 din 2016, privind acordarea indemnizației de creștere copil (OGU 111/2010), prin Dispoziția primarului municipiului Câmpia Turzii mi-am reluat activitatea”.

Politicianul social-democrat din Câmpia Turzii a fost acuzat în toată această perioadă, de către adversarii săi politici, că a ales calea concediului paternal pentru a beneficia de salariul foarte mare pe care îl avea și la nivelul anului 2016. Liberalii din Câmpia Turzii consideră că, faptul că Petre Pop a profitat de indemnizația pentru concediul paternal calculată la nivelul salariul de administrator public, i-a erodat și îi va afecta marginea politică suficient pentru a nu mai avea șanse la vreo funcție importantă la alegerile din 2020. Cu atât mai mult cu cât acesta, în toată această perioadă a beneficiat de alte sume importante încasate din funcții de membru al unor Consilii de Administrație ale unor societăți cu capital de stat. Valoarea indemnizației acordate în timpul concediului, primită de către beneficiarul concediului, se calculează pe baza salariului brut al solicitantului și este egală cu cuantumul salariului său pentru aceeași perioada, incluzând sporurile și adaosurile pentru aceeași perioadă. Această sumă este plătită din fondul de salarii al angajatorului. Conform informațiilor furnizate de Primăria Câmpia Turzii, la nivelul lunii martie 2018, Petre Pop încasa ca venit salarial 8.881 lei/lună. Bineînțeles că Pop nu a câștigat toată perioada cât a fost în concediu această sumă, însă nu putem calcula cu exactitate sumele încasate întrucât pe site-ul Primăriei Câmpie Turzii sunt publicate declarațiile de avere din 2016 și din 2018, ambele conținând doar câteva luni de ocupare a funcției de administrator public, în timp ce cea din 2017 lipsește cu desăvârșire.

Speram să aflăm mai multe din raportul semnat de Petre Pop, mai ales despre relația cu actualul primar, Dorin Lojigan, pe care Pop și ai săi, în mandatul trecut, l-au revocat din funcția de viceprimar, în favoarea lui Avram Gal. Dincolo de pagini întregi de copy-paste din alte documente și obișnuitul „bla bla” din rapoartele administrative ale bugetarilor de la toate nivelurile, consemnăm următoarele afirmații ale administratorului public pe care, desigur, primarul Lojigan ar vrea să nu-l mai vadă prin primăria pe care o conduce: „La data de 25.05.2018, urmare finalizării perioadei de suspendare a contractului de management nr.25760/28.02.2012, mi-am reluat activitatea în calitate de administrator public al municipiului Câmpia Turzii. Tot în data de 25.05.2018 mi se aduce la cunoştiinţă Dispoziția nr.446 din 25.05.2018, prin care începând cu data emiterii ei, mi se retrag toate atribuțiile de serviciu, o dispoziție care contravine contractului meu de management nr.25760/28.02.2012. Deși în dispoziția 446 din 25.05.2018, art. 2 se spune, citez: ,,se va emite o dispoziție cu noile atribuții ale administratorului public” până la data prezentului raport nu s-a emis, sau nu cunosc să se emită o astfel de dispoziție.
​În consecință în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu prevăzute în contractul de management nr. 25760 din 28.09.2012, prin adresa nr.20833/2018 am cerut restituirea biroului si a tuturor bunurilor predate (conform adresei nr. Ad. 21.037 din 05.07.2016) pe perioada suspendării contractului de management, până la data prezentului raport nu am primt un răspuns. Totodată, deşi prin adresa nr.19045 din 06.07.2018, am cerut lămuriri Serviciului Resurse Umane, cu privire la atribuţiile de serviciu, până la data prezentului raport nu am primit nici un răspuns din Serviciului Resurse Umane.
​Pentru a-mi îndeplini atribuţiile de serviciu în vederea realizării obiectivelor și indicatorii de performanţă conform contractului de management, am solicitat o serie de informaţii prin adresele nr.20833 din 25.07.2018, nr.20828 din 25.07.2018, nr.20825 din 25.07.2018, nr. 3255 din 30.01.2019, la care nu am primit nici un răspuns fapt ce mi-a obstrucţionat îndeplinirea atribuţiilor de servciu şi prin consecinţă atingerea obiectivelor și indicatorilor de performanţă, stabiliţi în contractul de management”, arată Petre Pop.

 O altă afirmație făcută în raport de Petre Pop, pe cât de interesantă pe atât de jenantă, este „În urma deplasărilor în arealul UAT Câmpia Turzii și urmarea dialogului avut cu cetățenii din Câmpia Turzii am constat o alterare a serviciilor de întreținere și curățenie a municipiului”, spune Pop, care concluzionează, la finalul raportului depus la Primăria Câmpia Turzii dar care nu a putut fi găsit pe site-ul aceste instituții: „Cele două capitole, analizate prin comparație pot oferi o imagine a rolului administratorului public în dezvoltarea municipiului Câmpia Turzii în cele două etape și bineînțeles modul în care a înțeles instituția primarului să trateze instituția administratorului public înainte și după reînceperea activității”.

Alte informații, mai ales dinspre PNL și Primăria Câmpia Turzii, în zilele următoare.

Petre Pop este considerat de mulți dintre alegătorii din Câmpia Turzii principalul vinovat pentru înfrângerea PSD la alegerile din 2016, ca urmare a deciziei sale de a candida în locul fostului primar Radu Ioan Hanga, un om politic foarte iubit și respectat în oraș, cu o imagine mult mai bună în ochii electoratului. 

Iată, raportul despre care am vorbit, integral, preluat de pe pagina de Facebook a administratorului public din Câmpia Turzii, liderul PSD din oraș, iar în gif-ul din dreapta este reacția colegului său de partid, deputatul dejean Cornel Itu, la postarea pe Facebook a raportului: 

„RAPORT PUBLIC
de activitate pentru perioada (25. 05.2018- 12.02.2019, trim II, III, IV, I)- conform contractului de management nr.25760/28.02.2012

​Subsemnatul Petre POP, în calitate de administrator public al municipiului Câmpia Turzii, în baza contractului de management nr.25760/28.02.2012, întocmesc următorul raport de activitate spre informarea primarului municipiului şi Consiliului Local Câmpia Turzii;
Cap.I
​La data de 25.05.2018, urmare a finalizării perioadei de suspendare a contractului de management nr.25760/28.02.2012, suspendare survenită în baza Deciziei nr.1475148019827 din 2016, privind acordarea indemnizației de creștere copil (OGU 111/2010), prin Dispoziția primarului municipiului Câmpia Turzii mi-am reluat activitatea.
​Pentru a contura rolul și importanța administratorului public în administraţia publică locală vă prezint câteva date/informații ale conceptului ce stau la baza funcţiei de city manager/ administrator public şi statistica nr.67/26.11.2018 a Asociaţiei Administratorilor Publici din România:
​-Asociația Administratorilor Publici din România (AAPRO) este o organizație profesională ce reunește administratorii publici din toată țara, indiferent de rangul unității administrativ teritoriale (județe, municipii, orașe, comune), scopul Asociației fiind acela de a reprezenta drepturile și interesele acestei categorii profesionale, cât și de a creea un cadru de dezbatere pentru profesionalizarea și valorizarea acestui rol cheie din administrația locală. Pentru realizarea acestor deziderate milităm, de asemenea, pentru conturarea unei imagini clare, pertinente şi unitare a rolului și activității administratorului public și a atribuțiilor sale stabilite prin contractul de management. În prezent, în România există 476 de posturi de administratori publici ocupate, după cum urmează :
- 31 administratori publici în cadrul Consiliilor Județene (și 7 posturi vacante), din numărul total de 41 de județe;
- 45 administratori publici în cadrul municipiilor (și 37 posturi vacante), din totalul de 103 municipii;
- 60 administratori publici în cadrul orașelor (și 65 posturi vacante), din totalul de 216 orașe;
- 340 administratori publici în cadrul comunelor (și 350 posturi vacante), din numărul total de 2.850 comune.
Din informațiile pe care le avem în cadrul Asociației, totalul posturilor vacante incluse în organigramele UAT-urilor de mai sus este de aprox. 459.
​,,Conceptul de administrator public a fost adus în România ca o necesitate a managementului public modern, bazat pe guvernarea corporativă, în contextul în care se simțea nevoia separării palierului politic de cel executiv, prin atragerea unor profesioniști care să îmbine cunoștințe de natură tehnică, științifică, administrativă, cu aptitudini și abilități manageriale. Punctul de plecare a fost un sondaj de opinie realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) la începutul anului 2005, având ca temă „Suportul public pentru unele măsuri de reformă în administrația publică locală”. Acel sondaj a evidențiat faptul că prezența unui city manager/administrator public, ar contribui la gestionarea mai eficientă a treburilor curente ale comunității. Concomitent cu acest demers era inițiată o documentare a practicii internaționale în acest sens, precum și elaborarea unei propuneri de modificare a Legii nr. 215/2001, pentru instituționalizarea administratorului public în România​
​Creșterea autonomiei decizionale, financiare și patrimoniale a colectivităților locale, comunități și autorități publice locale mai puternice și cetățeni implicați în viața comunității, reprezenta o prioritate a reformelor în administrația publică. În urma procesului de descentralizare a administrației românești, respectiv transferul de competențe dinspre central înspre local, Ministerul Administrației și Internelor, prin UCRAP, a realizat demersuri încă din anul 2006, pentru dezvoltarea în România a conceptului american de city manager. Administratorul public, în accepțiunea românească, se dorea a fi un promotor al schimbării în cadrul procesului de reformă a sistemului administrației publice locale.
​Administratorul public reprezintă o funcţie specifică administraţiei publice locale care s-a consolidat, de-a lungul timpului, în ţări care dispun de o administraţie modernă şi eficientă. Scopul introducerii acestei funcţii a fost acela de a profesionaliza administraţia locală prin îmbunătăţirea şi fluidizarea sistemului de furnizare a serviciilor către cetăţeni. Administratorul public nu ar trebui să fie un simplu angajat al unei primării/consiliu judeţean, ci un promotor al schimbării în cadrul procesului de reformă a sistemului administraţiei publice locale.’’
​In perioada 2012-2016, în baza contractului de management si dispozițiilor emise de primarul muncipiul Câmpia Turzii, în calitate de administrator public am condus, coordonat și organizat, Serviciul Public Cultural și Biblioteca cu compatimentul Muzeul ,,Prima Şcoala Românească 1879”, Serviciul Asistenţă Locală şi compartimentele subordonate, Administraţia Pieţelor, Serviciul Informare și Relaţii cu Publicul, etc. Prin activitatea de management desfășurata în perioada respectivă, au fost inițiate și finalizate o serie de proiecte și programe de investiții, proiecte care în prezent contribuie la dezvoltarea durabilă a municipiului Câmpia Turzii, și anume:
✓ Modernizare Piața Mare (Unirii)- construire Hala Agroalimentară cu fonduri alocate de Consiliul Județean Cluj;
✓ Modernizarea Piața Mică (Mureșului) - construire Hala Agroalimentară cu fonduri alocate de Guvernul României,
✓ Constituirea Parcului Industrial Câmpia Turzii - pentru noi locuri de muncă - parc constituit cu sprijinul Guverului României.
✓ Reîntoarcerea Stadionului de fotbal ISCT în patrimoniul municipiului Câmpia Turzii
✓ Modenizare Sediu Taxe și Impozite cu bani de la Guvernul României,
✓ Reabilitarea și înființarea ,,Muzeului Prima Școală 1879 Româneasca cu fonduri de la Consiliul Județean Cluj,
✓ Inființarea primului compartiment de Neurologie, achiziționarea unui aparat laparoscop, mamograf.
✓ Prima strategie de dezvoltare culturală 2015-2020, ,,Cultura poate schimba orașul și Comunitatea,,
✓ Reabilitarea pasului peste calea ferată spre cartierul Șarât - fonduri alocate de Guvernul României
✓ Primele proiecte finanțate UE prin programul POSDRU ,,ŞOMERII DIN CÂMPIA TURZII SPRE O NOUĂ MESERIE” și Promovarea Culturii Antreprenoriale și finanțarea inițiativei tinerilor.
✓ Înfiinţarea Centrului Cultural Câmpia Turzii
✓ Reîntoarcerea în patrimoniul muncipiului Câmpia Turzii a sediului Administrației Financiare Câmpia Tuzii.

​
​De asemnea, în calitate de administrator public- preşedinte al comisiei de implementare şi dezvoltare a sistemului de control intern/managerial, conform centralizatorului nr.2597/25.01.2016 am implementat un număr de 26 de standarde operaţionale.
​În cadrul Aparatului de specialitate al primarului Municipiului Câmpia Turzii funcţionează Comisia de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control managerial, numită prin dispoziţia Primarului. Comisia are desemnat ca preşedinte Administratorul public al instituţiei prin Dispoziţia nr.1949/09.11.2012.
​
​De la înfiinţarea comisie de monitorizare s-a constatat un real progres astfel la data de 31.12.2011 din totalul de 25 standarde erau implementate un număr de 18 standarde , 5 standarde parţial implementate, 1 standard neimplementat, 1 standard neaplicabil – sistemul fiind parţial conform. La data de 31.12.2014 din 25 de standarde 24 sunt implementate 1 standard este parţial implementat – sistemul fiind parţial conform. Urmare a intrării în vigoare a Ordinului 400/2015 comisia a stabilit adaptarea documentaţiei referitoare la sistemului de control intern managerial, fiecare compartiment a actualizat standardele conform legislaţiei în vigoare. Au fost solicitate Programele de dezvoltare de la entităţile aflate în subordonarea/coordonarea Primăriei municipiului Câmpia Turzii revizuite conform noului ordin la nivelul instituţiei la data de 31.12.2015, conform chestionarelor de autoevaluare din cele 16 standarde 14 au fost implementate, 2 sunt parţial implementate respectiv standardul 2 Atribuţii, sarcini în ceea ce priveşte identificarea funcţiilor de corupţie şi standardul 9 Proceduri sistemul de control fiind parţial conform.
​Anual, până la termenul prevăzut de lege, Comisia sub îndrumarea preşedintelui Comisie-Administratorul Public al muncipiului Câmpia Turzii, a elaborat şi actualizat Programul de dezvoltare a sistemului de control intern care cuprinde obiective, acţiuni, responsabilităţi, termene precum şi alte măsuri necesare dezvoltării acestuia. Elaborarea programului ţine seama de regulile minimale de management conţinute de standardele de control intern aprobate prin Ordinul nr.946/2005 şi este supus spre aprobare Primarului municipiului Câmpia Turzii. Respectarea termenelor stabilite de Comisie este urmărită de către Preşedintele comisiei care decide asupra măsurilor ce se impun pentru respectarea lor. La nivelul Primăriei municipiului Câmpia Turzii este aprobat Codul etic care a fost revizuit, la propunerea preşedintelui Comisiei, şi actualizat pe baza propunerilor şefilor de servicii. Codul etic a fost aprobat prin Dispoziţia nr. 772/08.12.2014 după care a fost adus la cunoştinţa personalului din întreaga instituţie. ​Lista funcţiilor sensibile, lista salariaţilor care ocupă aceste funcţii precum şi planul de măsuri de control asupra funcţiilor sensibile este actualizată anual în conformitate cu procedura de sistem, de către consilierul etic şi şeful Serviciului Resurse Umane Salarizare sub coordonarea şi cu aprobarea preşedintelui Comisiei, pe baza propunerilor făcute de către şefii serviciilor în care există funcţii sensibile. ​Prin dispoziţia nr.166/15.02.2013 au fost stabilite obiectivele şi activităţile specifice corespunzătoare fiecărui compartiment din cadrul instituţiei, acestea fiind reanalizate de fiecare dată când se modifică structura organizatorică a instituţiei. Comisia urmăreşte realizarea obiectivelor şi acţiunilor propuse prin program şi acordă termene de realizare la solicitarea compartimentelor care le-au stabilit. ​A fost stabilită lista indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor specifice pentru activităţile desfăşurate în instituţia noastră în vederea monitorizării eficacităţii şi atingerii obiectivelor. Această listă este actualizată când apar modificări în structura instituţiei.

​In condițiile și evoluțiile dure din ultimii zeci de ani tind să destructureze comunitatea locală. Comunitatea care își uită valorile, istoria, pietrele de temelie, își pierde orientarea în dezvoltarea prezentă și viitoare. În calitatea de administrator public am elaborat în perioada (2012-2015) Strategia de Dezvoltare Culturală a Comunității din Câmpia Turzii strategie ce își dorește să își asume sarcina dificilă dar imperioasă a regenerării comunitare, în sprijinul dezvoltării sustenabile și inteligente a Câmpiei Turzii. Cultura poate schimba orașul și comunitatea, iar logo-ul comunității pentru perioada 2015-2020 este Și noi putem! Conceptul central pe care se bazează starategia este schițat mai jos; el utilizează relația de interdependență, sistemică, între următoarele componente ale culturii comunității privind dezvoltarea sustenabilă și inteligentă:
a. Cultura mediului construit și natural: valorificarea istoriei exprimată în obiective de patrimoniu, creșterea actractivității orașului, cultura locului, înțelegerea regulamentului de urbanism ca instrument de creștere a valorii proprietății, valorificarea naturii în oraș, a împrejurimilor natale, a peisajului etc;
b. Cultura socială: condițiile pentru o comunitate deschisă, sprijinirea talentelor locale, dezvoltarea culturii/ deschiderii locale, conlucrarea cu diaspora națională și internațională, cu personalități locale/naționale/internaționale, dezvoltarea mentalității deschise, proactive și incluzive, sprijinirea grupurilor vulnerabile, implicarea în acțiuni de voluntariat, sprijinirea dezvoltării și afirmării liderilor locali etc.;

Cultura Socială

Cultura Comunității Întreprinzătoare Inteligente Proactive
Cultura economică: deschiderea spre antreprenoriat și asociere, conștientizarea potențialului economic local, curiozitatea și responsabilitatea în experimentarea de idei inovatoare de afaceri, deschiderea spre învățare continuă, interesul pentru afaceri sustenabile, conștiință economică privind protejarea și managementul inteligent al resurselor locale etc…

Obiectivele majore ale strategiei
Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Culturală a Comunității Municipiului Câmpia Turzii sunt:
a. Regenerarea mândriei locale printr-o perspectivă proaspătă și împrospătată asupra istoriei sale;
b. Dezvoltarea profilului local, cu păstrarea aspectelor identitare valoroase și valorificarea creativă a potențialului local și poziției regionale;
c. Regenerarea prin cultură a capacității de emulație și reacție a comunității locale în fața adversităților;
d. Stoparea fenomenelor de emigrare și încurajarea stabilității/ stabilizării comunității și
e. Consolidarea cooperării între membrii comunității în vederea dezvoltării sustenabile, inteligente și incluzive a Câmpiei Turzii.

Grupul/ Grupurile Țintă
Grupul țintă a strategie îl constituie întreaga comunitate locală, individualizată, potrivit caracteristicilor specifice, în diverse grupuri, cum sunt:
a. Întreaga populație care ar trebui să își împrospăteze memoria privind istoria bogată în provocări și acțiuni de succes, pentru a-și asuma cu mai mult curaj inițierea și implicarea în implementarea unor căi de rezolvare a situației prezente;
b. Elevii și tinerii care tind să acorde mai puțină atenție trecutului care întemeiază prezentul localității, trecut care poate constitui sursă de exemple de acțiune și reușite;
c. Șomerii descurajați de evoluția industriei locale care a avut o atât de bună reputație în trecut, șomeri care pot pune bazele unor afaceri mici și mijlocii în domeniul metalugiei;
d. Persoane și familii cu înclinații către antreprenoriat și care pot prelua sarcina regenerării culturale economice printr-o nouă atitudine;
e. Firme, întreprinzători și organizații ale sectorului privat care dețin potențial în regenerarea economiei locale și pot avea un cuvânt de spus în utilizarea unor exemple mai vechi și contemporane din cultura economică, în vederea regenerării economice;
f. Instituții de educație și alte instituții publice cu roluri cruciale în educarea privind istoria locală, în diseminarea informației și exemplelor de succes în domenii relevante pentru comunitatea locală;
g. Pensionarii care dețin cheia de aur a istoriei locale și care pot aduce exemplele importante pentru regenerarea mentalității tinerilor și ridicarea tonusului comunității care a traversat perioade mai dificile decât perioada prezentă;
h. Organizații neguveramentale care pot contribui la catalizarea și activarea comunității în procesul de regenerare culturală;
i. Persoane cu capacitate de lideri informali care pot contribui nemijlocit prin exemplul personal și voluntariat la activarea diverselor grupuri locale în proiecte de interes cultural;
j. Personalitățile și reprezentanții marcanți ai diasporei locale din țară și din străinătate care pot aduce exemplul personal de reușită precum și exemple de succes din zonele unde se află și sprijin prin promovare și includerea în rețele cu alte comunități similare.
​Informațiile din Capitolul I reprezintă o sintează a activităților și a rezultatelor obținute in perioada 2012-2016, în calitatea de administrator public, conform atribuțiilor specifice din contractul de management nr.25760/28.02.2012, (perioada dinaintea supendării,) și conturează rolul și importanța administratorului public în administraţia publică locală: UAT muncipiul Câmpia Turzii.

Cap.II

​La data de 25.05.2018, urmare finalizării perioadei de suspendare a contractului de management nr.25760/28.02.2012, mi-am reluat activitatea în calitate de administrator public al muncipiului Câmpia Turzii. Tot în data de 25.05.2018 mi se aduce la cunoştiinţă Dispoziția nr.446 din 25.05.2018, prin care începând cu data emiterii ei, mi se retrag toate atribuțiile de serviciu, o dispoziție care contravine contractului meu de management nr.25760/28.02.2012. Deși în dispoziția 446 din 25.05.2018, art. 2 se spune, citez: ,,se va emite o dispoziție cu noile atribuții ale administratorului public” până la data prezentului raport nu s-a emis, sau nu cunosc să se emită o astfel de dispoziție.
​În consecință în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu prevăzute în contractul de management nr. 25760 din 28.09.2012, prin adresa nr.20833/2018 am cerut restituirea biroului si a tuturor bunurilor predate (conform adresei nr. Ad. 21.037 din 05.07.2016) pe perioada suspendării contractului de management, până la data prezentului raport nu am primt un răspuns. Totodată, deşi prin adresa nr.19045 din 06.07.2018, am cerut lămuriri Serviciului Resurse Umane, cu privire la atribuţiile de serviciu, până la data prezentului raport nu am primit nici un răspuns din Serviciului Resurse Umane.
​Pentru a-mi îndeplini atribuţiile de serviciu în vederea realizării obiectivelor și indicatorii de performanţă conform contractului de management, am solicitat o serie de informaţii prin adresele nr.20833 din 25.07.2018, nr.20828 din 25.07.2018, nr.20825 din 25.07.2018, nr. 3255 din 30.01.2019, la care nu am primit nici un răspuns fapt ce mi-a obstrucţionat îndeplinirea atribuţiilor de servciu şi prin consecinţă atingerea obiectivelor și indicatorilor de performanţă, stabiliţi în contractul de management.
​
​In perioada (25. 05.2018- 13.012.2019, trim II, III, IV, I), mi-am desfășurat activitatea de administrator public, al municipiului Câmpia Turzii, în arealul UAT-ului, participând la activitățile oficiale la care am fost invitat în calitate de administrator public. În condiţiile în care am fost obstrucţionat de o dispoziţie, contrară contractului meu de management nr.25760/28.02.2012, am desfăşurat activități de consultanţă analiză, evaluare şi a activităţilor serviciilor publice şi societăților comerciale ale muncipiului Câmpia Turzii.
​Astfel, conform adresei 26141/21.09.2018 am participat la evaluarea proiectului ÎMBUNĂŢĂŢIREA capacităţii CNCISCAP de a coordona strategia SCAP, proiect inițiat de Guvernul României prin Secretariatul General al Guverului
​În acest context, în data de 2 octombrie 2018, la Hotel Univers T, am participat la evenimentul de evaluare si comunicare pe tema SCAP organizat de Secretariatul General al Guvernului.
Agenda evenimentului a cuprins:
▪ Prezentarea SCAP ( Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020). Prezentarea proiectului ,, Înmbunătățirea capacității CNCISCAP de a coordona implementarea ,,Startegiei pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020”, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă;
▪ Rezultatele proiectului: strategia de comunicare aferentă SCAP 2014-2020, Platforma IT de monitorizare a implementării SCAP 2014-2020;
▪ Rezultatele implementării Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020: Planul anual de lucru al Guvernului, Codul Administrativ, sitemul de Control Managerial, Strategia Națională Anticorupție, GDPR, informatizarea serviciilor publice privind evenimentele din viață;
▪ Proiecte finanțate prin POCA pentru autoritățile locale;
▪ Discuții privind prioritățile reformei administrației publice locale ( politici publice și reglementare, debirocratizare și simplificare, resurse umane, managementul calității și serviciilor publice, administrației publice locale;
Concluzii:
▪ Fonduri-structurale.ro este un proiect marca Structural Consulting Group menit să ofere informare și consiliere în domeniul fondurilor structurale. Ca recunoaștere, portalul a primit Diploma de excelență în popularizarea, gestionarea și pregătirea programelor co-finanțate din Fonduri Europene acordată de Fundația EUROLINK – Casa Europei (2008) și Premiul de excelență pentru promovarea spiritului și valorilor europene acordat de Institutul European din România (2014).
▪ POCA 2014 - 2020 promovează crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțional-administrativă adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare. O astfel de administrație trebuie să fie capabilă să ofere decidenților politici instrumentele necesare fundamentării și implementării unor politici publice în interesul cetățenilor. Optimizarea administrației este o condiție importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020 este de 553,19 milioane de euro. Bugetul POCA 2014-2020 este structurat pe 3 axe prioritare, după cum urmează:
▪ Administrație publică și sistem judiciar eficiente, cu o alocare financiară de 326,38 de milioane de euro (59%);
▪ Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, cu o alocare financiară de 187,69 de milioane de euro FSE (33,93%);
▪ Asistență tehnică, cu o alocare financiară de 39,11 de milioane de euro (7,07%).

​Având în vedere ca anul 2018, a fost anul centenarului Marii Uniri, la solicitarea unor consilieri local din cadrul Consiliului Local Câmpia Turzii am oferit consultanţă de specialitate în realizarea unor proiecte de HCL, destinate acestui moment istoric, concretizându-se astfel:
✓ Proiect de Hotărâre: privind însuşirea propunerii de amplasare a unei placi comemorative la ,, Muzeul Prima Şcoală Românească 1879”, clădire situată pe str. A. Iancu , nr.8, municipiul Câmpia Turzii, județul Cluj – adoptat ;
✓ Proiect de Hotărâre: privind conferirea titlului de ,,Cetăţean de Onoare” post-mortem al municipiului Câmpia Turzii, unor personalități din Ghirișul de Arieș și Sâncrai, care au fost membrii Gărzii Naţionale Române și delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918 – nu a fost introdus pe ordinea de zi ;
✓ Proiect de Hotărâre - ,, Câmpia Turzii 100 de ani “ , privind promovarea simbolurilor naționale în administrația locală , în anul 2018, anul centenarului ,, Marii Uniri “ – adoptat ;

Conform obligațiilor din contractul de management nr.25760/28.09.2012, Cap VIII, secțiunea 2, punctul 2, am elaborat o strategie specifică, ce poate creea oportunități și o perspectivă municipiului Câmpia Turzii în contextul dezvoltării județului Cluj; Obiectiv: Actualizarea și îmbunătătâțirea politicilor și strategiilor și elaborarea de planuri de acțiune pentru implementarea acestora.

CÂMPIA TURZII – POL/ NUCLEU DE SERVICII ȘI RESURSE UMANE/FORȚĂ DE MUNCĂ AL ZONEI METROPOLITANE CLUJ
Câmpia Turzii poate și va contribui la competitivitatea regională Municipiul Câmpia Turzii deține un potențial semnificativ de a se afirma în dezvoltarea județului și a regiunii; trebuie însă mobilizate în mod real, creativ și pragmatic resursele de care dispunem, precum și energiile parteneriatelor teritoriale cu comune și orașe, cu entități universitare și rețele de structuri economice, pentru dezvoltarea rolului comunității noastre în competitivitatea economică a Regiunii de Nord Vest. Este necesară, prin măsuri și proiecte de factură integrată și impact teritorial, catalizarea configurării și funcționării structurilor relevante pentru competitivitatea regională:
• Polul logistic de servicii de transport intermodal va deveni de importanță zonală și regională prin:
-Evaluarea potențialului de integrare a serviciilor/infrastructurii de transport a municipiului, în sistemele intermodale de pe coridoarele de dezvoltare care leagă zonele metropolitane și în special în relația cu Zona Metropolitană Cluj;
-Valorificarea accesului la rețeaua de transport rutier de rang european și național prin investiții în terenuri industriale, agricole, de servicii, în proximitatea ZM Cluj; o Modernizarea și refuncționalizarea zonei gării, inclusiv a stației de cale ferată pe magistrală, cu dotări de nucleu intermodal de transport de importanță zonală, inclusiv servicii și comerț, în proximitatea ZM Cluj;
-Cercetarea modalităților de valorificare a proximității celor două aeroporturi (Cluj-Napoca și Târgu Mureș), cum ar fi: articularea serviciilor de trasport intermodal CâmpiaTurzii la operațiunile/ serviciile de transport regional, deservind, pe lângă funcțiunile actuale, activitățile PAZIA, turismul local/zonal/regional, precum și un navetism de calitate în zonă în general și în special în relație cu ZM Cluj; -Construirea parteneriatului cu parcurile industriale, angajatorii din ZM Cluj, Agenția de Dezvoltare a ZM Cluj, precum și cu Municipiul Turda.
• Polul agro-zootehnic-industrial Arieș (PAZIA) va deveni cu prioritate furnizor de alimente ecologice pentru Zona Metropolitană Cluj, în cadrul parteneriatului cu Clusterul Agro-Transilvania pentru atragerea unor afaceri și consolidarea afacerilor locale o Dezvoltare a colaborării cu asociațiile de producători agricoli și crescători de animale în vederea identificării proiectelor de interes comun privind valorificarea sustenabilă și inovativă a produselor, potențialul configurării brandului local/ zonal, afaceri mici și mijlocii de sprijin, evaluarea posibilităților de extindere și diversificare a piețelor de desfacere, cu orientare predilectă către ZM Cluj etc; o Dezvoltarea/ stimularea dezvoltării agriculturii urbane; o Atragerea în parteneriat a proprietarilor terenurilor fostelor sere și revenirea la o organizare modernă a serelor și orientarea către producție ecologică pentru ZM CLuj;
-Organizarea anuală în municipiu, a unei conferințe internaționale a clusterelor agro-industriale, în vederea schimbului de experiență și colaborării pe teme de interes comun;
-Accesarea de finanțări pentru schimburi de experiență și transfer de cunoștințe privind clusterele agro-indstriale;
-Construirea parteneriatului cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, cu asociațiile de producători agricoli și crescători de animale etc;
-Înființarea Direcției de Dezvoltare Economică în cadrul primăriei municipiului.
• Polul industrial metalurgic va adera la rețeaua de parcuri industriale și tehnologice metropolitane și județene prin următoarele măsuri:
-Recuperarea etapizată de terenuri și dotări industriale de pe teritoriul fostului combinat metalurgic și reamenajarea ca parc industrial, cu prioritate în metalurgie, pentru valorificarea forței demuncă și a experienței locale;
-Înființarea Școlii Regionale de Sudură Câmpia Turzii, certificată internațional; o Consolidare a parteneriatului cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Parcurile Industriale TETAROM etc și mediul de afaceri din ZM Cluj;
-Organizarea unei conferințe internaționale anuale privind regenerarea economică a orașelor mici și mijlocii cu trecut industrial;
-Înființarea Direcției de Dezvoltare Economică în cadrul primăriei municipiului.
• Polul de industrii creative va fi inițiat în parteneriat cu Centrul Regional de Industrii Creative Cluj pentru atragerea unor afaceri și consolidarea afacerilor locale:
-Polul de industrii creative se va axa pe valorificarea creativă a tradițiilor zonale (Câmpia Turzii-Turda- arealul rural aferent) și va conlucra cu Centrul Regional de Industrii Creative din ZM Cluj;
-Consolidarea programelor școlare și postliceale în sprijinul industriilor creative;
-Stabilirea parteneriatului cu Centrul Regional de Industrii Creative din ZM Cluj, cu creatorii zonali etc.
• Servicii și logistică zonală pentru turism în sprijinul activării rețelei de obiective de turism cultural-istoric prin includerea în circuitele/ pachetele turistice a
obiectivelor culturale materale și imateriale: monumente istorice, situri arheologice, cartiere istorice (Cartierul Muncitoresc, Colonia Maria etc), patrimoniu industrial cu valoare istorică etc, diversitate culturală etc, precum și a evenimentelor/ obiceiurilor etc cu tradiție îndelungată și
-a obiectivelor cu valoare naturală: Parcul dendrologic, zona 3 Lacuri, o suită de plaje urbane amenajate pe malul Arieșului, o rețea de trasee pentru turism pe biciclete, amenajarea unor terase pe cornișa din fața parcului etc;
-(inițierea) Centrului regional de instruire pentru turism de aventură etc.
-Stabilirea parteneriatului cu furnizorii de servicii de turism și conexe (producători alimente, servicii de divertisment, grupuri folclorice etc) pentru configurarea unor oferte strcturate și atractive, în proximitatea ZM Cluj.
• Colaborare activă cu Zona Metropolitană Cluj, cu Municipiul Turda și Consiliul Județean Cluj în vederea continuării procesului de atragerea investitorilor relevanți în domeniile:
-industrial,
-metalurgic,
-agro-industrial,
-industrii creative,
-turism,
-transport intermodal.
• Configurarea de alianțe pe probleme și obiective de dezvoltare comune cu:
-Municipiul Turda, privind turismul și regenerarea economică;
-Municipiile cu industrie metalurgică falimentată și activă, privind regenerarea industriei metaurgice și operațiuni de reconversie a zonelor industriale, cu scop economic;
-Municipii mici și mijlocii, privind schimbul de bune practici și experiență privind regenerarea economică și afirmare rolurilor în teritoriu;
-Municipii cu patrimoniu industrial, privind valorificarea creativă a siturilor industriale cu valoare de patrimoniu, pentru regenerarea economică locală;
-Clustere agro-zootehnice-industriale din țară și străinătate privind schimbul de experiență și transfer de cunoștințe/ experiență în beneficiul PAZIA etc.;
-Se va încheia un protocol de colaborare șu universitățile din Cluj pentru
Organizarea la nivel local a programelor de instruire pentru forța de muncă disponibilă locală în domeniile necesare de acoperit pentru nevoile Zonei Metrpolitane Cluj;
Organizarea sistemului de pre-incubare și incubare de afaceri, în cadrul Incubatorului de Afaceri și altor spații adecvate;
Colaborare în organizarea programului de stimulare a antreprenoriatului local;

Organizarea și implementarea măsurilor de politică de marketing pentru promovarea municipiului nostru și atragerea partenerilor relevanți, precum și pentru accesarea rețelelor din domeniile de interes pentru noi:
-Organizarea anuală a Conferinței/ Seminarului național privind Clusterele Agro-industriale – trim I
-Organizarea anuală a Conferinței naționale privind Politica de reindustrializare și regenerarea sectorului metalurgiei în România (împreună cu celelalte orașe metalugice) – trim II
-Organizarea anuală a Conferinței/ Seminarului național privind necesitatea relansării economice a orașelor mici și mijlocii în România – trim III
-Organizarea anuală a Conferinței/ Seminarului național privind reintroducerea în circuitul economic și cultural a patrimoniului industrial cu valoare istorică – trim IV
• Implicarea instituționalizată în politica de competitivitate regională se va realiza prin activarea reală a structurilor PAZIA, a parteneriatului CRELCT,
-PAZIA își va reconsidera strategia, echipa și acțiunile concrete, pe baza unui plan de management de care va fi răspunzătoare;
-CRELCT va activa ca parteneriat public-privat responsabil prin membrii desemnați și responsabilizați, pe baza unui program de lucru și a unui set de ținte concrete;
-Va fi înființată Direcția de Dezvoltare Economică care va avea ca obiectiv actualizarea și implementarea strategiei de relansare a economiei locale, din perspectiva cadrului instituțional public, cu impact asupra rolului municipiului în economia județeană și regional;
-Parteneriatele menționate aferent fiecărui proiect integrat vor deveni funcționale;
-Catalizarea configurării și funcționării structurilor relevante pentru competitivitatea regională prin implicarea instituționalizată a municipiului nostru în politica de competitivitate regională, prin reprezentanți ai PAZIA, CRELCT etc. în grupurile regionale de lucru pentru competitivitate, creștere inteligentă etc.

Strategia a fost elaborată în urma unor consultări cu factorii de decizie a administrației locale a municipiului Turda, respectiv cu omologul meu dl. Dorin Apahidean administrator public al UAT Turda. De asemenea, aceasta strategie se conturează în urma activităților și experienței profesionale din perioada 2012-2016 și 2018-2019

✓ În conformitate cu Anexa contractului de management nr.25760/28.09.2012, Cap II atribuții stabilite prin HCL 82/2012 - Dezvoltarea de parteneriate/acorduri/relații internaționale cu unitățile administrative-teritoriale din alte state:
-Prin adresa nr.1995 din 17.07.2018, adresata d-lui Alexandru Ambros primar și Consiliului Local al orașului Ungheni din Republica Moldova, am inițiat premisele unui parteneriat între cele două comunități Câmpia Turzii și Orașul Ungheni.
Orașul Ungheni este o localitate cu o configurație demografică și cu interese economice apropiate de cele ale muncipiului Câmpia Turzii.
Ungheni este un important oraș din partea central-vestică a Republicii Moldova, reședință a raionului omonim. Localitatea este situată pe malul estic al Prutului, în dreptul satului omonim din România, cu care a alcătuit în trecut aceeași localitate. Situația geografică specială, la răscruce de drumuri, a constituit cheia pentru ascensiunea Ungheniului la statutul de urbe. Datorită unei atare așezări, s-a decis în anii '70 ai secolului XIX construcția căii ferate Chișinău – Iași, care să treacă prin Ungheni.
Orașul se află la o distanță de 105 km de municipiul Chișinău, la 85 km de municipiul Bălți și la 45 km de municipiul Iași (pe automagistrală și la 21 km pe calea ferată). Cu o populație de peste 38 de mii de locuitori (2016), este al 7-lea oraș ca mărime din țară și cel mai mare din Regiunea de Dezvoltare Centru. Ungheniul este principalul candidat la statutul de nou municipiu al R. Moldova, având mari progrese în urbanism.
La recensământul din 2004 orașul Ungheni avea o populație de 32.530 persoane. Față de anul 1989, numărul populației orașului s-a redus cu 0,9%. Populația economic activă numără circa 26.700 persoane sau 62% din numărul total. Cea mai mare parte a populației activează în sfera neproductivă. În industrie sunt angajați circa 2.200 persoane, în sfera prestări servicii – 5.400 persoane.

-Prin adresa nr.20290 din 19.07.2018, adresata d-lui Vadim Lelic primar și Consiliului Local al orașului Telenești din Republica Moldova, am inițiat premisele unui parteneriat între cele două comunități Câmpia Turzii și Orasul Telenești.
Telenești este reședința raionului Telenești din partea centrală a Republicii Moldova. Orașul este situat în partea centrală a țării, pe malul drept al râului Ciulucul Mic, la 93 km de Chișinău, pe traseul Chișinău-Bălți și la 30 km de calea ferată Călărași.
Numărul total al agenților economici care activează în teritoriu este de 1.562, dintre care cea mai mare parte sunt cei care își desfășoară activitatea în bază de patentă și întreprinderile individuale. Unul dintre cei mai mari agenți economici din teritoriu este Întreprinderea de stat pentru Silvicultură Telenești, care este situată pe o suprafață de 10.527 ha. Întreprinderea anual crește 4-5 mln. material săditor, colectează 20-25 specii medicinale în volum de 20 tone anual. La întreprindere se confecționează peste 30 modele de obiecte din răchită care sunt exportate în diverse țări, ca România, Polonia, Germania, Franța, etc. Pe lângă aceasta în oraș funcționează două mori, două întreprinderi de panificație și 3 oloinițe. Deservirea populației este asigurată de 120 unități de comerț cu amănuntul, 5 piețe și 6 unități de alimentație publică.
Conform recesamantului populatiei din 2004 Telenesti are o populatie de 6.855 de locuitori.

Din ultimele discuții purtate cu reprezntanții celor două localități imediat după terminarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova din data de 28.02.2019, vom primi un răspuns oficial din partea celor doua localități.
În urma deplasărilor în arealul UAT Câmpia Turzii și urmarea dialogului avut cu cetățenii din Câmpia Turzii am constat o alterare a serviciilor de întreținere și curățenie a municipiului.

Mențiune: Prezentul raport este în conformitate cu cerințele contractului de management nr.25760/28.02.2012, și reflectă activitatea administratorului public, raportul este structurat pe două capitole I si II.
Capitolul I reprezintă o sintează a activităților și a rezultatelor obținute în perioada 2012-2016, în calitatea de administrator public, conform atribuțiilor specifice din contractul de management nr.25760/28.02.2012, (perioada dinaintea supendării,) și conturează rolul și importanța administratorului public în administraţia publică locală: UAT muncipiul Câmpia Turzii în perioada 2012-2016.
Capitolul II reprezintă o sintează a activităților desfășurate în perioada 25.05.2018-13.02.2019
Cele două capitole, analizate prin comparație pot oferi o imagine a rolului administratorului public în dezvoltarea muncipiului Câmpia Turzii în cele două etape și bineințeles modul în care a înțeles instituția primarului să trateze instituția administratorului public înainte și după reînceperea activității.

Raportul are 12 pagini numerotate de la 1 - 12, a fost redactat în doua exemplare și înaintat spre informare Consiliului Local Câmpia Turzii și Instituției primarului.
Data: 12.02.2019

ADMINISTRATOR PUBLIC
Petre POP”