Păunel Tișe, repetent la marile investiții ale CJ Cluj, își ascunde incompetența dând vina pe alte instituții

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Păunel Tișe, fost democrat, vopsit „liberal”, pentru a scăpa de valul de antipatie generată de guvernarea Boc-Băsescu, și-a făcut un obicei din a se „spăla pe mâini” când vine vorba de marile nereușite ale administrației județului Cluj, sub conducerea sa extrem de bine plătită. În timp ce blocurile sale turn, din Cluj-Napoca, „râd în soare argintii” marile proiecte de investiții de care ar trebui să beneficieze o paletă largă de cetățeni ai județului stagnează, dar „papă” sume uriașe.

Alegătorii trebuie să știe și, mai ales, să conștientizeze că, deși economia județului se află în plin avânt, desigur, fără nicio legătură cu ilustrul conducător al CJ Cluj, infrastructura care ține de această instituție – „căpușată” de ani buni de tot felul de corupți, dintre care unii au ajuns în spatele gratiilor în timp ce alții, cu siguranță, beneficiază de protecție în fața organelor de anchetă, fie că vorbim de DNA sau de parchetele de la toate nivelurile – este praf.

Nu cred că mai este cazul să vorbim aici de Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, care a înghițit, în ultimii 7 ani sume de neimaginat, dar care tot nu este finalizat, motiv pentru care majoritatea cetățenilor județului întâmpină greutăți în domeniul salubrității și plătesc taxe foarte mari pentru deșeurile produse. Vina este, clar, a autorităților județene, care s-au dovedit incapabile să rezolve această problemă, ori nu au vrut să facă acest lucru, în mare parte din timp, sub oblăduirea lui Păunel Tișe.

La Aeroportul Cluj, care ar fi trebuit să fie cea mai mare poartă de intrare a mărfurilor în zonă, dar și un aeroport mult mai important decât este acum pentru pasageri, există o situație conflictuală de când Tișe a preluat puterea la nivelul județului. Ca atare, după ce că demersurile care ar trebui să ducă la realizarea unei piste de 3500 m lungime la Cluj sunt blocate, el dă vina pe oricine altcineva în afara sa și a echipei sale.

Pentru realizarea pistei de 3,5 m, necesară aeronavelor de mai mari dimensiuni, pentru pasageri sau cargo, devierea Someşului şi extinderea pistei sunt vitale.

Consiliul Judeţean Cluj a finalizat lucrările de construire a noii piste de decolare-aterizare de 2100 metri în octombrie 2013. Investiţia, care s-a ridicat la peste 166 milioane de lei, fost realizată din fondurile Consiliului Judeţean Cluj. Recepția a fost efectuată de subordonații lui Păunel Tișe abia în acest an, după lupte și tergiversări în instanță. Luptele în instanță s-au derulat pe alți bani de la buget, adică din banii alegătorilor, pentru care nici Tișe nici alți administratori vremelnici nu dau nicio socoteală poporului. Recepția a fost semnată doar în urma deciziei definitive a instanței de judecată, care l-a obligat pe Tișe să dispună efectuarea recepției lucrărilor.

Acum el dă vina pe PSD, pe ministere, pe firme și experți cadastrali, mințind pur și simplu opinia publică, inclusiv printr-un comunicat de presă trimis azi redacțiilor din județ. Păunel Tișe continuă să fluture o banală adresă de la Ministerul Apelor și Pădurilor din 2018! „În ceea ce privește construirea unui pod care să permită traversarea cursului de apă pe Centura de est a municipiului Cluj-Napoca, subliniem faptul că, prin adresa cu numărul 3044 din 3 aprilie 2018, transmisă Consiliului Județean Cluj, Ministerul Apelor și Pădurilor recunoștea faptul că execuția acestui pod nu a fost prevăzută de către Minister în documentațiile tehnico-economice realizate până în prezent! Mai mult, prin respectiva adresă, Ministerul se angaja ca Administrația Bazinală de Apă „Someș-Tisa” să reactualizeze Studiul de Fezabilitate în vederea cuprinderii execuției podului în cadrul proiectului, respectiv să asigure finanțarea din fonduri guvernamentale pentru construirea acestui obiectiv”, susține președintele CJ Cluj prin comunicatul citat. Ce nu spune Tișe este, însă, că obiectivul „Amenajarea râului Someșul Mic în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj”,  a fost aprobat inițial de primul ministrul Adrian Năstase (P.S.D.) în 2004, iar apoi studii de fezabilitate succesive au fost aprobate de primul ministru Cătăllin Popescu Tăriceanu (P.N.L.) în anul 2007 și primul ministru Emil Boc (P.D.-L.) în 2009, dar s-a realizat doar tronsonul din centrul orașului, între timp apărând Centura de est a Cluj-Napoca, dată în folosință, atenție, de premierul Emil Boc în 2011, pe când, ce să vezi, președintele CJ Cluj era același Păunel Tișe! Aceștia află abia în 2018 că nu s-au gândit, după apariția centurii, că este necesar un pod pentru realizarea exproprierilor, a amenajării cursului Someșului Mic și, în final, pentru realizarea pistei de 3500 m. De vină e tot PSD-ul, bată-l vina.

Tișe recunoaște însă, cu jumătate de gură, în comunicatul din care am mai citat mai sus, că „Referitor la stadiul exproprierii imobilelor amplasate pe tronsoanele II, III și IV, Consiliul Județean Cluj așteaptă în acest moment finalizarea, de către expert, a documentațiilor cadastrale care stau la baza demarării efective a procedurii de expropriere, proces îngreunat de multiplele probleme apărute la intabularea celor câteva sute de imobile-teren, dar și de recenta modificare a limitelor între unitățile administrativ-teritoriale Cluj-Napoca și Apahida”, se arată în comunicatul de presă remis redacției noastre azi, 16 aprilie 2019. 

„Având în vedere informațiile false apărute în mass-media, referitoare la o presupusă  responsabilitate a Consiliului Județean Cluj în nefinalizarea exproprierilor necesare devierii râului Someș, forul administrativ județean face următoarele precizări:

Comisia de expropriere a imobilelor pentru obiectivul de utilitate publică „Amenajarea râului Someșul Mic în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj” a fost constituită încă din anul 2015, prin Hotărârea Consiliului Județean nr.188 din 30 iulie 2015. De altfel, terenurile necesare realizării tronsoanelor I și V ale investiției au fost deja expropriate și predate către Administrația Bazinală de Apă „Someș-Tisa”, instituție care a și realizat lucrarea.

În ceea ce privește demararea lucrărilor la tronsoanele II, III și IV, Ministerul Apelor și Pădurilor a alocat în 2019, după repetate amânări, doar trei milioane de lei pentru devierea râului Someșul Mic. Din acești bani, constructorul ar putea realiza doar circa 100 de metri de amenajare a malurilor, dintr-un total de aproximativ 4.750 de metri cât măsoară lungimea celor trei tronsoane.

Având în vedere acest considerent, precum și refuzul constant al Ministerului Apelor, din ultimii trei ani, de alocare de fonduri în vederea continuării lucrărilor de amenajare hidrotehnică a malurilor Someșului Mic, forul administrativ al județului Cluj s-a văzut în imposibilitatea de a demara efectiv procedurile de expropriere”, mai susțin cei de la Consiliul Județean.

Ce l-a făcut pe Păunel Tișe să iasă public cu aceste declarații? Tocmai spusele ministrului apelor și pădurilor, Ioan Deneș, care a declarat în urmă cu patru zile la Cluj că ABA Someș-Tisa nu poate să finalizeze lucrarea din cauza faptului că terenurile pe care aceasta ar urma să se construiască aparțin unor persoane private: „ABA Someș – Tisa are un contract de asociere cu Consiliul Județean Cluj, prin care, la obligația părților, C.J. și-a asumat responsabilitatea de a expropria imobilele amplasate pe suprafața de teren destinată lucrărilor. Totodată, în contract se prevede că aceste terenuri, odată descărcate de sarcini, trebuie să fie transmise Administrației Naționale «Apele Române», respectiv, ABA Someș – Tisa. Până în prezent, deși C.J Cluj a fost notificat referitor la stadiul în care se află procedura de expropriere, ABA Someș Tisa nu a primit niciun răspuns. În consecință, nu pot începe lucrările la acest important obiectiv de interes nu doar regional, ci chiar național”, a spus Ioan Deneș.

La nivelul anului 2017, Aeroportul Internaţional Cluj a înregistrat un trafic total de 2,69 milioane pasageri, în creştere cu 43% faţă de anul 2016 când s-au înregistrat 1,88 milioane pasageri.

Pista va avea în final 3.500 de metri, iar costul ar urma să se ridice la 78 de milioane de euro.