19
Ma, Oct
32 New Articles

Politic
Typography
  • Smaller Small Medium Big Bigger
  • Default Helvetica Segoe Georgia Times

Asztăzi, de la ora 14, primarul Cristian Matei va depune jurământul pentru funcția pe  care o va  ocupa și în mandatul 2020-2024, câștigat detașat la alegerile din 27 septembrie 2020. Considerăm că este un bun prilej să prezentăm cititorilor noștri datele exacte ale alegerilor, analizate și comparate de redactorul nostru șef, Ionel Ignat. Datele finale furnizate de Biroul Electoral Central referitor la prezența și rezultatele alegerilor locale desfășurate în 27 septembrie pot fi accesate de oricine. În cazul pe care îl analizăm aici, referitor la alegerea primarului la Turda, informațiile pot fi găsite aici, https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/romania-pv-final, însă trebuie să alegeți județul, UAT-ul și ce vă interesează: primar, consiliul local, cel județean sau președintele acestuia din urmă.

 

Prezență și statistică

 

Trebuie să știm, mai întâi, că totalul alegatori înscrişi în liste a fost de 45722 (48130 la alegerile locale din 5 iunie 2016,cu 2408 alegători mai puțin)  iar la urne s-au prezentat doar 16267 dintre aceștia (față de 18.405, câți au votat în 2016, cu 2138 statistica alegeri locale mai puțini) reprezentând 35,57 % (față de 38,2402% în 2016).

Pe 27 septembrie, la Turda, au fost exprimate un număr de 15798 de voturi considerate valabile și un total de 446 voturi nule.

Statistica oferită de Biroul Electoral Central diferă, la anumite cifre, cu cele prezentate de aceeași sursă la rezultatele votului. Spre exemplu, la statistică se arată că au votat 16249 persoane, iar la rezultat se vorbește 16267. Dintre cele 16249 de alegători care, să spunem, s-au prezentat la urne, 8275 au fost femei, iar 7974, bărbați. Pe categorii de vârste, votul a fost influențat în cea mai mare parte de alegătorii cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani, 3360 femei și 3292 bărbați din această categorie prezentându-se la vot.

 Urmează cei cu vârsta de peste 65 ani, 1575 bărbați și 1753 femei, apoi categoria 35-44 de ani, 1457 femei și 1454 bărbați, cea cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, 1107 femei și 1031 bărbați țo, în fine, tinerii de 18-24 de ani, 598 femei și 622 bărbați.

 

Rezultatele alegerilor. Comparație între 2020 și 2016

 

Rezultatul alegerilor de luna trecută a fost următorul:

 

Candidat

Partid

Voturi

Procent(~)

MATEI CRISTIAN-OCTAVIAN

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

7.794

49,33 %

SUCIU ANDREI-NICOLAE

ALIANȚA USR PLUS

2.527

15,99 %

MOLDOVAN EMIL

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ

1.387

8,77 %

CIORTEA RĂZVAN-IULIAN

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

1.322

8,36 %

NEMEŞ LUCIAN-BOGDAN

PARTIDUL PUTERII UMANISTE (SOCIAL-LIBERAL)

711

4,50 %

IRIMIE VICENŢIU-MIRCEA

PARTIDUL PRO ROMÂNIA

657

4,15 %

RITER MARIUS

PARTIDUL OAMENILOR LIBERI

449

2,84 %

ANCA DORU-PAUL-IOAN

PARTIDUL ROMÂNIA MARE

248

1,56 %

ROŞ NICOLAE

 

215

1,36 %

TRIF MARIUS

 

187

1,18 %

GRIGORIU GHEORGHE-DAN

PARTIDUL FORTA NATIONALA

165

1,04 %

NEUMANN FLORIAN-LUDOVIC

ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

136

0,86 %

TOTAL

 

15.798

100%

 
 

Dacă dorim o comparație cu rezultatul din 2016, iată mai jos rezultatele de atunci:

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

MATEI CRISTIAN-OCTAVIAN

4532

25,73 %

CANDIDAT INDEPENDENT

SUCIU ANDREI-NICOLAE

3682

20,90 %

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

ŞTEFĂNIE TUDOR

3100

17,60 %

PARTIDUL ALIANȚA LIBERALILOR ȘI DEMOCRAȚILOR

IRIMIE VICENŢIU-MIRCEA

2953

16,76 %

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ

MOLDOVAN EMIL

1571

8,92 %

PARTIDUL UNIUNEA CREȘTIN DEMOCRATĂ DIN ROMÂNIA

BIA MARIAN

699

3,96 %

PARTIDUL ROMÂNIA MARE

ANCA DORU-PAUL-IOAN

556

3,15 %

PARTIDUL NAȚIONAL DEMOCRAT

VARO GRIGORE-LUCIAN

294

1,66 %

PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC CREȘTIN DEMOCRAT

IGNAT ALEXANDRU

225

1,27 %

Total                                                                                                              13.080


Popularitatea lui Matei a crescut, în 4 ani, cu 58 %, în timp ce a Suciu a scăzut, cu peste 31 % 

Având în vedere că, dinte candidații din 2016 doar câțiva s-au prezentat și la startul alegerilor locale turdene din 2020, nu putem compara decât rezultatele acestora din 2016 și 2020, și rezultatele celor rămași între ei, în 2020 față de 2020.alegeri locale turda

Astfel, constatăm în primul rând că în 2016, ca și în 2020, câștigătorul alegerilor a fost Cristian Matei, care în 2016 a făcut performanță electorală pentru PSD, iar în 2020 s-a depășit pe sine, ca reprezentant al PNL. Dacă în 2016 Matei a obținut 4532 voturi, reprezentând un procent de 25,73 %, la alegerile din 27 septembrie 2020, acesta a obținut 7794 de voturi, reprezentând 49,33 %. Adică, în urma activității sale din ultimii 4 ani cât a condus executivul turdean, a convins, pe lângă numărul de votanți ai săi din 2016, încă 3262 de turdeni să îi acorde votul. Adică mai mult decât obținuse contracandidatul său principal, Andrei Suciu, în 2016, și aproape cât a primit acesta în 2020.

Dacă în 2016, Matei l-a depășit pe Suciu cu doar 850 de voturi, în 2020, acest handicap s-a mărit de peste 6 ori, ajungând la 5267 de voturi, în favoarea aceluiași primar. Andrei Suciu a obținut în 2020 un număr de 2527 voturi, reprezentând 15,99% din voturile valabil exprimate, rezultat cu care se situează pe poziția secundă.

Jenant pentru toți candidații de primar care s-au prezentat la alegerile din 2020, în afară de învingător, este faptul că Tudor Ștefănie (locul III) și Mircea Irimie (locul IV), în 2016, au obținut 3100 și, respectiv, 2953 de voturi, în timp ce la alegerile din 2020, Andrei Suciu (locul II) și toți ceilalți au primit mult mai puține: 2527 ori mai puțin.

Nu este mai puțin adevărat că, dacă popularitatea lui Matei a crescut, în 4 ani, cu 58 % popularitatea lui Suciu a scăzut, de la 3682 la 2527 de voturi, în procente cu peste 31 %, iar numărul de voturi pentru Mircea Irimie s-a prăbușit, la distanță de 4 ani, de la 2953 la 657, cu peste 73%.

Dar cel mai trist rezultat, pentru unii, amuzant, pentru alții este cel obținut de candidatul PMP Turda, cel mai agresiv în campania electorală, prezentat drept „primarul turdenilor”, de partidul lui Băsescu, care a reușit performanța de a avea un rezultat comparabil cu cel obținut în 2016. Dacă atunci Emil Moldovan a obținut 1571 de voturi, după 4 ani de mandat de consilier local și șef de comisie, a reușit să convingă cu 184 mai puțini alegători să îi acorde votul. Adică a pierdut aproape 200 de votanți în ultimii patru ani! Dacă Suciu și Irimie au scăzut drastic în ochii electoratului, după 4 ani în care nu au ocupat vreo funcție, Moldovan a scăzut fiind consilier local, ceea ce înseamnă că nu și-a făcut datoria cum se cuvine, din respectiva funcție, nereușind să convingă turdenii că merită un mandat de primar. Rezultatul lui Moldovan este unul slab și pentru că un „no name” în politica turdeană, candidatul PSD, Răzvan Ciortea a reușit să se apropie foarte mult de el în preferințele electoratului, la o primă candidatură, ba chiar să îl surclaseze la câteva secții de votare.

 

Răzvan Ciortea și PSD, performerii outsider-ilor

Răzvan Ciortea a reușit un merituos număr de voturi, de 1322 de voturi, cu doar 55 mai puține decât Emil Moldovan, situat pe locul III, ceea ce indică faptul că bazinul de votanți PSD are încă un număr de peste 1000 de turdeni.

Surprinzător de mare, dacă judecăm după faptele fostului viceprimar, Lucian Nemeș, a fost numărul de voturi obținut de acesta, 711, care nu pot fi puse pe seama partidului sub emblema căruia a candidat fostul viceprimar, un partid minuscul, pe care nu-l putem numi nici măcar de nișă, ci eventual, de conjunctură.

Să mai spunem că scorul de 449 de voturi, obținut de Marius Ritter, candidatul Partidului Oamenilor Liberi, ar fi fost un rezultat chiar interesant, dacă ar fi fost dublat măcar de obținerea unui mandat de consilier local. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că noul partid nu a atins pragul electoral stabilit la alegerile locale de la Turda din 2020, șansele ca politica turdeană să mai audă de acest partid peste patru ani sunt destul de mici. Dealtfel, rezultatul obținut de Ritter reprezintă mare parte din foștii liberali, demisionari din PNL când conducerea de la Cluj l-a nominalizat pe fostul pesedist Cristian Matei, ca și candidat de primar al partidului.

 

Candidați de umplutură, mânați de un orgoliu fără sens

 

Toate celelalte rezultate obținute de ceilalți candidați de primar sunt absolut jenante, ilustrând doar un orgoliu personal și, probabil, un ego supradimensionat, fără nici o valoare în ochii electoratului turdean. Să obții un număr de voturi situat între 134 și 215, este cu adevărat penibil, scor pentru care nu există altă explicație decât că acești candidați chiar nu contează în politica turdeană. Este deosebit de interesant cum, la fiecare 4 ani, la alegerile locale se găsesc astfel de personaje care decid să candideze, fără nici o bază temeinică, bazându-se doar pe stima de sine și speranță, ajungând să fie ridicoli, prin prisma rezultatului electoral obținut.

 

 

Omul sau partidul?

Acum să comparăm rezultatul obținut de om față de partid, în aceeași competiție pentru locale.

Primarul reconfirmat, Cristian Matei, obținea în 2016, 4532 voturi pentru candidatura sa de primar, 25,73% din voturile valabil exprimate, în timp ce PSD, partidul care îl propunea ca și candidat de primar a obținut, la alegerile pentru Consiliul local Turda, 4833 voturi, 28,06 % din voturile valabile exprimate. Adică partidul, PSD, avea cu 301 mai mulți turdeni votanți, decât omul, Cristian Matei, candidatul de primar.

În 2020 acest lucru s-a schimbat, desigur, ca urmare a activității desfășurate de primarul Cristian Matei în cei patru ani de mandat. La alegerile locale din 27 septembrie 2020, omul, Cristian Matei, candidat de primar, a obținut, cum spuneam, 7794 de voturi, reprezentând 49,33 %, în timp ce partidul, de această dată PNL, pe lista căruia a candidat, a obținut, la votul pentru Consiliul local, doar 5900 de voturi, reprezentând 37,54 % din voturile valabile exprimate. Adică Cristian Matei a obținut cu 1894 de voturi mai multe decât partidul său.

Dacă am făcut comparația între rezultatul obținut de primar în 2016 și 2020, aceeași comparația este posibilă și între partidele din spatele candidatului. Și aici, PSD-ul cu rezultatul din 2016, este net inferior rezultatului PNL din 2020, diferența fiind de 2961 de voturi în avantajul liberalilor. Un rezultat care poate fi pus, evident, atât pe seama performanțelor reușite de primarul Matei în perioada 2016-2020 cât și pe erodarea PSD atât pe plan național, cât, mai ales, pe plan local, prin plecarea președintelui filialei turdene și a echipei sale, de la PSD la PNL.

Alianța USR-Plus, pe lista căruia a candidat Andrei Suciu, situat pe locul secund, la mare distanță față de câștigător, a obținut abia 1791 de voturi, 11,39 % din voturile valabil exprimate. Acest rezultat nu poate fi comparat cu nimic din 2016, întrucât atunci, Andrei Suciu nu a candidat pe lista vreunui partid politic. Însă îl putem compara cu rezultatul obținut în 2020 de candidatul de primar, 2527 voturi, ceea ce îl situează pe acesta în avantaj cu 736 de voturi, Adică 736 de turdeni l-ar fi preferat ca primar pe Suciu, dar au votat cu alte partide pentru Consiliul local.

Ceea ce face posibilă și o comparație între diferențele dintre om și partid în cazul primilor doi dintre competitori, Matei având un avantaj de 1158 față de Suciu.

Candidatul de pe locul trei la alegerile pentru primar, Emil Moldovan, a obținut 1387, iar partidul său, Partidul Mișcarea Populară,  1577, diferența fiind de 190. Răzvan Ciortea, candidatul PSD a obținut 1322 voturi, iar PSD, 1765, adică o diferență de 443 de voturi.

Lucian Nemeș a primit 711 voturi, iar PPU-SL, pe lista căruia a candidat, 498, cu 213 mai puțin.

Și Mircea Irimie a bătut partidul, cu 657 de voturi față de 605, o diferență de 52.

Marius Ritter nu a reușit să se ridice la nivelul formațiunii pe care  o reprezenta, Partidul Oamenilor Liber, obținând 449 de voturi, față de cele 542 ale partidului, o diferență de 93.

În fine, alegătorii turdeni au decis să trimită acasă, poate pentru totdeauna, atât pe fostul decan de vârstă al Consiliului local, Doru Anca, 248 de voturi, cât și pe partidul acestuia, PRM, cu 374 de voturi. Ambii au stabilit un minim istoric al rezultatelor politice.

 

Rezultate comparative pe secții de votare

Cristian Matei a învins în toate secțiile de votare din municipiul Turda, iar ocupantul locului secund, per total, nu a fost al doilea în toate secțiile, în unele dintre ele fiind devansat de Răzvan Ciortea (la două secții de votare de la Colegiul Tehnic Dr. Ioan Rațiu și două de la Liceul Liviu Rebreanu) și de Emil Moldovan (la două secții de la Școala Horea Cloșca și Crișan și una de la Școala Profesională Poiana Poiana).

Recordul de voturi a fost stabilit de Cristian Matei la secția de votare nr. 282 de la Școala Profesională  Poiana, cu un procent de 72,45% (518 voturi din 715 valabil exprimate). La secția respectivă s-au prezentat la vot 754 de turdeni dintr-un total de 1476.

Cel mai strâns rezultat între cei doi s-a înregistrat la secția de votare nr.245 de la Liceul Teoretic „Josika Miklos”, unde Matei a obținut 95 de voturi (32,64%) iar Suciu 74 (25,42%).

Așa cum ați putut constata, am folosit doar tangențial date legate de rezultatul la alegerile pentru consiliul local, acesta urmând să fie tratat, pe larg, într-un alt articol de analiză.

 

În loc de concluzie

 

Dacă în 2016 Cristian Matei era doar un rival al lui Tudor Ștefănie, venit pe o campanie electorală axată pe „nu mai avem timp de pierdut”, acum s-a prezentat la alegeri ca primarul care și-a asumat realizările și eșecurile față de promisiunile făcute electoratului în  urmă cu 4 ani. Așa cum votul electoratului a stipulat, cele din urmă au fost mult mai puține față de primele. Matei și echipa sa, spre deosebire de 2016, au dus o campanie exclusiv pozitivă, constructivă, bazată pe argumentele de netăgăduit ale realizărilor prezentate pe toate căile de comunicare moderne, astfel că populația municipiului Turda a fost foarte bine informată. La polul opus, cu o campanie negativă, distructivă, chiar denigratoare, s-au situat candidații USR Plus, PMP și PPU-SL, care au obținut, împreună, circa 59 % dn voturile primite de Cristian Matei. 

Acest fapt indică preferința electoratului pentru o campanie veridică, bazată pe argumente și dovezi palabile, vizibile cu ochiul liber, uneia care s-a construit pe ironie ieftină, acuzații fără dovezi și promisiuni care nu aveau prea multă legătură cu realitatea, în cazul USR Plus, sau uneia agresivă și plebicol-demagocică ca aceea dusă de PMP. 

La alegerile disntr-un singur tur, primarul este la mâna sa, el are toate uneltele necesare pentru a convinge electoratul să îi acorde încă un mandat. Așa a fost înainte de alegerile din 27 septembrie 2020, așa va fi și peste patru ani. Oricum, la rezultatul făcut de Cristian Matei la aceste alegeri, el ar fi câștigat, cu un rezultat și mai detașat. un eventual tur doi al scrutinului. 

Pin It

Add comment

Regulile de baza pentru a face comentarii pe site
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.


Security code
Refresh