Turda
Tools
Typography
  • Smaller Small Medium Big Bigger
  • Default Helvetica Segoe Georgia Times

Strategia de Incluziune și Dezvoltare a Comunității Rome din municipiul Turda pentru  perioada 2012 – 2020, document prezentat la ultima întrunire a Grupului de Inițiativă Locală (G.I.L), conține o

sumedenie de informații elocvente, acumulate de președintele acestui organism, Mitică Ferencz, de-a lungul ultimilor ani de activitate desfășurată în cadrul comunităților țigănești de la nivelul municipiului Turda.

Iată, pe scurt, problemele socio-economice ale persoanelor aparținând minorităţii rromilor din municipiul Turda. Pe lângă dificultățile de estimare al numărului total al populației aparținând minorităţii rromilor, rromii din Turda se confruntă şi cu probleme generalizate ce provin din lipsa actelor de identitate şi stare civilă, discriminare, șomaj, lipsa educației, starea precară a sănătăţii şi a locuirii, lipsa Thumbnail imagelocuințelor, acces greu în comunitate, lipsa canalizării, a apei potabile şi segregare.

După 1990, liderii formali şi informali ai minorităţii romilor si nu numai au fost și sunt interesaţi de numărul real al membrilor lor, unii pentru estimarea „grupului ţintă” în politicile publice (locale, regionale si  naţionale), alţii pentru estimarea numărului de votanţi.

În anul 2002, la ultimul recensământ al populaţiei, doar 2.703 de cetăţeni români de etnie rromă s-au declarat rromi,  iar mai puţin de jumătate din numărul real ( ≈ 2.000 ) s-au declarat români și maghiari. Cei mai mulți dintre cetățenii români de etnie rromă locuiesc în cele  trei comunități compacte mari din municipiul Turda, Zona Industrială ( str. 22 Decembrie 1989, Nicolae Teclu, Arieșului, Zidarilor, Horticulturii și N. Voda),  Cartierul Poiana ( str. Margaretelor, Racoșei), Zona Centrală ( str. Barbu Lăutaru, Labirint, I.B. Deleanu, Avram Iancu, Republicii) .

Conform rapoartelor de activitate ale ANOFM (ANOFM, 2006) numărul persoanelor aparținând minorităţii romilor cuprinse în programele de formare profesionala organizate a scăzut constant în ultimii ani: 2.283( în 2006), 1.613 (în 2007), 1.109(în 2008) şi 775 (în 2009).

Persoanele aparținând minorităţii romilor au fost încadrate în programele de ocupare temporară a forței de muncă şi de aceea numărul lor a scăzut constant de-a lungul timpului: 5.570 (în 2006), un procent de 32% din totalul persoanelor cu dificultăţi reale de inserție pe piața muncii, 4.846 (în 2007), un procent de 46% ț, 3.660 (în 2008), un procent de 61% și, respectiv, 2.322 (în 2009) un procent de 54% din totalul persoanelor cu dificultăţi reale de inserție pe piața muncii.

In Turda cea mai buna perioadă în care rromii au fost angajați la firme particulare Bechtel, Copa Electronic, Mobila, Construcții, etc, a fost între anii 2007 – 2009, se mai arată în documentul amintit.

În ceea ce privește educația rromilor, în ultimele două decenii au fost publicate numeroase studii, rapoarte asupra problematicii rromilor din Romania, a căror concluzie din perspectiva educației, este aceea că, nivelul de pregătire școlară şi profesională este unul foarte scăzut. O treime din populația aparținând minorităţii rromilor are nivel gimnazial de educație (33%) și aproximativ o jumătate doar nivel primar. Dar ceea ce este mai alarmant este faptul că un sfert din populația aparținând minorităţii rromilor declară că nu știe să scrie şi să citească. Cu toate acestea, şi rromii, ca şi populația majoritară asociază nivelul de pregătire școlară şi profesională cu statutul ocupațional. (Legal si egal pe piața muncii pentru comunitățile de rromi, 2011, pg.55, proiect finanțat prin FSE/POS/DRU).

Referitor la sănătatea rromilor, o pondere de  din populația minorităţii rromilor au medic de familie, accesul fiind facilitat prin încadrarea lor ca beneficiari ai venitului minim garantat, ajutor de șomaj, pensionari, copiii dar şi femeile care au susținătorul familiei încadrat în câmpul muncii.

O pondere de 59,2% din populația aparținând minorităţii romilor, stabilită în mediul urban  îşi consideră starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, în timp ce 40,2%, o consideră proastă şi foarte proastă. Bărbaţii îşi apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună în proporție de 65%, iar femeile în proporție de doar 54%.  Starea mai precară de sănătate a femeilor se datorează și faptului că acestea nasc și îngrijesc un număr considerabil de copiii. (Legal si egal pe piața muncii pentru comunitățile de rromi, 2011, pg.59, proiect finanțat prin FSE/POS/DRU)

Când vine vorba despre condițiile de locuire ale rromilor, studiul Fundației Soroș a stabilit că aceștia trăiesc, în marea lor majoritate, în zonele periferice ale localităților (83%), în comunităţi compacte (77%). Doar 40% dintre ei dețin o locuință în proprietate şi un sfert locuiesc în case proprietatea părinţilor, preponderent în mediul rural. În mediul urban, 14,2%  au locuințe închiriate de la stat şi doar 1,2% locuințe sociale. Un procent de 66 % din populația rromă au un contract  legal valabil, 4 % au contracte expirate iar 30 % nu au nici o formă de contract a locuinței în care stau. O majoritate imensă a romilor din urban şi rural stau la casă cu curte (88,6%) iar un procent semnificativ (2,7%) trăieşte în locuințe improvizate, se mai arată în studiul amintit.

Lipsa actelor de proprietate şi terenuri conduce la lipsa actelor pentru noile generații si, pe termen lung, la excluziunea socială, blocând accesul la servicii de asistenţă socială, asistenta medicala, educație şi, în general, la toate drepturile de cetăţean.

Nu putem încheia înainte să precizăm că, în pofida faptului că prejudecăţile faţă de populația aparținând minorităţii rromilor a scăzut în ultimii ani, conform cercetărilor (CNCD, 2010, Pro Democrația, 2011), rromii sunt discriminați în viața cotidiană şi acționează cel mai puternic în domeniul angajării, în relația cu instituțiile publice, unde sunt tratați mai prost în comparație cu alte minorităţi. Școala este cea mai puțin discriminatorie instituție publică. Apartenența la minoritatea rromilor este indicată de 45% ca fiind unul dintre principalele motive de discriminare.

De aceea, obiectivul general al Strategiei Locale este includerea ca prioritate pe agenda  executivului, consiliului local, a instituțiilor si serviciilor locale si județene, ONG-urilor, etc.,  a unor măsuri concrete care să conducă până în anul 2020 către incluziunea socio-economică şi culturală a minorităţii romilor.

Obiectivele specifice ale Strategiei sunt: Creşterea investiţiilor în dezvoltarea educaţiei formale şi informale, a abilităţilor şi competenţelor femeilor, copiilor şi tinerilor romi, cu un procent de 20 %, până în anul 2020; Creşterea ratei de ocupare, în rândul minorităţii romilor, cu un procent de 11 % , până în anul 2020; Combaterea sărăciei spirituale şi materiale care afectează minoritatea romilor, cu un procent de 9 % faţă de perioada actuală.

Dacă Grupul de Inițiativă Locală constituit la Turda în baza legii va reuși să transpună în realitate toate aceste elemente propuse, viața rromilor din Turda se va schimba într-o proporție suficientă pentru ca această etnie să nu mai fie discriminată sau exclusă din viața socială a municipiului.