Uniunea Europeană ne bagă mâna în buzunar pentru a ne educa

Primăvara înseamnă un nou început. De aceea, mai ales când locuiești la oraș, vremea caldă, măcar la orele amiezii permit efectuarea curățeniei generale. O curățenie de care Turda are, prin tradiție, mult mai multă nevoie decât Câmpia Turzii, spre exemplu.

De aceea salut luarea de poziție a edilului-șef turdean, Tudor Ștefănie, din cadrul ultimei ședințe a Consiliului Local Turda, ca răspuns la solicitarea făcută de consilierul local Dorel Corpodean (liderul grupului PC din forul legislativ turdean). Acesta din urmă ceruse șefului executivului să repartizeze o echipă formată din persoane care beneficiază de ajutor social, care să efectueze de două ori pe săptămână, acțiuni de curățenie în jurul clădirilor Spitalului Municipal Turda.

”Nu știu dacă s-a auzit undeva de voluntariat și de activități pe care trebuie să le desfășoare o instituție pentru a-și menține curățenia și imaginea instituției. Dacă noi vom ajunge să repartizăm oamenii cu care noi facem curățenie pe la toate instituțiile, vom ajunge să nu mai facem curățenie în oraș. Părerea mea sinceră este să nu ne mai luăm angajamente față de alte instituții, instituția Spitalului Municipal Turda are câteva sute de oameni angajați și nu cred că nu pot organiza o ”primăvară a curățeniei și să-și rezolve singuri această problemă”, a sunat răspunsul primarului, Tudor Ștefănie, unul de bun simț, după părerea mea.

Așa că, semnalul fiind dar de edilul șef, așteptăm ca orașul să devină mai curat imediat ce ”luna curățeniei” se va declanșa la nivel municipal, ocazie cu care sperăm să-i vedem în stradă la acțiuni de ecologizare nu numai pe angajații spitalului, care par să fi uitat de mult să desfășoare activități voluntare, ci și pe funcționarii din primărie, mai ales că activitățile în aer liber ajută la combaterea sedentarismului, o boală care îi paște pe majoritatea dintre ei. Sănătate prin curățenie, poate fi o deviză la fel de bună ca oricare alta, mai ales că Turda este un oraș departe de a fi printre cele mai curate, iar acest lucru se datorează în mare parte nouă, locuitorilor săi.

Noi suntem cei care facem mizerie. În acest oraș binecuvântat de Dumnezeu și apoi uitat de toți, nu am văzut nici un turdean care, plimbându-și câinele, să aibă la el o lopățică, măturică, o mânușă, dacă este cazul pentru a-i colecta fecalele animalului preferat într-o pungă pe care să o depună la gunoi. Am văzut însă președinte de asociație culturală, cu pretenții de ”pedigriu” în domeniu, care, plimbându-și potaia prin centrul istoric al orașului, a întors capul când patrupedul și-a făcut ”treaba”. Celor interesați le pot furniza poze.

La noi apar, periodic, rampe neautorizate de gunoi în aproape fiecare zonă a orașului. Înțeleg că suntem săraci, dar asta nu ne obligă să fim și nesimțiți. Pe orice stradă din apropierea unor colonii de rromi și nu numai, ai merge, vezi că apar plase împrăștiate cu tot felul de mizerii care nu doar că provoacă greața localnicilor dar se constituie, odată cu creșterea temperaturilor în adevărate focare de infecție. Și asta pentru că, neavând contracte de salubritate cu cei de la Prival, oamenii aruncă pe unde apucă să nu-i vadă nimeni, mai ales la ceas de seară, resturile menajere.

Dacă mergi în cartierul Margaretelor, vezi că acolo degeaba le pui oamenilor pubele și alte recipiente pentru depozitarea gunoiului menajer până la ridicarea de către operatorul acestui serviciu. Gunoaiele sunt aruncate pe jos, prin noroi, iar mirosurile pestilențiale te învăluie, respingător, imediat ce te apropii de acea zonă.

Ei, în aceste condiții, cum să colectăm gunoiul selectiv? Iar dacă nu reușim să colectăm în proporție de 50 % selectiv, Uniunea Europeană ne va da amenzi, prin Ministerul mediului, fiecărei unități administrativ-teritoriale în parte. Experții ne-au avertizat deja: prețurile la salubritate vor crește foarte mult, tocmai din această cauză, și asta foarte curând, cel mai probabil la 1 ianuarie 2015.

Pentru a încheia de unde am început, și aici, Câmpia Turzii, mai ales ca urmare a unei administrații care pune accent pe curățenie și sănătate, cum a fost de oricâte ori Radu Ioan Hanga a ajuns primar, dar și a muncii asidue a echipei de la Compania de Salubritate, condusă de Ioan Lucian Șandru, un manager care vine din sectorul privat, lucru care se vede în transformarea societății pe care o conduce.

Ideea este, că dacă nu punem cu toții umărul la curățirea orașului nostru, nu numai că vom trăi, în continuare ca într-o cocină, dar vom și scoate, pe bună dreptate, bani din buzunarele noastre. Pentru că, așa cum prețul la apă nu l-a mărit Alexandru Sabău, până în 2013, nici de atunci încolo nu Cristian Matei, directorul actual al CAA nu l-a majorat. Este Uniunea Europeană cea care a stabilit aceasta iar Consiliile Locale au acceptat, prin aprobarea contractului-cadru de finanțare de programului de reabilitare a rețelelor de apă potabilă și apă reziduală. Tot Uniunea Europeană, în care am dorit atât de mult să intrăm ne va amenda usturător pentru deșeuri, educându-ne , cu forța banului, să colectăm selectiv, să acordăm o importanță cuvenită curățeniei mediului, așa cum fac țările civilizate.