Lucian Șandru, director Compania de Salubritate Câmpia Turzii:”Conform tratatelor cu UE, din 2020 ar trebui să reciclăm 50% din deșeuri. Noi ne aflăm undeva la 18-20 %”

După un an și ceva de când se află la conducerea Companiei de Salubritate din Câmpia Turzii, directorul acesteia, Lucian Ioan Șandru a reușit să o transforme într-o firmă modernă, eficientă, ba chiar rentabilă financiar. Despre cum a reușit Lucian Șandru să reorienteze activitatea angajaților companiei aducând-o pe plus și despre alte proiecte, am stat de vorbă chiar cu el, în acest început de an.

R.: La mulţi ani, iată-ne în noul birou al directorului Companiei de Salubritate din Câmpia Turzii, într-un sediu, la rândul său, nou-nouț,  pentru a afla ce noutăţi mai sunt de la 2013 la 2014 în activitatea dvs. Aş vrea, pentru că nu toţi telespectatorii vă cunosc foarte bine, să vă faceţi, mai întâi, o scurtă prezentare.

L. Ş.: Liceul l-am făcut la Cluj-Napoca, Liceul Feroviar, după care am lucrat o perioadă scurtă la Depoul de Locomotive Cluj. Ulterior, am fost administratorul cantinei Ceramistul în anul 1994, am administrat pe o perioadă de doi ani de zile cantina şi magazinul de la  Fabrica ”Cercon” Arieşul, după care am fost plecat 10 ani în Spania. Între timp, am terminat şi studiile de economist şi în anul 2008 m-am ocupat de lucrări, construcţii în privat, deci utilaje, reparaţii ș.a.m.d.

Din 27 iulie 2012 am ocupat funcţia de director la Compania de Salubritate.

R.: Familia…

L. Ş.: Sunt căsătorit, am o fiică de 16 ani, nevastă mea în continuare se ocupă de firma de utilaje, construcţii.

R.: Haideţi să vedem cum a fost activitatea dvs. de la preluarea funcţiei, după alegerile din 2012 şi până în prezent.

L. Ş.: Deci, după alegerile din 2012, când s-a schimbat toată conducerea şi administraţia oraşului, am fost numit la conducerea SLCIAS, cum se numea pe vremea respectivă, şi am început prin a identifica problemele majore cu care se confrunta societatea la momentul respectiv. Am considerat necesar, după o evaluare, ca parcul auto să fie revizionat şi am făcut reparaţii majore, la toate utilajele şi camioanele pe care le aveam la momentul respectiv, am identificat ce capacităţi noi de producţie am avea nevoie. În paralel, am rezolvat problema cu staţia de sortare, care în momentul respectiv era închisă. Am redeschis-o, am început să facem curăţenie şi am început să facem producţie din deşeuri reciclabile. În ideea mea, era una dintre sursele de venit pentru că, la data la care eu am venit la conducerea companiei, veniturile companiei s-a redus drastic din cauza închiderii apei şi a imposibilităţii de a depune deşeuri menajere, care fusese, până atunci,  una dintre sursele de venit ale societăţii.

R.: Compania de salubritate, înainte de venirea dvs. la conducerea ei, accepta, contra unor sume de bani, deşeuri menajere din partea mai multor oraşe, cel puţin din Transilvania. Acum, această activitate a încetat cu totul, principalele venituri sunt, aşa cum spuneaţi, din valorificarea materialelor folosibile. Dacă ne puteţi da nişte cifre, pentru a vedea cum a fost înainte şi cum este acum.

L. Ş.: Diferenţa de venituri, pentru că societatea noastră are venituri din colectare, depozitare, transport de la populaţie şi societăți comerciale. Deci, când am venit la conducere, o mare sumă de bani, aproximativ 100.000 lei pe lună erau venituri din depozitare şi, practic, erau mai multe contracte în vigoare până la data de iulie 2012, prin care depozitau deșeuri la Câmpia Turzii mai multe societăţi comerciale, primării din zona asta sau din zona Mureş, Alba.

În momentul în care s-a închis rampa, a fost nevoie de alte soluţii, alte venituri, pentru a putea funcţiona în continuare. Noi ne-am orientat și spre alte zone pentru a colecta, cum ar fi Luna, cu satele Luncani, Grigoreşti, am intrat într-o licitaţie, aveam comuna Viişoara şi satul Urca, cu nişte costuri enorme pentru că oamenii nu aveau dotări cu pubele, se distribuiau saci menajeri gratuiţi din partea societăţii, cu un cost enorm. Am intrat la o licitaţie pe care am câştigat-o, au fost dotaţi cu pubele toţi locuitorii şi s-a eliminat cheltuiala cu sacii, iar ulterior am încercat să găsim soluţii de venituri şi una dintre ele, destul de consistentă,  a fost redeschiderea staţiei de sortare, de la care aş putea să vă dau câteva cifre.

În 2012, în semestrul I, veniturile din deşeuri au fost 67.000 lei. Din iulie, de când am fost eu director, până în decembrie, veniturile de acolo au ajuns la 166.632 lei, deci un total de peste 230.000 lei venituri din deşeuri reciclabile pe tot anul. Pot să vă spun că-n anul 2013 veniturile au fost 484.437 lei. S-au dublat în anul 2013.  S-au dublat de la venirea mea pe un semestru, iar în anul 2013 s-au dublat pe tot anul veniturile din deşeuri reciclabile.

R.: V-aţi putut permite chiar să vă mutaţi sediul, să încropiţi un sediu nou, care arată chiar foarte bine.

L. Ş.: Deci problema cu sediul a fost chiar de când am venit, compania era împărţită în trei puncte de lucru şi am considerat că nu era normal. Aveam punctul de lucru de la staţia de sortare, de la rampă efectiv, unde lucrau aproximativ 15 persoane, era partea de birouri care era în zona blocuri, în zona Griviţei, şi era o parte de ateliere de producţie cu tot ce însemna personalul de transport, mecanici, măturători stradali, producţia companiei care era situată undeva în str. Parcului. Atunci am considerat ca e nevoie să unificăm cumva toate aceste spaţii, să fie unul singur doar. În colaborare cu domnul primar, cu administraţia, am gândit un plan, am avut o discuţie deschisă cu dumnealor prin care eu am explicat necesităţile şi am fost sprijinit ca să începem renovarea spaţiului şi a construirii spaţiului de birouri şi spaţiului de producţie în str. Parcului.

R.: De acum, sunt toate la un loc într-un sediu modern, am văzut că aveţi chiar utilităţi normale pentru anul 2014 pentru angajaţii dvs. Pot să facă un duș sau să se spele în condiţii moderne.

L. Ş.: Da, era şi normal la nivelul anului 2014 să oferim condiţii la nivelul anului respectiv. Banii se cheltuiesc oricum şi un lucru bine făcut e un lucru bine făcut.

R.: Cum staţi cu dotările în maşini, ce alte utilaje aveţi nevoie? Sunt acoperite toate nevoile societăţii sau mai aveţi nevoie de unele investiţii…

L. Ş.: De la venirea noastră, am câştigat licitaţia pentru comuna Luna, actualmente avem atribuit prin contract comuna Ploscoş cu cele 4 sate. Am considerat că avem nevoie de un compactor nou care a fost şi achiziţionat, suntem în curs de achiziţie a unui transcontainer şi la momentul de faţă vă pot spune că avem un parc pentru a asigura încă 10-15 000 persoane deservite… Adică, orice provocare ne-ar veni nouă acum, de la o comună cum ar fi Ceanu Mare, Triteni ș.a.m.d., putem să facem faţă fără nici o problemă. Nu vă ascund faptul că, în paralel cu construirea sediului şi renovarea sediului nou, pe anul 2013 noi am adus o îmbunătăţire majoră a parcului auto, în sensul că au fost reparate şi menţinute în funcţiune absolute toate camioanele, toate utilajele pe care noi le avem la dispoziţie. S-au făcut investiţii majore în anvelope, în anul 2014 am cumpărat 24 anvelope noi, care a fost un efort financiar deosebit. În anul 2013 s-au vopsit şi remediat anumite probleme de la compactoarele maşinilor, aproximativ toate. Fostul compactor s-a vopsit, s-a renovat, s-au înlocuit tablele. Gunoiul menajer are foarte multă substanţă corozivă, deci oricum ai folosi utilajele astea, după câţiva ani, efectiv tabla se corodează. A fost nevoie sa înlocuim două podele de la compactor complet, s-a înlocuit tabla complet, vopseaua, s-a dat rugina, s-a remediat şi s-a vopsit din nou.

R.: Să ne întoarcem la una din cele mai noi activităţi pe care o realizaţi, cea de colectare selectivă a gunoiului menajer. Mă gândesc că peste tot unde se implementează un astfel de serviciu apar probleme. Întâmpinați şi dvs. dificultăți la acest capitol, vă loviți de indisciplina populaţiei?

L. Ş.: Colectarea selectivă la Câmpia Turzii a fost un sistem care s-a implementat înainte de venirea mea la conducerea societăţii, este un sistem în parteneriat cu Eco Rom România. Din spusele dânşilor funcţionează foarte bine la Câmpia Turzii, dar eu am o oarecare rezervă şi spun că ar putea să funcţioneze şi mai bine. Încă mentalitatea cetăţenilor din Câmpia Turzii lasă un pic de dorit pentru că nu se colectează selectiv, bună parte din materialele reciclabile ajung în gunoiul menajer care ulterior este foarte greu de a mai fi reciclate. Cam asta e problema, dar am observat, totuși, o anumită creştere şi sperăm ca prin campanile pe care noi le-am făcut prin şcoli să devenim un oraş care va recicla foarte mult în viitor. Toţi indicatorii din UE spun că noi ar trebui să ajungem undeva la 50 % reciclare. Noi suntem undeva la 18-20 %, așa că până la 50% mai avem foarte mult.

Ce se va întâmpla dacă nu conștientizăm că trebuie să reciclăm selectiv? Automat costurile vor creşte pentru că noile reglementări cu administraţia de mediu spun că orice tonă depozitată va creşte progresiv. În anul 2014 va fi undeva la 50 lei adiţionali, faţă de toate costurile care sunt astăzi, creşte cu încă 50 lei per tonă, deci va creşte semnificativ şi în următorii 3 ani de zile va urma să ajungă la 120 lei pe tonă, ceea ce înseamnă enorm de mult dacă facem precizarea că o tonă de depozitat astăzi costă undeva la 20 lei la rampa provizorie care este în Pata Rât. Dacă mai adăugăm 50 lei la momentul de faţă, va trebui să depozităm  zero. Ori cresc taxele la populaţie, ori soluţia de a vinde produse reciclabile şi a face venituri din reciclabile. Practic, conform tratatelor cu UE, din 2020 ar trebui să fim undeva la 50%.

R.: Probabil dacă nu se va întâmpla aşa, autorităţile locale ar putea implementa şi un sistem coercitiv de acordare de amenzi celor care încalcă această legislaţie şi asta ar veni în ajutor.

L. Ş.: Aşa este, de multe ori noi ne-am plâns pentru că nu avem un sistem coercitiv pentru colectare, pentru declararea numărului de persoane. La nivel de Câmpia Turzii avem un număr de 14 000 persoane care plătesc salubritatea. Mie mi se pare un număr relativ mic

faţă de populaţia actuală a oraşului, am luat o serie de măsuri de a identifica clădiri, număr de persoane, suntem în faza de derulare a acestui proiect, după care vom veni cu propuneri spre Consiliul Local, a vedea în ce măsură am putea să găsim o soluţie coercitivă pentru municipalitate de a încasa serviciul de salubritate de la toată populaţia.

INTERVIUL ÎN FORMAT AUDIO-VIDEO aici