Made in Romania: Furca de întors PET-uri

Administraţia din Câmpia Turzii a obţinut finanţarea unui proiect de peste 600 de mii de euro şi a dat în funcţiune o linie de sortare a deşeurilor pentru ca operatorii instalaţiei să lucreze cu rudimentara unealtă folosită de români, furca! Nu-mi puteam crede ochilor când unul dintre cei care lucrau la banda rulantă care transporta PET-uri, a apărut cu o furcă în mână, şi a început să “pieptene” plasticul. Sunt 100 % sigur că dacă l-ar fi văzut un neamţ, sau măcar un austriac de la Solaris, ar fi rupt-o imediat la fugă. Şi nu s-ar fi oprit până dincolo de graniţele ţării. Motivul nu ar fi fost că austro-ungarii au în sânge teama ancestrală de  român cu furca în mână care le aminteşte de ’48, de 1907, de moţul Iancu sau de camarazii Horea, Cloşca şi Crişan sau mai ştiu eu cine i-a fugărit în trecut cu unealta de întors fânul...
Acelaşi personaj, ne-a mai făcut o demonstraţie. A ridicat un tomberon cu aceleaşi PET-uri deasupra capului şi le-a turnat în pâlnia uriaşă a maşinii de compactat reziduuri. Apoi a mai ridicat unul, şi tot aşa. În 5 minute era pe jos o băltoacă de mai mare dragul. Acum nu, dar la vară, să te ţii „muscărai” prin hala respectivă. Cu tot aerul condiţionat de care beneficiază noua hală.

Amănunte tehnice

La Câmpia Turzii,  a avut loc inaugurarea staţiei de sortare a deşeurilor, rezultat al proiectului “ECO-Câmpia Turzii – Sistem de colectare selectivã a deşeurilor”.
Proiectul “ECO – Câmpia Turzii” a fost finanţat de Uniunea Europeanã prin Programul Phare 2004  “Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor”. 
Proiectul a beneficiat de un buget total de 719.898,00 Euro, din care 645.647,84 Euro contribuţie Phare şi 74.250,16 Euro contribuţia Consiliului Local Câmpia Turzii. Conform contractului de finanţare, proiectul a avut ca scop creşterea gradului de colectare selectivã a deşeurilor, reducerea volumului de deşeuri depozitate, a generãrii de deşeuri biodegradabile, reducerii cantitãţii de deşeuri depozitate necontrolat şi a impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului.
Dacă persoanele care au pregătit proiectul şi au obţinut finanţarea europeană sunt de lăudat, nu putem spune acelaşi lucru despre cei care vor opera cu noile utilaje.
Aşa cum am arătat mai sus, demonstraţia pe care muncitorii de acolo au făcut-o la momentul inaugurării a eşuat. De pe banda rulantă PET-urile au căzut pe jos, în două minute podeaua a fost plină de scurgeri de la deşeuri iar angajaţii manevrau sticlele de plastic cu furca. În plus primul balot de PET-uri presate care trebuia să iasă de pe linia de sortare a fost şi el un eşec ce dovedeşte pregătirea insuficientă a celor care vor lucra cu respectivele utilaje. Cu toate că, cel puţin pe hârtie, s-au investit sume importante pentru şcolarizarea (instruirea celor care lucrează acolo), se pare că ei nu au un şef, nu au un om care să îi organizeze şi mă rog lui Dumnezeu să nu se întâmple un accident de muncă. Pentru că la munca din jurul şi cu anumite utilaje trebuie să corespundă o forţă de muncă destul de calificată, nu este totul să luăm nişte ţigani pentru că lor nu le este ruşine să lucreze cu gunoi. Şi ei sunt oameni şi este bine ca şefii lor să înţeleagă că au o răspundere mare. Şi, oameni buni, daţi-le o mască, aşa cm spun normele de protecţie a muncii, pentru că acolo nu este vorba doar de mirosuri pestilenţiale ci, mai ales, de microbi.

{vsig}gunoi{/vsig}
Între vis şi realitate

Prin implementarea proiectului s-a urmãrit colectarea selectivã a deşeurilor în cele 25 de puncte de colectare special amenajate cu platforme betonate, împrejmuite şi dotate cu eurocontainere, în care deşeurile vor fi colectate selectiv pe categorii.
În cadrul proiectului s–a achiziţionat o autogunoierã compactoare de 18 mc, pentru a asigura transportul deşeurilor spre noua staţie de sortare, care reprezintã o construcţie metalicã, amplasatã pe o platformã betonatã şi este dotatã cu utilaje necesare pentru procesarea deşeurilor reciclabile.
Deşeurile nevalorificabile vor fi transportate din punctele de colectare direct la suprafaţa de depozitare actualã.
Conferinţa de presã de după inaugurare, de la Casa de Culturã ”Ionel Floaşiu” a evidenţiat faptul că autorităţile locale nu au evaluat costurile de operare a noii staţii şi nici eventualele venituri obţinute prin valorificarea materialelor refolosibile.
Viceprimarul din Câmpia Turzii, Ioan Moldovan, susţinea miercurea trecută că sistemul de colectare selectivă va fi operaţionîn două zile şi va înlocui în totalitate vechiul sistem de ridicare a gunoiului. Dumneavoastră, cititorii noştri din Câmpia Turzii, sau cei care treceţi prin, nimic de zis, curatul oraş vecin cu Turda, puteţi la această oră să vă convingeţi dacă aşa stau lucrurile.
Eu am mari dubii.

Speranţe

Cum spuneam, cei care au întocmit proiectul, care au făcut rost de bani sunt de lăudat şi de dat exemplu tuturor celor care lucrează în administraţia publică. Rodica Mazere, coordonatoarea proiectului, explică pe scurt: „Ne-am axat pe creşterea calităţii serviciilor de salubrizare şi implicit a satisfacţiei beneficiarilor. Până acum nu s-a desfăşurat în oraşul nostru o colectare selectivă a deşeurilor, toate resturile menajere de la case, instituţii, s-au adunat în acelaşi loc. Din cauza faptului că nu am mai avut spaţiu de depozitare ne-am orientat spre colectarea selectivă. Astfel ele pot fi mai uşor valorificate. Deşeurile plastice se pot compacta iar ulterior contactăm agenţi economici care sunt interesaţi de acestea.” Idee bună, inclusiv din punct de vedere economic, ar putea funcţiona. 
„Am urmărit promovarea unui sistem de informare şi de conştientizare a populaţiei, cu referire la strângerea selectivă a deşeurilor. Am avut o serie de acţiuni în şcoli, unde au fost implicaţi copii. Am împărţit deasemenea fluturaşi şi broşuri referitoare la colectarea selectivă. Oraşul nostru este împânzit de afişe care fac cunoscut acest program” a mai spus Rodica Mazere. 
La rândul său viceprimarul Ioan Moldovan, a dat-o pe globalizare şi modernism, îmbrăcând normalitatea în cuvinte pompoase, specifice politicianului “de România”: “Am simţit emoţie în sufletul tuturor colegiilor mei, este pentru prima dată când Câmpia Turzii face un pas atât de mare în întâmpinarea Europei şi a solicitărilor ei. Integrarea României în comunitatea europeană este clar că ne-a obligat să privim într-un alt context şi dintr-un alt unghi problemele pe care le ridică societatea. În primul rând am observat că problemele prioritare sunt problemele mediului şi acestea trebuie rezolvate de urgenţă. În această direcţie Consiliul Local al municipiului Câmpia Turzii şi administraţia locală au reuşit să obţină şi să implementeze proiectul ECO 2004, proiect care ne-a ajutat prin finanţare externă şi o contribuţie locală să aducem tehnica şi civilizaţia viitorului în arealul municipiului Câmpia Turzii.” Aplauze îndelungate şi urale în tribune. Masele de participanţi se ridică în picioare. Nu ştiu ce a fost Ioan Moldovan înainte de 1989 dar eu, când i-am auzit cuvintele, am sărit ca ars. Cuvinte ca plenară, congres, mi-au scuturat scurt, piezo-electric memoria.

Îndoieli

De ce cred că acest proiect mai are nevoie de timp, la Câmpia Turzii, pentru a funcţiona? Din cauza faptului că, deşi plini de ei, reprezentanţii executivului local nu au făcut tot ceea ce este necesar pentru ca mult dorita colectare selectivă a deşeurilor să fie funcţională. Dincolo de vorbele linguşitoare faţă de electoratul din Câmpia Turzii rostite de viceprimarul Ioan Moldovan, de la conferinţa de presă amintită am aflat că treba a fost făcută, aşa cum ştim noi, româneşte.
În primul rând, nu există nici o lege sau măcar hotărâre de consiliu local care să-i oblige pe locuitorii Câmpiei Turzii să adune selectiv gunoiul menajer. Nu există nici o sancţiune pentru cei care, mai ales la adăpostul nopţii, vor deşerta găleata zemoasă cu hârtii năclăite şi miros înţepător peste “selecţia” altora, de peste zi. În primul rând, ca să obligi populaţia să selecteze gunoiul trebuie să îi dai o mână de ajutor. Să le pui la dispoziţie pubele ecologice, inclusiv de apartament, pentru depozitarea şi izolarea deşeurilor organice, ale căror proprietăţi organoleptice se descompun extrem de uşor. Iar societatea care se ocupă de administrarea serviciului de salubritate, trebuie să pună la dispoziţia locuitorilor pungile pentru acest gunoi menajer. 
În plus, să vedeţi când, datorită unor metale sau alte materiale dure vor ajunge în maşinăriile destinate manipulării plasticului ori hârtiei. Defecţiunile şi costurile de întrţinere ale utilajelor importate îi vor face pe cei care se ocupă de această problemă să-şi pună mâinile în cap şi să regrete că nu au pregătit mai bine acest sistem. Atunci ar fi frumos să se procedeze ca în societăţile civilizate: să se găsească vinovaţii. Este singura cale cunoscută de statele civilizate pentru progres.
Dar, nu, pentru că trăim în România, iar la noi este bine şi aşa, rău.
Dar sper ca eu să nu am dreptate şi doresc din tot sufletul ca vorbele viceprimarului Moldovan să se adeverească: „Nu ne aşteptăm la rezultate spectaculoase în prima perioadă. Colectarea se va face în pubele, acestea fiind depozitate în curtea locuinţei. Într-o discuţie purtată cu conducerea societăţii de salubritate, i-am rugat să poarte o corespondenţă constantă cu locuitorii. Probabil prima reacţie a cetăţeanului va fi că nu îl interesează, a doua nu o bagă în seamă, a treia o va citi, a patra se va întâlni cu omul societăţii de salubritate şi aşa vom lucra, pe conştiinţa cetăţeanului. Dacă nu sperăm şi dacă încercăm să fim negativişti din primul pas, înseamnă că nu vom face niciodată performanţă.”