Evocare-document: A venit din Geogel pentru a ridica prestigiul Liceului Mihai Viteazul din Turda

Părea că roata timpului s-a oprit în loc. Ba chiar, după o secundă de ezitare, aveam impresia că a început să se rotească invers, spre trecutul dificil, muncit, cu totul diferit de acest prezent. S-a oprit apoi la anii 60 și a început, din nou, să curgă spre prezent și viitor.

S-a întâmplat în Sala mică a Primăriei Turda unde un grup de colegi, prieteni și rude ale fostului director al Liceului Mihai Viteazul Turda, Aurel Clamba, au răspuns „prezent” apelului făcut de prolificul profesor-scriitor Valentin Vișinescu. Pentru că, deși era o lansare de carte, a volumului intitulat „Geogel – un sat moțesc cu oameni de calitate. Un colț de Țară Românească”, semnat de profesorul Valentin Vișinescu, alături de nepoata sa, profesoara Teodora Vișinescu, toți cei prezenți au conchis la unison că este mai degrabă despre viața și personalitatea profesorului de matematică și fizică, Aurel Clamba, fost director al LMV dar și primul director al Liceului de Informatică din Cluj-Napoca, un dascăl adevărat, formator de caractere și extraordinar de bun organizator, iubit în viață și regretat în moarte. Geogel este locul nașterii celui care a pus umărul la ridicarea nivelului și calității învățământului turdean și nu numai.

Extrem de activa directoare a Bibliotecii Municipale „Teodor Murășanu”, Nicolina Halgaș, a fost prima care a pornit tăvălugul amintirilor celor prezenți, inversând procedura obișnuită ca la lansările de carte autorul să vorbească ultimul. „Cartea pe care domnul profesor Valentin Vișinescu dorește să v-o propună astăzi este destinată evocării profesorului de matematică și fizică Aurel Clamba. Despre personalitatea autorului, cred că nu mai trebuie să spunem prea multe, fiind foarte cunoscut. Să subliniem doar strădania de peste 30 de ani de muncă de cercetare și adunare de date, strădanie materializată în peste 100 de cărți, istorie,  monografii ale localităților rurale, schițe și amintiri, folclor, personalități, religie și biserici”, a amintit Nicolina Halgaș care a mai precizat că la momentul cultural sunt prezenți membrii ai familiei, prieteni, colegi, cunoștințe ai fostului director al Liceului Mihai Viteazul Turda, actualul Colegiu Național Mihai Viteazul.

Ajuns la a 108-carte publicată și având deja începute alte trei, autorul a subliniat din capul locului dificultatea demersului său, de a evoca cât mai consistent personalitatea fostului său prieten, din anii tinereții: „Stimați prieteni, am reușit să ne adunăm, cei care l-au cunoscut pe domnul Aurel Clamba și personalitatea dânsului, nepoți, strănepoți ca să reflectăm asupra unui om care prin forța proprie, din sărăcia Apusenilor, dar cu suflet mare de român, a reușit să se impună în școala românească. A și ajutat pe moți ca să ajungă în generațiile următoare, așa cum am și scris în carte. Este a 108-a carte a mea, pe care o dedicăm lui Aurel Clamba, care este legat de Turda pentru tot ce a făcut la Liceul Mihai Viteazu și, mai ales, pentru modelul său, pe care să-l urmăm. Ce sat e acela, Geogel? Nu știa nimeni dintre cunoscuții lui Clamba. M-am informat și am avut noroc de ajutorul familiei acestuia, dar  a fost foarte greu, nu am reușit să-i adun pe toți”, a spus profesorul Valentin Vișinescu.

Satul Geogel, comuna Ponor, județul Alba, este o localitate destul de izolată de restul lumii, acest fapt permițând conservarea unor adevărate comori naturale sau făurite de oamenii vrednici ai locului. O astfel de „nestemată” este și biserica de lemn din Geogel,  cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, care datează din anul 1751 și care este una dintre puținele biserici românești care a scăpat de focul tunurilor generalului Bucow. În privința izolării de lume, lucrurile nu vor rămâne așa încă multă vreme întrucât autoritățile județului Alba au semnat deja un contract de finanțare europeană pentru construirea așa-numitei Transalpina Apusenilor, care va lega orașul Aiud de drumul DN 74, între Abrud și Zlatna. Proiectul  „Modernizare drum judeţean DJ 107 I: Aiud (DN1) - Aiudul de Sus - Rîmeţ - Brădeşti - Geogel - Măcăreşti - Bîrleşti Cătun - Cojocani - Valea Barnii - Bîrleşti - Mogoş - Valea Albă - Ciuculeşti - Bucium - Izbita - Coleşeni - Bucium Sat - DN 74 (Cerbu)” va costa 44 milioane de euro.

Această mică paranteză informativă fiind făcută, ne întoarcem la locul lansării de carte, unde emoțiile au început să copleșească pe cei prezenți și chiar să izvorască, în colțul ochilor, câte  lacrimă, atunci când Corina Clama, fiica regretatului Aurel Clamba a citit câteva gânduri pe care le așternuse pe hârtie pentru acest eveniment. Este ea însăși copleșită de emoții, mai ales că lansarea de carte dedicată părintelui său s-a nimerit chiar de ziua sa de naștere. Un cadou inestimabil, așadar, făcut de „nenea Valentin” pe care îl cunoaște de când era mică: „Trebuie să remarc cum un român, născut și crescut în sudul țării, a reușit să se identifice, încă din tinerețe, cu trăirile și emoțiile și problemele românilor din Ardeal. Un bun cunoscător al geografiei, istoriei, literaturii românilor, atât prin natura profesiei sale dar și din dorința de a ști și a împărtăși cunoștințele lui celor din jur. O enciclopedie ambulantă cu care îți făcea plăcere să călătorești în orice colț al țării. Lângă el aveai de învățat cunoștințe noi din orice domeniu, era un privilegiu să îl asculți, în compania dânsului nu ai cum să nu te simți bine pentru că era și este un om fin, pus pe șotii și glume. Îmi aduc aminte cu plăcere de toate concediile petrecute împreună, de toate excursiile cu HCM, în care ne înghesuiam în micul său Fiat 850 și călătoream pe oriunde ne făcea dânsul traseu, în locuri pitorești din împrejurimi, încărcate de istorie dar și în care ne încărcam bateriile pentru o lungă perioadă de vreme”, povestește Corina, care apoi relatează și un episod hazliu din copilăria sa: „Îmi aduc aminte că, fiind copil, nenea Valentin a venit de acasă, de la Dunăre și ne-a adus un pachet. Eram singură acasă, l-a pus pe masă și a plecat grăbit. Când am desfăcut pachetul m-am speriat atât de tare că l-am sunat pe tata, la birou și i-am spus: „ – Hai. Tată, repede acasă că a venit nenea Valentin i a adus un balaur!” Era o cegă, pe care să o mâncăm împreună. De atunci, în drumul spre mare sau la întoarcere ne opream la Fetești la familia Vișinescu, trebuia să mâncăm un balaur”, își amintește fiica lui Aurel Clamba, care i-a mulțumit prietenului tatălui său pentru frumosul cadou făcut la împlinirea vârstei de 60 de ani.

Maria Corcheș, cu o carieră în spate de profesoară și directoare la Școala din Mihai Viteazu, a citat din profesorul Nicolae Hristea, despre Aurel Clamba: „Nu pot să trec fără a evidenția personalitatea și înțelepciunea directorului Aurel Clamba, care a condus școala cu multă înțelepciune și pricepere, era stimat și iubit de elevi și profesori, ba chiar de părinții elevilor care îl cunoșteau. Toată lumea era mulțumită în școală, profesorii își făceau datoria la catedră, lucrau cu drag și se străduiau să ridice prestigiul școlii, elevii învățau cu sârguință, erau stimulați pentru aceasta și erau disciplinați. Nu știm dacă în țară, în acea perioadă, erau mulți care să îl egaleze. Am avut o mare stimă, prietenie și admirație pentru acest pedagog”, a citat profesoara Maria Corcheș, rudă cu Aurel Clamba, amintind apoi de cuvintele menționate la istoricul Liceului de Informatică „Tiberiu Popoviciu”, despre personalitatea pedagogului: „În anul şcolar 1972-1973 a fost numit în funcţia de director al liceului domnul Aurel Clamba, profesor de Matematică gr. I. Istoria acestei şcoli şi prestigiul câştigat de-a lungul timpului se confundă cu persoana domnului director Aurel Clamba, un exemplu strălucit de ctitor şi organizator de instituţii şcolare”. Aurel Clamba a ieșit la pensie în 1990 de la Liceul de Informatică.

 Într-un crescendo emoțional, a luat cuvântul profesorul Ioan Onacă, directorul pe care Aurel Clamba l-a pregătit pentru a-i urma în funcția de director al Liceului Mihai Viteazul Turda. „Cred că am fost un dascăl norocos, să lucrez în apropierea lui Aurel Clamba, ca director. Era, într-adevăr, un patriot, în sensul că și-a făcut datoria la cote maxime. Asta înseamnă patriotism: dacă fiecare ne-am face datoria la cote maxime, am fi o țară fericită. Era o atmosferă extraordinară în Consiliul Profesoral, o atmosferă plăcută. Îmi aduc aminte un episod, aveam 40 de elevi la olimpiadă la matematică-fizică la Cluj. A venit o adresă de la inspectorat că acești elevi trebuia însoțiți de un profesor, bărbat. La catedra de fizică numai eu eram bărbat atunci, iar Aurel zice: „ – Tovarășul Onacă, vă rog să propuneți, de la fizică un bărbat.” „ – Îl propun pe tovarășul Onacă!” – Exact așa mă gândeam și eu...”, a povestit Ioan Onacă stârnind râsetele celor prezenți.

Profesorul Ioan Onacă, „discipolul” directorului Aurel Clamba, a descris apoi cariera fulminantă a celui care a marcat dezvoltarea învățământului și a ridicat mult ștacheta calității acestuia, la Liceul Mihai Viteazul în perioada anilor 1960-1970: „Respecta profesorii în vârstă și îi ajuta pe cei tineri. Dacă a fost Aurel Clamba o personalitate? Eu cred că este suficient să urmărim parcursul său profesional. Nu știu dacă mai sunt în țară sau au mai existat oameni care, la doi ani de la intrarea în învățământ să fie numiți director de liceu, după 11 ani să fie promovat la Ministerul Învățământului ca inspector. După doi ani se desființează postul, răspundea de județele Cluj, Bistrița Năsăud și Sălaj. A lucrat un an la Liceul Nicolae Bălcescu ca profesor de matematică și apoi a participat la construcția Liceului de Informatică, unde a fost numit director înainte de a se deschide liceul, a dat chiar indicații privind clădirile anexă ale liceului etc. Deci, într-adevăr a fost o personalitate, a realizat ceva”, și-a prezentat profesorul Ioan Onacă fostul coleg.

Tot fostul director la Liceului Mihai Viteazu Turda, Ioan Onacă, a mai explicat cum Clamba l-a adus ca pedagog la liceu pe Teodor Murășanu și l-a făcut pe profesorul Iosivaș bibliotecar. La întâlnirea de 30 de ani de la absolvire, elevii din internat scoteau foarte mult în evidență cum cei doi i-au ajutat pe acești copii veniți de la țară. „Când mi-a dat cheile de la birou, mia- zis: „- Nu-ți dau niciun sfat. De fapt, trebuie să îți dau un sfat: ai grijă de copiii din internat”, a mai relatat, emoționat, profesorul Ioan Onacă.

Scriitoarea Rosemarie Leoveanu, a evocat, la rândul său, atât pe directorul Clamba cât și pe soția acestuia, Helga, de care o lega o strânsă prietenie.

Profesorul Ioan Bembea, fost director al actualei Școli „Avram Iancu” din Turda, la rândul său fiu de moț ca și Aurel Clamba, a ținut să descrie ascensiunea unui copil de la țară înspre o carieră strălucită în domeniul învățământului: „Traseul existențial al domnului Clamba este demn de un roman și nu știu dacă Corinei i-a mărturisit anumite lucruri. Noi am trăit anumite perioade, situații umile, pe care și la maturitate ne-a fost jenă să le mărturisim. De acolo ne-am ridicat, de la sărăcia din Munții Apuseni, făcând zeci și zeci de kilometri până la școală, cum aflăm din această carte, dar știam și de la Clamba, cu care am avut multe discuții apropiate. Oarecum biografiile noastre merg în paralel, eu sunt din Bucium , el din Geogel. În perioada de liceu a avut o idilă cu o consăteană de-a mea. Drumul acela spre Liceul de la Baia de Arieș, peste munte, prin ploaie, prin zăpadă, prin arșița verii, prin praf, l-a întărit, l-a oțelit și i-au format un caracter. Dacă vrei să faci ceva, poți să faci,  trebuie să ai voință, iar Aurel Clamba a avut acea voință”, a punctat profesorul Ioan Bembea.

Una dintre strănepoatele lui Aurel Clamba, Iulia Lazăr, a dat citire unui mesaj trimis cu ocazia lansării de carte de  către nepotul acestuia, Gheorghe Lazăr.

 Și profesoara Reghina Stoica, fostă elevă a lui Clamba, a relatat câteva episoade legate de comportamentul respectabil al directorului Liceului Mihai Viteazul.

Cartea „Geogel – un sat moțesc cu oameni de calitate. Un colț de Țară Românească”, scrisă, cum spuneam. de profesorul Valentin Vișinescu într-o primă colaborare editorială cu nepoata sa, profesoara Teodora Vișinescu, a văzut lumina tiparului sub egida editurii Casa Cărții de Știință, are 97 de pagini și conține inclusiv fotografii document cu satul Geogel, Aurel Clamba și apropiații săi.

-------------------------------------------------

Galerie foto de la lansarea de carte: http://turdainfo.ro/index.php/ionel3/11722-lansare-de-carte-geogel