Tristran Thorn în periplu prin Turda

Autor: Gruian Denisa Andreea 

Premiul I la secțiunea licee, în cadrul concursului național de eseuri, ediția a XVII-a (2022)

”Ce ar face personajul tău preferat de poveste dacă ar vizita Turda”

Clasa: a XII-a

Județ: Hunedoara 

Localitate: Vulcan 

Profesor coordonator: Ianc Timea

Liceul Tehnologic „Mihai Viteazu” Vulcan

Uitasem locul unde am copilărit de-a lungul anilor. Turda, un oraș predestinat frumuseții în toate felurile sale. Încă din vremea dacilor datează rămânând încă neschimbat, păstrându-și tinerețea și deosebitul fior pe care mi-l oferă atunci când pășesc printre transilvăneni.

Mă bucur totuși că am putut să îmi conving personajul preferat de poveste să facă un tur al zonei și bineînțeles la final să îmi spună părerea sa despre locul asemănat cu un tărâm de basm românesc, Turda. Tristran Thorn personajul principal din cartea scrisă de Neil Gaiman intitulată „Pulbere de stele”.

Poate vă întrebați de ce l-am ales tocmai pe el? Motivul este foarte simplu, lumea fantastică prezentată în carte, intitulată „Țara Zânelor” pe care acesta o explorează dând dovadă de curaj, iubind cu inima, făcând greșeli și învățând din ele, ne arată nouă cititorilor că eroul poveștii, reușește să afle că locul lui natal aparține unui tărâm plin de magie și necunoscut.

Astfel că, i-am propus protagonistului cărții să cunoaștem Turda împreună. Pentru început doresc să detaliem câteva informații despre locurile pe care le vom vizita în timp ce le privim. Pentru prima oprire m-am gândit să îi fac cunoștință lui Tristran cu meleagurile străbunilor noștri, încă din depărtare se observă o casă onestă, tradițională ce se află pe drumul din satul Pădureni. Aici ne întâmpină cu căldură doi localnici simpli Ana și Ion, doi bătrânei simpatici peste care anii au trecut și care sunt mulțumitori de locul în care au trăit o viață întreagă.

Tristran Thorn uluit de aspectul învechit dar totuși unic al căsuței, devine curios de tot ceea ce îl înconjoară și îmi propune să continuăm drumeția. Următoarea oprire este Castrul Roman unde surprinzător Tristran se așază pe iarbă privind atent detaliile obiectivului turistic. Îl aud șoptind ușor, schițând un zâmbet pe față, iar de parcă ar vorbi cu pământul spune: Turda...este locul în care voi locui de acum. Mă prefac că nu îl aud deși în sinea mea sufletu-mi cânta de fericire știind că Tristran se simte bine și în lumea reală, înconjurat de oameni dragi mie, nu doar în cea fermecată.

Se ridică încrezător zicându-mi că dorește să mergem în continuare. Locația surprinzătoare la care m-am gândit este Cheile Turzii știind că este iubitor de natură. Ajunși aici, de această dată se oprește în loc, respiră adânc aerul văratic de august și își pune mâinile în șolduri stând drept precum o statuie. Soarele îi mângâie fața, se simte bine într-o lume diferită de a lui. Verdele pomilor, fauna, râul Aries, cascadă limpede și gălăgioasă totul creat parcă de cineva după propria imaginație precum cartea din care el provine.

Oamenii de aici trăiesc în Paradisul despre care am citit doar în cărți? Mă întrebă brusc Tristran. Eu ridic din umeri neștiind ce să îi răspund. Dar după două secunde dau din cap aprobator de vină fiind iubirea pe care o port locului unde m-am născut și am copilărit. Penultima oprire din zonă am dorit să fie Băile Sărate, să îi demonstrez astfel lui Tristran faptul că oamenii zonei se bucură la ei acasă de tot felul de beneficii naturale și nu numai, cei veniți din zonele mai îndepărtate sunt primiți cu brațele deschise oriunde în Turda.

Aud un țipat din spate și mă întorc speriată neștiind ce se întâmplă. Tristran Thorn alerga spre Ștrandul Durgău cu viteză. Se aruncă și strigă în aer: Iubesc Turda! Ridică capul din apă și îmi mulțumește că a avut privilegiul să îl aleg tocmai pe el dintre toate personajele lumii. Ce îți mai poți dori? Cea mai frumoasă zonă din țara ta este acesta! Mă înroșesc și îl privesc cum înota fericit spre celălalt capăt al ștrandului, simțeam că am făcut alegerea potrivită aducându-l aici. Este o fire care adoră să exploreze, să își arate aptitudinile, să călătorească și recunosc că uitasem cum arată Turda în prezent, din cauza muncii din Londra unde am stat ani de zile.

Acum e momentul de care mă tem încă de la început...Salina Turda, am lăsat-o spre sfârșit deoarece este un loc deosebit în lume. Orele trecuseră dar niciunul dintre noi nu a observat asta datorită peisajelor minunate de care orașul Turda dispune de secole întregi. Tristran Thorn nu a mai fost niciodată sub pământ la atâția metri departe de natura enciclopedică. Dar cu fiecare pas pe care îl face înțelege că își înfrânge o teamă, ceea ce el este obișnuit să facă încă de când locuia în Satul Zidului. Probabil cu tunele, ecoul și clădirile era familiarizat, o crăpătură dintr-un zid schimbându-i radical viața. Atinge timid peretele de sare cu degetul arătător după care gustă, face niște ochi mari și spune mirat că este cea mai bună sare pe care papilele lui gustative au întâlnit-o. Începem să râdem amândoi simțindu-ne ca acasă.

Fascinați, rămași fără cuvinte și extenuați după o zi de mers, ne oprim în centrul orașului Turda unde protagonistul cărții îmi mărturisește: Știi, eu am decis să rămân aici, deși sunt moștenitorul Stormholdului și am înfruntat multe întâmplări, doresc să devin ghid turistic în oraș pentru a le putea transmite energia mea turiștilor veniți aici dar și minunățiile acestui loc. Îmi venea să cad din picioare de fericire în acea clipă, dar i-am mărturisit și eu lui Tristran că voi trăi pentru tot restul vieții mele în locul meu natal, Turda.

La final, vreau să vă îndrum cu tot dragul să ne vizitați orașul, poate cine știe, chiar Tristran Thorn vă va fi alături pe parcursul călătoriei voastre. Și da, din câte știu în prezent domnul care conduce orașul la cunoscut pe acesta, deci puteți să o faceți și voi, totul ține de propriul curaj!