Poveste de iarnă, cu Corina Chiriac și Marcel Pavel, la Turda

Cortina s-a lăsat, în ceas de seară, peste scena Teatrului „Aureliu Manea” din Turda, dar aerul încă reverberează, parcă, undele sonore ale vocii lui Marcel Pavel, ricoșând din pereții și bolta ornate în stil Art Noveau. A fost o seară intimă, plăcută, prielnică mărturisirilor Corinei Chiriac, doamna muzicii ușoare românești.

Un format nou și, din ce ne spunea managerul Teatrului „Aureliu Manea”, Narcisa Pintea, original și unicat,  al întâlnirilor cu Corina Chiriac, seara de la Turda, luni, 19 decembrie 2016, a început, de la ora 19, cu un dialog firesc, între cele două, în încercarea Narcisei Pintea de a o aduce pe Corina Chiriac, așa cum nu o prea știu fanii, cât mai aproape de publicul turdean. Acel public cald și mărinimos, despre care Narcisa Pintea ne-a mărturisit că, atunci când va pleca din Teatrul „Aureliu Manea”, ar vrea să poată lua cu ea publicul acestui teatru.

Iar Corina s-a simțit atât de bine – deși, sau tocmai de aceea, se afla pe scena turdeană pentru a doua oară în doar două luni – încât lucrurile au devenit, cum spuneam, destul de intime. Atât de intime  încât publicul prezent aseară în sala de spectacole a Teatrului „Aureliu Manea” a descoperit latura religioasă a Corinei Chiriac, una mai puternică decât lăsase să se întrevadă până acum. Astfel că am putut urmări fotografii din colecția sa personală din ultimele două vizite în Țara Sfântă, ultima de 1 decembrie, anul acesta, la invitația ambasadorului României în Israel, cu explicațiile Corinei, și chiar o mărturisire pe care o vor prelua, probabil, toate tabloidele de cancan ale României: vedeta s-a lăsat de fumat acolo, la mormântul Domnului. „M-am gândit, ce să îi mai cer eu lui Dumnezeu? Eu, care am tot ce doresc, am o emisiune, am spectacole, câștig foarte bine, fără să fiu bogată... Și mi-a venit o idee: vreau să mă las de fumat. Și Dumnezeu m-a ajutat să scap de această meteahnă, după zeci de ani de fumat. Am intrat fumătoare și am ieși nefumătoare”, a mărturisit Corina Chiriac, de parcă renunțarea la fumat ar fi cel mai simplu lucru.

A urmat apoi un moment care a făcut legătura cu actrița Corina Chiriac .Trebuie să știți că doamna muzicii ușoare românești a urmat cursurile Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica "Ion Luca Caragiale" ("IATC"), la clasa prof. Constantin Moruzan, asistenți Mihai Mereuță, pe care l-a terminat la clasa prof. Monit Ghelerter, asistenta Adriana Piteșteanu în 1971. Așa cum a mărturisit chiar ea, nu era sigură că va dori să recite și unul din psalmii săi preferați, „Rugăciunea lui Moise, omul lui Dumnezeu”, însă atmosfera din sala teatrului și publicul generos au convins-o.  

Întâlnirea Corinei Chiriac cu publicul turdean, de dinaintea Crăciunului, s-a terminat  cu un minirecital al cântăreței, care a conținut câteva dintre melodiile sale, devenit șlagăre într-o vreme când muzica ușoară era ca o lumină într-o peșteră întunecată, și mă refer aici la Televiziunea Română. Niciuna, însă, nu a fost colindă, pentru că, așa cum mărturisea chiar Corina Chiriac, nu are în repertoriu așa ceva.

Pe scenă a urcat apoi Marcel Pavel, care a alternat momentele muzicale sublime, având ca performeră vocea sa unică, glumelor sale și dialogului cu sala. A cântat muzică clasică, dar și o colindă, deloc tradițională, dar a acceptat și provocarea unui spectator, interpretând o melodie rusească extrem de dificilă, Oci Ciornie (Ochi Negri), cucerind definitiv publicul din sala de spectacole a teatrului turdean. Relația a fost însă reciprocă, Marcel Pavel spunând că ar trebui să aducă publicul bucureștean la Turda, pentru a învăța cum se aplaudă, aceste cuvinte spunând totul despre frumusețea spectatorilor turdeni, remarcată și de alți mari actori și cântăreți care au evoluat, în ultimii ani, pe scena Teatrului „Aureliu Manea” Turda.

O seară frumoasă, caldă, în pofida frigului de afară, așa că, de acum, Crăciunul poate să înceapă.

-----------------------

Foto: Bogdan Iozon - ANIRIA STUDIO