Dezbateri aprinse pe marginea Edictului de la Turda. A câștigat ”opoziția”

 Joi seara, Cafeneaua culturală "La Papion" a găzduit începând cu ora 18.00, un eveniment menit să marcheze aniversarea, tocmai în aceste zile, 446 de ani de la emiterea Edictului de la Turda.
Cu această ocazie, Clubul de debate "Ion Raţiu", coordonat de profesorul Florin Stan, a susținut în fața celor prezenți dezbaterea pe moţiunea: „Acest Parlament crede că Edictul de la Turda din 1568 urmărea realizarea toleranţei religioase". Actorii, adică debateri-i au fost patru tineri turdeni foarte apreciați în competițiile de gen: Leonardo Mărincean, Iulia Sima, Cristina Şona şi Horaţiu Potîrniche, toți membri ai clubului coordonat de profesorul Florin Stan. Împărțiți pe echipe, "guvernul" reprezentat de Cristina Şona şi Horaţiu Potîrniche iar "opoziția" de ceilalți doi, tinerii, despre care vom mai auzi, cu siguranță, pentru multă vreme de aici înainte când vorbim de Turda și de activități socio-culturale de acest gen, au reușit să trezească opinii și păreri în rândul asistenței, bineînțeles pe marginea subiectului anunțat.

Trebuie să spunem că publicul a aderat mai mult la poziția susținută de "opoziție" însă toți patru debateri trebuie felicitați pentru implicare, pregătire și pentru cum și-au susținut părerea.
Clubul de debate "Ion Raţiu" a câştigat competiţia în limba engleză Central Open organizată de Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică la Şcoala Centrală din Bucureşti, în noiembrie 2013. Echipa format atunci din Leonardo Mărincean (clasa a XII-a, Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" Turda), Cristina Şona (clasa a XI-a, Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu" Turda) şi Horaţiu Potârniche (clasa a XI-a, Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" Turda) a obţinut atunci Victoria împotriva unor echipe reprezentând cluburi foarte bine cotate din Bucureşti, Timişoara, Ploieşti, Câmpina şi împotriva echipei care va reprezenta România la Campionatul Mondial de Dezbateri Academice din 2014.
Edictul de la Turda a fost un decret important emis în anul 1568 de către Dieta Transilvaniei, ţinută la Turda, prin care se proclama libertatea conştiinţei şi a toleranţei religioase faţă de unele confesiuni religioase existente în Transilvania şi declararea a patru culte drept religii oficiale (romano-catolicismul, calvinismul, lutheranismul şi unitarianismul).
Edictul a fost iniţiat şi susţinut de către regele maghiar Ioan al II-lea Sigismund Zápolya (1540-1571), principe al Transilvaniei între anii 1570-1571. A fost primul document de acest gen din istoria Europei.
Decretul a fost emis pentru a nu se ajunge la lupte între cel 4 confesiuni.
Exercitarea altor culte religioase, precum cel greco-ortodox (practicat de români) sau mozaic, a fost — totuşi — tolerată.
De marți, la "La Papion", va începe o săptămână dedicată poeziei, iar organizatorii ne spun despre prima seară: "Stăm de vorbă cu profesoara Gabriela Leoveanu despre literatură, traduceri şi poezii. Încercăm să desluşim felul în care versurile transpuse dintr-o limbă în alta pot apropia oameni, popoare, ţări, continente".