Eficiența energetică este soluția imediată pentru a atenua impactul creșterii prețurilor

• Un pachet de stimulente și facilități financiare ar impulsiona proiectele de creștere a eficienței energetice în locuințe;
• De scheme de suport din partea statului trebuie să beneficieze și municipalitățile și companiile preocupate de reducerea consumului.

E.ON România consideră că printre măsurile care vor trebui luate de autorități în perioada următoare este absolut necesar să se regăsească un pachet solid de măsuri de eficiență energetică care să țintească atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie.

Plafonarea prețurilor pentru o perioadă de un an este o măsură temporară de protejare a consumatorilor, însă trebuie să profităm de această perioadă pentru a ne pregăti pentru anii viitori.

Pe lângă noi capacități de producție, a căror realizare durează însă câțiva ani, este necesară diminuarea consumului de energie, fără însă a reduce confortul, prin aplicarea unor programe de eficiență energetică. Aceasta implică adoptarea unor măsuri de reglementare sau financiare care pot să impulsioneze preocuparea pentru un consum energetic redus și asigurarea eficienței energetice. Efectul se va putea vedea în reducerea facturilor individuale la utilități, în crearea de locuri de muncă, în stabilizarea prețurilor și în reducerea poluării.

Astfel, statul trebuie să ofere consumatorilor stimulente și facilități fiscale pentru achiziția de echipamente eficiente energetic (de exemplu, centrale termice care asigură o reducere a consumului de până la 30%), precum și scheme suport pentru diverse investiții în eficiența energetică a locuinței (cum ar fi, instalarea de panouri fotovoltaice, iluminat cu sisteme LED, renovarea clădirilor etc).
Un exemplu în acest sens vine din Italia, unde guvernul a decis să introducă o deducere fiscală de 110%, numită Superbonus, pentru susținerea proiectelor de eficiență energetică care urmăresc de la izolarea termică a locuinței, până la montarea de panouri solare și înlocuirea centralelor termice vechi.

De asemenea, trebuie stimulate proiectele guvernamentale de eficiență energetică, precum Casa Eficientă Energetic, Casa Verde Fotovoltaice și Programul Rabla pentru Electrocasnice. Pompele de căldură sunt o altă modalitate sustenabilă și eficientă de încălzire a casei și de a produce apă caldă menajeră, reducând costurile și amprenta de dioxid de carbon, iar această soluție ar trebui la rândul ei inclusă în programele de finanțare.

De scheme de suport, precum credite avantajoase și absorbție de fonduri europene, ar trebui să beneficieze, de asemenea, municipalitățile și consumatorii non-casnici care implementează măsuri de eficiență energetică sau vor să producă energie verde.

Astfel de măsuri pot contribui la îmbunătățirea echilibrului dintre cerere și ofertă pentru întreaga piață și pot duce, treptat, la prețuri mai suportabile pentru toate categoriile de consumatori.

În condițiile în care situația actuală a volatilității prețurilor la energie va continua să producă efecte în următoarea perioadă, considerăm că este esențială amplificarea dialogului între sectorul public și companiile din sectorul privat pentru a găsi cele mai bune soluții pe termen mediu și lung pentru consumatorii din România și pentru economie, în ansamblu. Subliniem în continuare necesitatea de a se promova reglementări și proceduri clare, predictibile, astfel încât populația și companiile din România să poată trece cât mai bine prin această perioadă de criză.

Despre E.ON România

Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 17 ani. Companiile-fanion ale grupului sunt Delgaz Grid şi E.ON Energie România, acestea desfăşurând activităţi de distribuţie, respectiv de furnizare a energiei şi a soluţiilor energetice pentru circa 3,4 milioane de clienţi. De la intrarea pe piaţa din România, E.ON a investit peste 1,9 miliarde de euro, în principal în modernizarea reţelelor. Totodată, valoarea contribuţiilor virate la bugetul de stat şi bugetele locale se ridică la 2,7 miliarde de euro.