Problema Uzinelor Chimice din Turda, între poluare și afacere

În ultimii ani, zona poluată istoric de la Uzinele Chimice a fost folosită de partidele politice, în special de Partidul Social Democrat, ca armă electorală în încercarea sa de a ”zdruncina” fieful PD-L-ist de la Turda. După câștigarea extreme de clară a alegerilor de către USL, pâine și cuțitul a trecut în mâinile acestei formațiuni politice, atât la nivel local cât și pe plan național. A venit timpul ca social-democrații și colegii lor liberali, să treacă de la a arăta cu degetul și a acuza, la a face și a rezolva problema.

 Într-o primă conferinţă de presă desfăşurată la Turda în noul mandat, senatorul de Turda, Alexandru Cordoș, a dat asigurări turdenilor că va pune umărul de la nivel central, implicându-se personal în rezolvarea acestui arierat poluant din colegiul său. Senatorul, deși a fost văzut de mii de turdeni la televizor acuzând conducerea municipalității de nerezolvarea problemei poluării istorice de la Uzinele Chimice, susține că niciodată nu a arătat cu degetul spre Turda susținând că este un oraș poluat, însă a declarat: ”Întotdeauna am spus că voi fi cel care va sprijini rezolvarea problemelor de mediu, nu ascunderea lor sub preș. (…) Acum se derulează proiectul de la depozitul din Poștarât, apoi vrem să demarăm celălalt proiect și modificarea legislației care să permită accesarea de fonduri europene, pentru că acolo este o problem de proprietate, dar aici guvernul trebuie să insiste. Nu înseamnă că dacă pe terenul unei persoane fizice avem problem statul să nu poată să intervină, timp în care avem problem de sănătate, timp în care mercurul se infiltrează în pânza freatică. Mă voi implica, alături de colegii mei, pentru a rezolva această chestiune”, a promis senatorul Alexandru Cordoș.

Cu aceeași ocazie, senatorul Cordoș, care se află în posesia tuturor informațiilor oficiale legate de situația de la Uzinele Chimice - și care este autorul mai multor interpelări pe această tem făcute de la tribuna Senatului României în mandatul precedent (2008-2012) – a recunoscut că ”Problemele care sunt în acest moment nu sunt în măsură de a afecta sănătatea populației, doar dacă se continuă, rămânându-se în acest stadiu”.

Președintele PSD Turda, Cristian Matei, a avansat unele informații conform cărora la Ministerul Mediului au fost identificați aproape toţi proprietarii terenurilor din curtea fostei Uzine Chimice din Turda urmând a se lua anumite măsuri de ordin juridic pentru că, în opinia consilierului local turdean, ”pentru decontaminarea acelor terenuri se impune ca proprietarii acestora să le concesioneze statului, iar după decontaminare acestea să revină în proprietate privată, costurile acțiunii urmând să fie achitate de la bugetul de stat”.
Așadar, politicienii aflați la putere susțin că statul este cel care trebuie să suporte costul operaţiunilor de decontaminare a terenurilor din incinta fostelor Uzine Chimice din Turda.

Uzinele Chimice din Turda şi-au dobândit, încă de la înfiinţare, o tristă notorietate. La puţin timp după darea în funcţiune, în anul 1913, aici se producea primul gaz de luptă, folosit de armata germană în celebra bătălie de la Ypres (Belgia). De la numele acestei localităţi şi-a primit numele iprerita, ce a devenit prima armă chimică folosită în războaie. Pe lângă HCH, Uzinele Chimice Turda mai produceau carbonat de potasiu, clor lichid, clorură de calciu, hipoclorit de calciu, oxiclorură cuprică, polimeri organici, rodanură de potasiu etc, aproximativ 18 produse chimice. În anii ‘80, producţia de HCH a fost oprită însă solul a fost poluat atât pe platforma industrială, cât şi pe amplasamentele depozitelor de deşeuri din zonele învecinate.

Dar informații mai exacte sunt cunoscute autorităților de la toate nivelele, din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu  sau al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (cum se numește acum fostul Minister al Mediului, Pădurilor și Apelor).

Pentru a dovedi faptul că autoritățile abilitate se află în posesia tuturor informațiilor necesare, redăm mai jos, integral, scrisoarea adresată actualului comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Constantin Dăescu, de către unul dintre cei care cunosc aproape totul despre situația de la fostele Uzine Chimice, președintele ONG-ului ”Chimica Turda”, Ioan Mihai Rotar:

”Domnule Dăescu,

Problemele de mediu legate de fosta Uzina Chimica Turda (UCT) știu că le cunoașteți, dar încerc sa le ordonez altfel și să propun anumite soluții pentru acestea.

Problemele grave de mediu din UCT sunt:

1.- poluarea cu mercur din zona electroliză;

2.- poluarea cu HCH din zona instalației HCH;

3.- poluarea cu DDT din zona instalației DDT ;

4.- stocul de rodanură de potasiu de 70 tone;

5.- poluarea cu DDT, HCH din afara UCT (autostrada etc.)

Probleme identice sunt și în celelalte combinate chimice, Chimcomplex Borzești și Oltchim Râmnicu-Vâlcea, fără a fi însă în atenția cuiva.

Problemele de mediu de la Turda sunt vechi și staționare (UCT are 101 ani de existență) fără a se fi semnalizat accidente de mediu care să înregistreze anumite pagube care să fi fost cuantificate, UCT funcționând cu un compartiment de protecția muncii și ținând sub control contaminările accidentale. Datorită faptului că UCT avea o suprafața mică și integral construită cu instalații chimice, nerămânând efectiv teren viran pentru depozitare, s-a găsit soluția tehnologică de depozitare a produșilor secundari, în mare parte ai HCH - ului și mai puțin ai DDT - ului, pe niște locuri virane, în baza unor acorduri cu primăria orașului la vremea respectivă.

Poluarea de la UCT are un caracter mediatic, fiind alimentată de nemulțumirea cel puțin a celor 1500 angajați ai UCT de modul fraudulos în care a fost preluată UCT de către irakianul Ahmed Nazar (prin fosta Nuha Trading) și de distrugerea acesteia fără a se construi ceva în loc.  Un alt scandal a fost cel al găsirii de substanțe organo-clorurate în produsele lactate exportate de România, fapt generat de vânzarea de către populația rromă a substanțelor din depozitele din afara UCT  și folosirea acestora ca pesticide. La acestea s-a adăugat scandalul legat de autostrada Transilvania unde sumele cheltuite pentru a rezolva problemele legate de depozitul HCH au fost enorme fără a se rezolva problema.

Clasificarea problemelor de mediu din Turda după:

1. Cantitatea de deșeuri:

- HCH 1-2 tone în UCT

peste 60.000 tone în afara UCT;

- mercur ≈ 100 tone în UCT

- rodanură de potasiu 70 tone în UCT

- DDT max. 1 tonă în UCT

câteva zeci de tone în afara UCT.

2. După toxicitate, DL (doza letală):

- mercurul - toxic

- rodanura - nociv

- DDT, HCH- periculoase ( au fost utilizate ca insecticide).

Scandalurile din mass-media au creat adevărate "branduri" pentru problemele de mediu:

"Orașul otrăvit" - mercur, HCH, DDT;

" Autostrada morții"- HCH;

" Auschwitzul de la Turda"- rodanura de potasiu;

" Mâncătorii de pâine cu mercur"- mercur,

atingând cote maxime de atenție în anii electorali.

Problemele acestea nu pot să fie rezolvate decât acolo unde au fost generate: în mass-media. Ele pot fi rezolvate prin:

- Acțiuni efective de decontaminare  în întreaga Turda, lucru care va fi de durată, probabil peste zece ani și va costa câteva sute de milioane de euro și va menține o stare de nemulțumire în rândul populației pe toată durata acțiunii.

- Trecerea acestor probleme din răspunderea statului în răspunderea populației din Turda și din întreaga țară pentru a le rezolva. Acest lucru poate fi făcut prin găsirea unui gestionar pentru toate problemele de mediu (în mod deosebit cele din mass-media) generate de poluarea istorică a UCT.

De exemplu, a fost înființat ONG-ul " Chimica Turda" ca asociație a foștilor angajați ai UCT, în anul 2011, cu prilejul aniversarii a 100 de ani de existență a UCT. "Chimica Turda" s-a arătat disponibilă pentru a prelua două dintre problemele de mediu: rodanura de potasiu și terenul de la instalația DDT.

Scopul acestor acțiuni este dezamorsarea scandalurilor din mass-media și luarea unor măsuri concrete de decontaminare.

Rodanura de potasiu este prinsă într-un contract de cercetare cu ICIA Cluj pentru a putea fi folosită la neutralizarea apelor uzate rezultate de la fabricarea hipocloritului, rodanura urmând a se consuma în timp fără a fi necesare cheltuieli pentru distrugerea acesteia.

Terenul de la instalația DDT, în jur de 300-400 mp, se afla pe o parcela de 6000 mp, unde personalul de la ICIA va preleva probe pentru a identifica exact suprafața contaminată cu DDT.

Obiectivele "Chimica Turda" sunt:

- preluarea problemelor de mediu din UCT și din zona Turda unde s-au depozitat deșeuri chimice (două probleme au fost preluate deja, rămânând poluarea cu HCH din zona instalației HCH - Gross - Nitzan și poluarea cu mercur din zona electrolizei, firma A3 Logistic).

- rezolvarea acestor probleme prin atragerea cât mai multor participanți la soluționarea acestora: populația, firme private, instituții locale, guvernamentale și trusturi de media.

Rezolvarea acestor probleme, tehnic, va fi  de durată minim zece ani dar acțiunea va fi monitorizata atent de persoane calificate să o facă și va da dovadă de transparență  în decizii și acțiune.

Abordarea acestor probleme va avea un caracter mediatic având prim scop anularea imaginii negative create în mass-media despre problemele de mediu din Turda (UCT ) încercând totodată sa se atragă fonduri prin donații și sponsorizări de la populație, instituții private sau guvernamentale (campanii de publicitate similare celor făcute pentru atragerea de fonduri pentru inundații, tsunami, cutremure etc.)

Au fost monitorizate "vedetele" din filmul "Orașul otrăvit" de la Antena 3 (persoanele ce au fost filmate în UCT) făcându-li-se analize de mercur organic și anorganic fără a fi găsită vreo persoana intoxicată cu mercur. Anexăm analizele făcute care până în momentul de față nu au fost făcute publice.

Așteptăm poziția dumneavoastră.

Cu stima,

Chimica Turda,

Președinte : Rotar Ioan Mihai”

Ei bine, Ioan Mihai Rotar încă mai așteaptă poziția autorităților competente, așa cum așteaptă toți turdenii, pentru că orașul Turda, a cărui industrie putem spune că a murit, nu poate fi cu adevărat un obiectiv turistic important până când nu est curat în totalitate. Ceea ce presupune ca depozitele poluante să fi anihilate, iar influența acestora asupra mediului nulă.

Chiar dacă serialele super-senzaționale ale celor de la Antena 3 referitoare la Turda au făcut o imagine asemănătoare Cernobâl-ului din Ucraina unde s-a produs cel mai mare accident nuclear din istorie, turdenii știu că lucrurile nu stau așa. Cei care susțin nocivitatea mediului în municipiul Turda nu au putut dovedi prin exemple de persoane contaminate cu mercur sau alte astfel de substanțe, ori cu decesul uneia sau mai multor persoane (chiar din rândul celor care au muncit 30-40 de ani în cadrul Uzinelor Chimice) ca urmare a influenței acestor factori poluanți.

Cu toate acestea, problemele de mediu de la Turda sunt suficient de importante pentru ca autoritățile să le dea atenția necesară. Fie și numai pentru a apăra zecile de țigani care muncesc zilnic pe ruinele Uzinelor Chimice, în căutarea fierului vechi. Unde mai pui că Turda este de la momentul ’89 încoace, capul de afiș al traficului cu mercur, o substanță utilizată la fabricarea multor mijloace de ucidere în masă, inclusiv la sistemele lor de ghidare înspre ținte.

Toate aceste lucruri trebuie stopate, chiar dacă anihilarea sau mutarea acestor depozite poluate istoric sunt privite de către unii oameni de afaceri ca oportunități de a face bani frumoși din vistieria statului. În România anului 2013, din păcate, altfel nu se poate. Vom reveni cu mai multe informații referitoare la firmele din zonă și la posibilele rezolvări pe care ”băieții deștepți” le vor găsi.