Familia mea se trage din Munții Apuseni, exact din locurile unde mineritul le-a pus pe masă, timp de generații, pâinea cea de toate zilele. Tatăl meu a făcut doi ani de școală minieră și a muncit ca miner, înainte să devină ceferist, inclusiv la construcția barajului de la Bicaz. Îmi petrec anual, multe zile în munții noștri, unde mă regăsesc cu adevărat, vorbesc cu mulți oameni de acolo, așa că problema pe care noi o numim Roșia Montană nu este una nouă pentru mine, așa cum nu este una facil de rezolvat pentru nimeni. M-am certat de nenumărate ori cu rudele mele de la munte care, sărăcite de diversele sisteme politice care au trecut peste ele, de la Ceaușescu încoace, visează cu ochii deschiși la zilele în care minerul se întorcea acasă cu un salariu mare care îi permitea să mai cumpere o vacă, un vițel și eventual niște porci și găini, acest lucru însemnând pentru ei creșterea nivelului de trai.
Moții vor să înceapă exploatarea
Alții speră să li se dea o sumă uriașă și să plece în alte locuri, mai civilizate, cu o viață mai ușoară. Noi, cei de la oraș, trebuie să înțelegem o dată pentru totdeauna că, majoritatea celor care trăiesc în munți, vor să plece de acolo, nu știu ce posedă, subevaluează tot ceea ce noi apreciem...
Mai la vale, la Turda, la Câmpia Turzii și comunele și satele limitrofe, nu dorim ca extracția aurului, așa cum ne-au prezentat-o canadienii să înceapă. În primul rând pentru că lichidul vital, apa, ar deveni contaminată în întreaga zonă. Sunt convins de asta chiar dacă toți specialiștii plătiți de Gold Corporation ar veni și mi-ar aduce sute de mii de dovezi al contrario. Nu este nevoie de cutremure sau alunecări de pământ pentru ca apele infestate cu otrăvurile folosite la extracția minereurilor de orice fel să o ia la vale, furibunde, colorate și nocive, spre Turda și Câmpia Turzii, prin intermediul străvechiului nostru râu, leagăn al unei civilizații de care suntem atât de mândri, Arieșul.
Peștii morți pot fi urmați de oameni
Cele aproape douăzeci de solicitări trimise de mine în calitate de ziarist, dar și de ecologist autodeclarat, au fost returnate pentru că respectiva adresă de e-mail nu există sau este plină de mail-uri primite și nu mai poate primi altele, semn că nu citește nimeni plângerile sau solicitările cetățenilor, trimise pe adresele unor instituții ca Agenția Națională pentru Protecția Mediului (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., inclusiv cele pentru relații cu publicul Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.), Direcția Sanitar Veterinară Cluj ( iată adresele găsite pe internet, pe site-uri informative etc., niciuna valabilă. Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.), Garda Națională de Mediu (adresă publicată pe site-ul Consiliului Județean Cluj, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.).
Pești înecați cu nămol fin, într-un bazin înconjurat de halde de steril? Suspect!
Singurii care mi-au răspuns au fost cei de la Garda de mediu, a căror poziție o atașez acestui material, putându-se vedea în facsimil, și, respectiv cei de la Agenția pentru Protecția Mediului, toți acești specialiști plătiți de noi pentru a se îngriji de mediul în care trăim luând de bună, fără să facă analize paralele sau orice alte investigații, raportul întocmit de Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba - Sistemul Hidrotehnic Arieş. Ei bine, acest raport, referitor la care am mari dubii, este semnat de un inginer. Normal, atâta vreme cât și la Sistemul Hidrotehnic Arieş sunt încadrați specialiști în amenajări hidrografice, oameni capabili să-ți ridice sau întrețină baraje și diguri, și nu biologi ori specialiști în chimie, care să se poată pronunța în cunoștință de cauză referitor la motivele mortalității piscicole înregistrate.
Iată doar cele mai mari aberații conținute de raportul respectiv: "Pe corpul şi branhiile peştilor recoltaţi erau depuse particole fine de nămol, cauza posibilă a mortalităţii piscicole fiind asfixierea mecanică. Conform rezultatelor analizelor şi investigării fenomenului, cauza producerii evenimentului s-a stabilit a fi căderea unor precipitaţii abundente, în zona bazinului hidrografic al râului Arieş, cu antrenarea de substanţe aluvionare fine de pe versanţi şi din depunerile de pe albie."
Mi-am pus o întrebare pe care văd că și-au pus-o și alții. Site-ul vice.com a publicat un interviu, semnat de Ioan Moldoveanu, cu Tudor Brădățan, membru al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj și parte din Campania Roșia Montană, care cuprinde mai multe ONG-uri. Iată ce spune acesta, pe site-ul citat: " Apele tulburate doar de nămol fin nu pot afectat o cantitate atât de mare de pește - apa se diluează și afectează doar peștii pe mai mulți kilometri de râu. În plus, dacă ar fi venit atât de multă apă cu nămol fin de pe fiecare versant adiacent Arieșului, ar fi mărit considerabil debitul râului, ar fi produs și alte pagube. Este suspect că au murit atât de mulți pești prin asfixiere mecanică într-o zonă plină de iazuri de decantare, halde de steril și scurgeri de ape acide. La limita județelor Cluj și Alba sunt mai multe mine închise sau operaționale de la care s-au scurs și în trecut ape poluate. De ce nu se întâmplă asfixieri mecanice ale peștilor și de pe alte râuri?"
Buletin de analiză care atestă producerea unei poluări de natură acidă
Ca să nu o mai dăm pe după cireș, vă prezint un raport de analiză pe care, pentru a vi-l prezenta așa cum îl vedeți, s-ar putea să fiu acționat în judecată de cei care sunt de partea poluatorilor. Însă orice luptă își are riscurile sale pe care, conștient, ni le asumăm sau nu. Nu voi dezvălui ce laborator a făcut aceste analize, însă vă rog să-i dați atenția pe care o merită, raportul fiind întocmit de specialiști adevărați, nu de marionetele Cuprumin Deva sau Gold Corporation. Proba analizată a fost luată, așa cum se vede pe raport, la ora 12, adică la 5-7 ore după trecerea viiturii otrăvitoare. Cu toate acestea, compoziția apei râului Arieș, indică în mod foarte clar o anterioară poluare de natură acidă, ca să cităm exact din buletinul de analize, "valoarea mică a pH-ului și prezența amoniacului indică o poluare recentă de natură acidă" . QED. De aici și până la cazul unic de înecare a peștilor cu particule fine de aluviuni de pe dealuri, este cale lungă.
Înainte de revoluție, cianură pentru două orașe
Un alt argument este adus de unul dintre colaboratorii mei, inginerul Ștefan Stana, cel care a lucrat ca specialist la analiza apei potabile care ajungea la robinetele locuitorilor din Turda și Câmpia Turzii, chiar și înainte de revoluție, înainte de a ieși la pensie. Iată ce ne-a scris acesta, într-o scrisoare pătimașă, pe care o vom reda în întregime săptămâna viitoare, intitulată: "Să oprim otrăvirea cu cianură a munților de la Roșia Montană și a Munților Apuseni": Sursele de apă potabilă ale municipiului Turda au pânzele freatice întreținute de apa din râul Arieș. Eu am urmărit, zeci de ani, condițiile de admisibilitate ale caracteristicilor fizice, radioactive și chimice ale apei potabile cu care se alimenta municipiul Turda și orașul Câmpia Turzii. Au fost puține zile când s-a găsit, la analiza apei potabile valorile cianurii menținându-se în valori admisibile de 0,01 mg/l, în restul zilelor era cu mult mai mare. Când veneau pești morți pe Arieș, din cauza cianurii de la exploatările miniere, închideam puțurile cele mai apropiate de albia râului Arieș, ca urmare, și debitul de apă potabilă pentru Turda și Câmpia Turzii, scădea simțitor", arată Stana, cel care a muncit o viață în domeniu.
Politicienii de azi, frații lui Ceaușescu
Nu vrem ca râul Arieș să se transforme într-o albie a morții, indiferent cât de mult aur ar avea țara asta și cât de mult ne-ar ridica nivelul de trai aurul care va fi exploatat la Roșia Montană. Eu am fost într-un sat al morții, la Geamăna, unde casele și biserica satului zac îngropat în steril, laolaltă cu rămășițele celor îngropați acolo. Ceaușescu a semnat un decret condamnând zona la moarte chimică pentru cel puțin câteva zeci de ani. Îi veți urma exemplul, stimați politicieni pe care v-am ales în Parlament sau care formați guvernul?
Atunci vă doresc să muriți ca el.
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.