Talpa țării pe grumazul moftangiilor, clănțăilor și tăietorilor de frunză la câini

Țiganii noștri, rromi, de-ăștia, puri, românești, de la Turda, sunt ”vai mama lor”, mai ales din cauza unor reprezentanți care i-au trădat, sau au fost mințiți, ei înșiși, prostiți de români cu funcții, ajungându-se, în final, ca etnia respectivă să trăiască o adevărată dramă și în municipiul de pe Arieș, ca în întreaga țară. Iar la Câmpia Turzii situația este mai mult decât similară, este, practic, identică.

Sărăcia lucie în care se zbate etnia, contrastează cu banii aruncați de cocalari, ursari sau mai știu eu ce neam de etnic neaoși și originali, de Turda sau de Câmpia Turzii își ridică palate grețoase, sfidând bunul gust dar și urbanismul. Vila Iți zace părăsită, scoasă le mezat de ”Finanțe”, palatele de la intrare în Câmpia Turzii sunt atât de urâte încât serele părăsite de peste drum par, nici mai mult, nici mai puțin decât grădinile Palatului de la Versailles.

Însă când mergi pe Margaretelor ori Nicolae Teclu, pe Barbu Lăutaru ori pe 22 Decembrie 1989, dacă vorbim de Turda, ori pe strada Vasile Goldiș sau la Ferma Icar, dacă vorbim de Câmpia Turzii, sărăcia lucie te izbește laolaltă cu mirosurile pestilențiale, iar inima ți se rupe când vezi, în România anului 2013, țânci desculți și mucoși holbându-se la tine murdari pe față, dar culmea, sănătoși tun. Iar ei sunt cazul fericit, în care părinții sau alți dobioci, nu le-au rupt ori răsucit sălbatic, membrele inferioare sau superioare, nici nu le-au scos vreun ochi, pentru a-i pune mai apoi să cerșească prin te miri ce cotlon al Europei care nu ne vrea în Schengen. Și pe bună dreptate, pentru că în toți acești ani în care s-au chinuit cu noi, nu am învățat mai nimic de la modul de a fi al occidentalului, de la modul de a fi om al celor din țările democratice, europene ori de peste ocean.

Și de ce se întâmplă aceste lucruri? Pentru că am continuat să fim sălbatici și nepăsători, am refuzat să evoluăm continuând să furăm, să ne mințim unii pe alții și chiar pe noi înșine, negând cultura adevărului și proliferând floarea corupției. Iar necazul știți care este? Că noi continuăm să dăm vina pe cei din fruntea noastră, și pe bună dreptate, însă dacă ”de la cap se împuțește peștele”, tot așa, ”de la coadă se curăță!”

Ce facem noi, cei de jos, în viața de zi cu zi pentru a curăța societatea de elementele de care ne este rușine? Ești tu, dragă cititorule, mulțumit de ce facem noi, talpa țării? Stăm, ca o floare acarpelată, nepăsându-ne de viitorul copiilor noștri? Am auzit de multe ori termenul ”generație de sacrificiu”. Cu așa ceva m-au crescut comuniștii, însă adevărul este că poporul acesta schimbător și nehotărât a avut parte numai de ”generații de sacrificiu”, una după alta, de secole.

Revenind la rromii noștri, pentru că o activitate legată de ei m-a făcut să văd cu claritate în ce ape ne scăldăm noi, românii, vizavi de ei, vizavi de noi. O radiografie rapidă iluminată cu un flash de lungimea unei fracțiuni de secundă mi-a apărut, ajungând la o tâmpenie de adunare, intitulată ”Dezbatere publică strategie rromi”. Organizator, Mitică Ferencz, pus de nu știu cine președinte al Grupului de Lucru Local (transformat din Grupul de Lucru Mixt), cel care, în pofida aerului semidoct pe care îl afișează, nu reușește decât să îi îndepărteze pe cei care s-ar implica în rezolvarea problemelor rromilor. Angajat al Serviciului Public de Asistență Socială din Primăria Turda, Mitică Ferencz ocupă funcția de președinte al acestor grupuri de lucru de destui ani, fără însă, să facă mare lucru pentru etnia sa. Nu numai că este contestat de mulți rromi, ba chiar de cel mai puternic partid al acestora, dar acum, Mitică Ferencz a reușit să îndepărteze pe mulți dintre cei care făceau parte din acel grup: șefi de instituții publice sau aleși locali. Sub 10 persoane au participat la acea întâlnire a Grupului de Lucru Local pentru că mulți dintre aceștia, altădată peste 30, s-au săturat să-l mai asculte pe acesta perorând vrute și nevrute despre strategii pentru rromi care, de fapt, nu au fost puse niciodată în aplicare. Acei oameni au mai văzut rromi care știu să citească, nu au nevoie să-l suporte pe Mitică Ferencz citind cu un proiector în spate documente pe care, oricum, participanții le-au primit pe mail.

Oamenii aceia, români sau țigani, participă la acele ședințe pentru a-i ajuta pe rromi să se integreze, să meargă la școală, să aibă documente de identitate, să nu moară de inaniție și să aibă o minimă căldură a iarnă. Niciunul nu participă pentru ca Mitică să le dea un convocator pe care să-l semneze, iar el să-l atașeze la un dosar prin care dovedește că are activitate, luându-și bănuțul și durându-l în ”cot” de rromii din Turda.

Chiar deunăzi, doi dintre consilierii locali mi-au mărturisit că ei nu mai merg la acele întâlniri unde două tabere adverse de rromi se ceartă fără să se facă nimic pentru etnia respectivă. Așa că, Mitică, lasă cuvintele mari ca ”incluziune”, ”discriminare”, ”segregare” etc. și pune umărul la muncă pentru că țiganii tăi din Turda mor de foame, vor îngheța la iarnă de frig, la școală nu merg și fură pentru a trăi. Acelea sunt problemele cu care trebuie să te confrunți, nu laptopul și proiectorul, iar de citit, citește acasă, cu voce tare, în liniștea camerei tale, dacă vrei să te auzi.

Fac un apel la cineva, oricine, care chiar crede că vrea să-i ajutăm pe rromi, să preia acest gen de acțiuni la Turda, altfel, bieții de ei, vor sfârși în pușcării și-n cimitire. Și e păcat, pentru că sunt, ca și noi, ființe umane care merită o viață mai bună, dacă se poate onestă și sănătoasă.