Politica românească – Sodoma și Gomora zilelor noastre

Agitație mare în mediul politic și nu numai, după alegerile europarlamentare, alegeri care au arătat exact, nu-i așa, cam cum stă fiecare formațiune sau alianță politică în ochii electoratului. Emulațiile contrabalansatoare ale culorilor politice este dată, însă, mai ales de decizia celor două cele mai puternice partide de la dreapta eșicherului politic de a, nici mai mult, nici mai puțin, fuziona. Cine își putea imagina, acum un an, când dragostea dintre Crin și Ponta la fel de năbădăioasă ca dintre orice Ion și Mărie din bancurile autohtone, că în câteva luni, cele două mari partide ar putea să se contopească, incandescente, în creuzetul eșecului politic. Pentru că asta au suferit cele două partide la europarlamentarele din 25 mai 2014, un teribil eșec.

Experimentat și echilibrat, din jilțul de primar din capitala Ardealului, Emil Boc avertizează că este o greșeală să se vorbească despre o fuziune PDL-PNL mai devreme de ianuarie 2015, după ce prezidențialele vor fi istorie. Dacă Blaga se arată slab în relația cu un Antonescu având simțurile iritate încă, ultra-excitate de mirosul puterii pe care a gustat-o de curând dar care simte că se îndepărtează tot mai mult, iată că Boc evaluează mult mai corect situația. Spre deosebire de șeful său de partid, fostul prim ministru al României nu se arată gata să dea cu piciorul printr-o fuziune prematură cu PNL, la doua președinții ale României câștigate, la trei funcții de primar general al Capitalei, la una de prim-ministru, toate câștigate de PDL și care, în opinia lui Emil Boc, trebuie apărate printr-o negociere corectă cu PNL, însă numai după prezidențiale. Până atunci, sfătuiește clujeanul, așezat, ca orice ardelean, o alianță PDL-PNL deschisă tuturor celorlalte formațiuni de dreapta ar fi mult mai folositoare pentru a câștiga fotoliul de președinte al țării la viitoarele alegeri.
Ultima zi a lui Florar a însemnat și ultima a lui Crin la președinția (interimară) a PNL, iar aici sunt, din nou, tentat să vă amintesc că am prevăzut acest final pentru liderul PNL încă din 18 mai, când am scris editorialul intitulat "Băsescu pe post de Prințul Cristea" și care începea chiar așa: "Alegerile europarlamentare de anul acesta vor fi, îmi permit să anticipez, cele care vor arunca, efectiv, PNL în brațele fratelui vitreg de dreapta, PD-L". Poate suna ca o laudă de sine, însă ce să fac, se pare că în presa locală trebuie să te lauzi ca să fii apreciat, aici apele sunt mici și tulburi iar peștii sunt carnivori care trăiesc alături de șerpi.
Șeful PNL – care a cunoscut vârful carierei politice trădând dreapta și plimbându-se braț la braț cu Ponta, peste cadavrele PDL, ucise de chiar creatorul gloriei sale, Traian Băsescu –și-a dat demisia și a anunțat că renunță la candidatura pentru președinția României – un gest abil, menit să-i aducă simpatie. Însă să nu uităm că Antonescu este cel puțin la fel de mincinos ca Băsescu, el nu a renunțat, cu adevărat, la această candidatură, speră să revină, pe cai mari, pe caii imaculați ai fuziunii PNL-PDL, rugat, în genunchi dacă se poate, să candideze. În acest sens, deja Johannis, omul pe care Crin l-a făcut mare în PNL îi ridică osanale acestuia, despre al cărui gest de renunțare susține că este specific "marilor oameni politici". Așa o fi, că prea o spune cu foc...
Revenind la actualitate și la zona noastră, alianța PDL-PNL a devenit o realitate atât la nivelul județului, cât și la nivelul localităților unde noi trăim, Turda și Câmpia Turzii, alături de comunele din jur. Astfel, Alianța PSD+UNPR+PC va scoate, din toate structurile pe care le conduce, oamenii aleși cu sprijinul PNL. Un exemplu ar fi subprefectul Mihnea Remus Iuoraș, care și-a dat deja demisia din funcția de subprefect. El va reintra în PNL, în conducerea județeană, șubrezită rău de tot de arestarea lui Uioreanu.
Liberalii vor să pună mâna pe județ, după ce președintele lor a înfundat pușcăria!
Ei bine, pe Uioreanu, PNL a decis să îl înlocuiască cu Mihai Seplecan, acesta urmând să fie ales vicepreședinte al Consiliului Județean și să asigure interimatul până la soluționarea în instanță a dosarului Uioreanu. Atunci și numai atunci ori vor fi organizate alegeri, dacă Uioreanu va fi găsit vinovat, ori va fi repus în funcție. În CJ Cluj va exista, probabil, o alianță PNL-PDL care va face ca votul să fie 20 la 16 (PSD, UDMR, PP DD). Dacă PP DD merge cu noua alianță care dorește să arunce PSD în opoziție, scorul ar putea fi, la un eventual vot în plenul CJ de 23 la 13, dar pentru a avea majoritate calificată, noua alianță PDL-PNL trebuie să atragă de partea sa UDMR. Un UDMR aflat la guvernare, împreună cu PSD. Așadar jocurile nu sunt, încă, făcute, deși mulți se entuziasmează, sperând că Bucureștiul va da ordin de aliere în CJ Cluj. Altfel, mulți liberali preferă, încă să meargă alături de PSD, la Cluj.
La Turda, Alianța PDL-PNL-UDMR va face, cu siguranță cărțile în perioada următoare, cel puțin teoretic, cu un număr de 12 voturi (cărora li se adaugă – cel puțin până la soluționarea juridică a situației sale din PP DD - cele ale actualului viceprimar PP DD, Lucian Varo, și ale celor doi colegi din facțiunea sa, Nicolae Costișor și Mariana Dobra) dintr-un total de 21. După soluționarea situației lui Varo, în cazul că el este exclus din PP DD, așa cum a anunțat conducerea națională a acestui partid, Turda ar putea avea un nou viceprimar, cel mai probabil în persoana liberalului Cristian Felezeu.
La Câmpia Turzii, PDL+PNL ar avea 8 voturi, însă dacă se alătură și UDMR, ar exista o nouă majoritate, cu 10 voturi din 19 posibile. Acolo lupta cea mai intensă se poartă pe funcția de viceprimar, pe care o dorește cu ardoare Avram Gal, conservatorul neales la scrutinul din 2012 dar care vrea, cu orice preț, să "prindă" o funcție de demnitate locală, chiar peste capul electoratului, cui îi pasă, când ai bani mulți și influență? Însă ce vor spune oamenii? Mai ales că PNL-ul lui Lojigan a făcut un scor mai bun decât alte localități și chiar decât județul, semn că oamenii nu l-ar da la schimb cu Avrămuț.
Nu pot să închei această prezentare a situației politice – explicată pentru dvs., care aveți mai puțin timp pentru a urmări bălăcărelile din domeniu, dar pe care, așa cum v-am obișnuit, vă informăm cu obiectivitate asupra oricărei mișcări – fără a atrage atenția asupra unor aspecte relevate de alegerile europarlamentare, în proiecție asupra filialelor locale ale unor partide politice. Prima ar fi eșecul PDL la Câmpia Turzii, un eșec atât de mare, pe măsura orgoliului șefului Cristian Haiduc. Când obții 588 de voturi, față de cele 1385 avute în alegerile europarlamentare din 2009, ar trebui să-ți dai demisia, cu demnitate, și să lași pe alții. Acest rezultat reflectă faptul că în 2009, succesul PDL venea pe spatele primarului de atunci, Ioan Vasinca, fie-i țărâna ușoară. În plus, PDL avea atunci în echipa de conducere oameni extrem de capabili, ca Alexandru Sabău sau Ioan Moldovan. Cine i-a alungat pe aceștia, ar trebui acum să dea socoteală, dacă nu, cei care rămân, tăcuți în complicitatea lor în acel partid, vor avea și ei partea de vină. De fapt, o au deja. Vorbim de Cristian Haiduc despre care sursele noastre ne spun că, exact înainte de alegeri, a solicitat, cu ajutorul prietenilor săi din PDL Cluj, măcar o funcție de "Doamne-ajută" pe la județ. I s-a promis, însă, în lumina rezultatelor de la alegeri, probabil că nu va mai pune mâna pe nimic, cu toată alianța PDL-PNL.
La fel, alegerile europarlamentare, mai bine zis rezultatul lor, ar trebui să îi facă pe membri Partidului România Mare să ia o decizie din două: să-l demită pe "dinozaurul" Doru Anca, un personaj perimat, care duce partidul cu capul în "gârlă", ori să desființeze filiala, că oricum nu-i mai votează nici dracu'.
Alte filiale care cad liber sunt cele ale PP DD, atât la Turda cât și la Câmpia Turzii confirmându-se că succesul din 2012 a fost mai mult decât efemer, o întâmplare, acest partid nemaifiind capabil să joace, măcar la nivel local, un rol important.
În toate cele expuse mai sus, putem să mai vorbim de morală? Mariaj incestuos, divorț fratricid, se calcă peste cadavre, lupul este paznic la oi, acestea sunt elementele definitorii ale Sodomei și Gomorei de azi, politica din România. Prietenii, aliații, de ieri se înjunghie pe la spate! Aceasta este politica românească, fidel croită după poporul nostru. Cum e turcu', și pistolul!