Mii de lei scăpați printre degete de jurnalistul-politician turdean, bani ceruți/pierduți în instanță!

De-a lungul timpului, am mai scris despre derapajele ziaristului-politician turdean, Horea Hudrea, în acțiunile sale îndreptate exclusiv împotriva celor care l-au învins „la fundul gol”, la alegerile democratice din 2020, pentru Consiliul local, dar mai ales împotriva primarului turdean, Cristian Matei, pentru care pare să fi făcut o obsesie.

Primarul turdean, Cristian Matei, dar și Municipiul Turda și alte instituții, sunt efectiv „bombardate” cu cereri pe Legea nr. 544/2001 (nimic rău în asta) și procese în instanțele de judecată (dreptul său) de ziaristul care a candidat în 2020 pentru un post de consilier local, amestecând jurnalistica cu politica, un demers la fel de cacofonic ca ce a ieșit în această frază (scuze!) Dacă atunci a fost bătut la voturi inclusiv de un instructor auto, în condițiile în care  nu a fost votat nici măcar de vecinii săi, Horea pare să nu poată distinge anumite limite, legale și de bun simț.

Isprava sa la care ne referim aici este formularea unei plângeri în instanță contra primarului turdean, pe care îl acuză de refuzul de a-i furniza jurnalistului, de această dată,  Horea Hudrea, informații pe care nu le-a cerut! Ați citit bine. Dorea ca primarul să fie pedepsit că nu i-a trimis un anunț publicat de societățile de presă care dețin un contract de publicitate cu Primăria Turda! Societatea sa nenumărându-se printre acestea. Așa că în 25 martie 2022, cum putem vedea pe portalul justiției române, a înregistrat o chemare în judecată dând naștere dosarului 1301/117/2022 la Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale de la Tribunalul Cluj. Tot de pe site aflăm că dosarul respectiv avea ca obiect „comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001)”.

Anul trecut, pe 23 martie, Horea Hudrea își întreba urmăritorii de pe Facebook, nu cititorii, cum eronat susține el în instanță: „Voi ce credeți? Ce daune morale ar trebui să plătească Primăria Turda pentru faptul că de un an de zile nu mi-a trimis transmite informații publice la cerere? Cât ar valora faptul că refuză să respecte legea? Scrieți o sumă, dar vă rog, încercați o apreciere onestă”, își întreba Hudrea urmăritorii pe Facebook, cu două zile înainte de depunerea chemării în judecată. I-au răspuns 22 de conturi de Facebook, cu 90 mai puțin decât l-au votat la alegerile din 2020 când a candidat ca independent pentru un post de consilier local. Pe Facebook ai urmaritori, pe site-ul publicației ai cititori. Prin postarea respectivă a lăsat s se înțeleagă că primarul Cristian Matei i-ar fi încălcat un drept și ar trebui să îi plătească o sumă de bani. Nimic mai fals, așa cum avea să stabilească instanța de judecată: primarul nu a încălcat legea.

Practic, Horea Hudrea a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care să constate încălcarea de către pârât a prevederilor articolului 19 aliniatele 1 și 2 din Legea numărul 544 din 2001 și să dispună comunicarea informațiilor publice transmise presei de către Municipiul Turda la data de 13 decembrie 2021, respectiv comunicatul de presă „Podul peste Arieș a fost predat circulației începând de astăzi", cu următoarele informații: 1. Scurtul istoric al demersurilor întreprinse de actuala administrație în vedere reparării podului peste Arieș și suportarea costurilor de către Ministerul Transporturilor și 2. Adresele depuse, așa cum rezultă din email-ul trimis celorlalți jurnaliști acreditați de Primăria Turda. Reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata de daune morale de 6000 lei, la plata cheltuielilor de judecată și la plata unor penalități de 100 lei pe zi de întârziere de la data rămânerii definitive a sentinței.

Instanța nu i-a dat dreptate încă de la început, stabilind pe fond că cererea sa „se încadrează în categoria acțiunilor de contencios administrativ generate de refuzul nejustificat de soluționare a cererii, astfel cum este acesta definit de art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004. Or, pentru a exista un refuz nejustificat, în mod evident este necesar ca, în prealabil, reclamantul să se fi adresat autorității publice cu o cerere, a cărei soluționare a fost refuzată cu exces de putere. În speță, nu se poate imputa autorității un refuz de soluționare, în lipsa solicitării inițiale. Reclamantul avea obligația de a face dovada formulării cererii. Or, reclamantul a formulat acțiune direct în instanță, fără a se adresa în prealabil pârâtului, conduită ce atrage inadmisibilitatea cererii în contencios administrativ. Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază că se impune admiterea excepției inadmisibilității, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată și modificată de reclamant, ca inadmisibilă”, a stabilit instanța de la Tribunalul Cluj.

Horea Hudrea a făcut apel, însă joi, 2 februarie 2023, instanța de judecată de la Curtea de Apel Cluj a hotărât să mențină sentința pronunțată inițial, aceasta devenind o decizie definitivă.

Adică, pe înțelesul tuturor, nu poți primi ceva ce nu ai cerut și nu poți cere instanței să îți rezolve problemele cu legea nr.544/2001 fără să formulezi, în prealabil o solicitare către instituția pe care o acuzi de rea-voință.

Astfel, iată că la aproape un an de la solicitarea făcută în instanță și de la postarea prin care Horea Hudrea și-a indus în eroare urmăritorii, făcându-i să creadă că a fost nedreptățit de primarul Turzii, aceștia pot afla, unii cu surprindere, că au fost păcăliți. Așa că, având în vedere multiplele antecedente ale jurnalistului-politician, poate nu ar fi rău să privească cu o oarecare circumspecție „petardele” prin care acesta încearcă să își facă imagine, doar-doar în 2024 își va bate recordul de 112 voturi obținute.

Moral ar fi ca Horea Hudrea să publice decizia instanței și să-și anunțe cititorii că încercarea sa de a pune mâna pe cel puțin 6.000 de lei din bani publici a eșuat lamentabil. Tot așa cum a eșuat și un alt demers al său în instanță, al cărui succes inițial a fost trâmbițat cu emfază pe pagina de Facebook a jurnalistului-politician, însă despre acest subiect, într-un alt material.

Citește mai multe, aici.