Un arheolog turdean participă la deshumările de la Tg. Ocna

Începând de luni, unul dintre arheologii de la Muzeul de Istorie Turda, Horațiu Groza, va participa la o amplă acțiune de deshumare, la Penitenciarul Târgu Ocna, în județul Bacău. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) organizează acolo, începând cu data de 15 iulie 2013, o nouă campanie de investigaţii arheologice.

Acţiunea urmăreşte căutarea, identificarea şi deshumarea pe cale arheologică a osemintelor foştilor deţinuţi politici, care au decedat în Penitenciarul-Spital de la Târgu Ocna. Demersul celor de la IICCMER vine imediat după acțiunea de cercetare arheologică de la Penitenciarul din Aiud, demarată în 12 iulie 2013.
La acțiunea de la Tg. Ocna participă și arheologul de la Turda, Horațiu Groza, unul dintre cei mai vechi colaboratori ai Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului. Motivele care l-au împins la această colaborare sunt strict personale, familia sa având de suferit in primii ani de după instaurarea comunismului în România. Împreună cu echipa din care face parte, asigură pionieratul în România, în nou creeata disciplină existentă deja în multe alte state: arheologia contemporană
Revenind la acțiunea care debutează luni, conform surselor documentare existente, în penitenciarul-spital de la Târgu Ocna au murit, numai în perioada dintre anii 1950 şi 1954, un număr de 54 de persoane condamnate pentru delicte politice, însă până în anul 1964 numărul deţinuţilor politici decedaţi a fost mult mai mare.
După deces, cadavrele defuncţilor au fost înhumate fără sicriu, iar mormintele nu au fost marcate cu cruce. În privinţa localizării acestora, nu există niciun plan sau vreo evidenţă care să privească eventuala dispunere în teren a acestor înhumări. Se cunoaşte doar că gropile au fost săpate în incinta cimitirului, pe terenul neocupat atunci de morminte mai vechi. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, pacienţii decedaţi aici, care nu au fost puţini, au fost îngropaţi tot în spaţiul acestui cimitir. De asemenea, spaţiul din cimitir a fost parcelat şi împărţit. Astfel, în prezent, terenul cimitirului este aproape în întregime ocupat de morminte. În multe cazuri, gropile mormintelor contemporane au afectat, parţial sau integral, şi mormintele foştilor deţinuţi politici care au fost îngropaţi în acel loc. Spaţiul din cimitir rămas liber mai cuprinde astăzi doar o suprafaţă restrânsă de teren. Având în vedere această stare de lucruri, o intervenţie arheologică mai poate fi doar acum de actualitate, aceasta fiind limitată doar la o mică suprafaţă din cadrul cimitirului care încă nu este ocupată de morminte. Intervenţia arheologică de la Târgu Ocna este autorizată de Ministerul Culturii şi se desfăşoară cu acceptul Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.
În urma unor investigaţii de teren desfăşurate acum doi ani, a fost identificat locul unde au fost înhumaţi foştii deţinuţi politici decedaţi în închisoarea de la Târgu Ocna. Acesta se află în apropierea penitenciarului, în cimitirul de lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena aflată în Parohia Poieni. Prima intervenţie arheologică în acest loc a avut loc în luna septembrie 2011.
IICCMER face precizarea că acţiunea de la Târgu Ocna are inclusiv o dimensiune de recuperare a memoriei, căutând să cinstească amintirea celor care, pentru convingerile lor democratice, au fost eliminaţi în sistemul carceral comunist.
Cercetările arheologice vor fi realizate de o echipă specializată în astfel de acţiuni, coordonată de Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj şi IICCMER, alături de care se vor afla arheologii Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza. La lucrări va participa şi istoricul Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigaţii Speciale din cadrul IICCMER.