"Mocăniţă" păzită cu avioane robot şi drone

"Şinele de cale ferată sunt foarte preţioase!" mi-a confirmat şi Teodor Miron, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Mocăniţa de Arieş, cu sediul la Mihai Viteazu. Lui m-am adresat pentru a obţine informaţii proaspete referitoare la proiectul de repunere în funcţiune a iubitei noastre "Mocăniţe", moartă din vremea în care actualul preşedinte, Traian Băsescu, era Ministru al Transporturilor.

Mocăniţa – parte din patrimoniul naţional

Faptul că sunt fiu de ceferist care a crescut dintr-un salariu de pe „Mocăniţa" moţilor este un ghes suficient pentru mine pentru a mă preocupa în mod deosebit soarta căii ferate înguste pe care am bătut-o de nenumărate ori în sus şi-n jos, vara şi iarna, în vremea copilăriei mele.
Un motiv bun pentru a relua subiectul este dat şi de ştirea pe care am citit-o în fluxul Mediafax referitoare la includerea porţiunii din judeţul Cluj a liniei înguste Turda-Abrud în patrimonial naţional. "Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) Cluj a început procedura de clasare a traseului de cale ferată îngustă de tip mocăniţa de la Turda, judeţul Cluj, la Vidolm, judeţul Alba, pentru a deveni monument istoric şi parte a patrimoniului naţional." Distanţa între Turda şi Vidolm este de 25 de kilometri.
"Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) Cluj a demarat procedura de clasare a traseului de cale ferată îngustă de tip mocăniţa de la Turda la Vidolm, pentru a deveni monument istoric şi a deveni parte a patrimoniului naţional. Această măsură a fost luată ca urmare a numeroaselor probleme apărute în ultima vreme la acest traseu, cum ar fi dispariţia de şină de cale ferată, distrugerea acesteia sau a terasamentului de cale ferată. În baza Legii nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, proprietarului şi administratorului liniei ferate înguste de pe tronsonul Turda - Vidolm le-a fost adus la cunoştinţă acest demers conform legii, precum şi autorităţilor locale abilitate", se arată într-un comunicat de presă primit din partea DJCPN Cluj. Dacă reprezentanţii DJCPN Cluj reuşesc ce şi-au propus, întregul tronson Turda - Abrud va deveni parte a patrimoniului naţional.

Turda. Arieş. 2010

În 2009, specialiştii de la Comunitatea Urbană Arieş şi de le Primăria Turda, au depus spre finanţare la diferite foruri un mega-proiect de dezvoltare intitulat "Turda.Aries.2010",cu o valoare totală de finanţare necesară estimată la peste 150 de milioane de euro. În cadrul Proiectului Turda.Arieş.2010 au fost identificate trei subproiecte importante: Staţiunea Turistică Turda – Durgău; Eco -Arieş, amplasat pe valea raului Aries şi Calea Mocăniţei, care vizează întreaga regiune Turda şi valea râului Arieş. Finanţarea a fost gândită ca venind prin intermediul: (a) parteneriatului public – privat; (b) asocierii in participatiune; (c) finantarii pe termen lung; (d) unui fond de investitii dedicat. Până acum niciuna dintre aceste variante nu a fost să fie.

Calea Mocăniţei

Vom aprofunda obiectul articolului de faţă, subproiectul "Calea Mocăniţei" pe care iniţiatorii săi l-au descris în felul următor: "Calea ferată cu ecartament îngust care leagă municipiul Turda de Abrud (jud. Alba) a fost punctul de start al Proiectului de dezvoltare regională Turda.Aries.2010. Vechile trenuri, destinate în trecut transportului de buşteni şi cherestea (denumite Mocăniţa), nu mai sunt în funcţiune, dar ţntre timp a apărut şi este de actualitate ideea reutilizării lor atât pentru transportul local, cât şi în scopuri turistice.
Mocăniţa ar putea fi nu numai principalul motiv, ci şi fundamentul dezvoltării iniţiativelor antreprenoriale. Cu toate acestea, puterea economică limitată a localnicilor a transformat nevoia lor de sprijin logistic şi financiar într-o prioritate care trebuie rezolvată cu ajutorul AMA (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Mocăniţa de Arieş care îi are ca membri pe reprezentanţii legali ai localităţilor Băişoara, Câmpia Turzii, Iara, Moldoveneşti, Mihai Viteazu, Petreştii de Jos, Sănduleşti, Turda, Tureni, Valea Ierii).

O gândire sănătoasă

Gândirea celor care au conceput proiectul este una destul de generoasă: "Proiectul Calea Mocaniţei ţinteşte sustenabilitatea întregii regiuni traversate de calea ferată. Traseul cîii ferate a Mocăniţei acoperă 24 km în judeţul Cluj şi ar putea asigura conexiunea cu mai multe locaţii de interes. Ideea este: (a) de a recreea / reabilita vechile gări situate pe Calea Mocăniţei cu funcţiuni economice noi (5 până la 7 staţii); (b) de a creea noi puncte de interes pe traseu, ajutând localnicii să iniţieze o afacere sau să o îmbunătăţească pe cea existentă şi (c) de a stimula atât utilizarea / prelucrarea resurselor locale, cât şi păstrarea tradiţiilor şi a meşteşugurilor.
Unele din principalele resurse ce pot fi folosite – iar aici ni se dezvăluie încă un motiv pentru care sunt membri ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Mocăniţa de Arieş (AMA) localităţi care nici măcar nu se află pe traseul Mocăniţei (cum este Câmpia Turzii, Băişoara, Iara, Valea ierii, Petreştii de Jos, Sănduleşti sau chiar Tureni) – sunt pădurea şi produsele de pădure: terenurile împădurite deţinute de autorităţile administraţiei locale sunt sub o administrare comună, dar potenţialul lor este departe de a fi dezvoltat.
Conform preşedintelui Teodor Miron, proiectul Calea Mocăniţei este într-o fază incipientă în sensul în care s-au identificat principalele oportunităţi, însă până în prezent nu s-a reuşit obţinerea finanţării. Costul proiectului "Calea Mocăniţei" este evaluat, pe baze statistice, la 122,0 milioane $ SUA sau 90,0 milioane de euro (fără TVA) iar durata proiectului este fixată pentru 10 ani.

"Big Brother" cu ochiipe linia-ngustă

Deocamdată, demontarea căii ferate a fost sistată dar rămâne vechea întrebare: cine o va păzi de aici înainte? Pentru că un lucru e clar: hoţii de fier vechi sunt mai prolifici ca niciodată. Ei acţionează peste tot pe unde rămăşiţele CFR-ului de pe vremea lui Ceauşescu se constituie într-o vacă de muls pentru săracii de pretutindeni. Primarul Ştefănie, care doreşte foarte mult să reabiliteze "Mocăniţa", se află în imposibilitatea de a găsi o soluţie pentru paza căii ferate înguste, cu care are gânduri mari: "nu suntem proprietarii ei, nici măcar cei de la SNCFR nu sunt, ca să putem interveni".
Patronul firmei care a luat deja kilometri întregi din calea ferată Vidolm-Turda, mi-a mărturisit în convorbirea telefonică pe care am avut-o că se confruntă cu aceeaşi problemă pe linia îngustă Miheşu de Câmpie-Târgu Mureş: calea ferată se fură în draci. El susţine că în ultimele şase luni i s-a furat 20 de kilometri de linie îngustă, pe un traseu pe care se luptă de mai mulţi ani, prin investiţii serioase, să îl redea circuitului turistic.
Omul mi-a mai spus, invitându-mă să văd cu ochii mei, că a găsit o soluţie împotriva hoţilor de şine: a achiziţionat un avion-robot, dotat cu camere de luat vederi cu vedere în infraroşu, cu mare autonomie de zbor şi operare destul de ieftină. Este vorba de modele cu anvergura de doi-trei metri, telecomandat, practic invizibil şi de neauzit de jos, de către hoţi. Tehnologia modernă îi permite să supravegheze mai bine de 20 de kilometri de cale ferată îngustă. Este acesta un model demn de urmat şi de către noi, sau ce?