Cui servește mânjirea teatrului turdean?

Am văzut că mai mulți foști implicați în munca de la Teatrul Municipal Turda au început să vorbească de rău activitatea prezentă din cea mai importantă instituție cultural din oraș, o instituție pe care eu unul am iubit-o dintotdeauna.
De aceea nu-mi convine când aruncăm cu noroi, pe la spate, în TMT, care acum începe să reintre în circuite culturale, să-și formeze o identitate artistică ancorată în prezent, și nu în existența unei "big and happy family" - ca să-l parafrazez pe vampirul Lestat -, ori înfruntarea artistică a frigului, sau înghițitul de praf de pe scena municipalului turdean.
Văd că unii prezintă oarecum idilic situațiile sub-umane în care actorii și tehnicienii acestei instituții au trăit o perioadă prea mare de timp ca și cum era cine-știe-ce minunăție față de zilele noastre în care condițiile se află la polul opus. Nu vreau eu să deschid o polemică însă am și eu dreptul să-mi spun părerea, chiar dacă nu m-a întrebat nimeni.

Vreau să arăt că nu sunt de acord cu multe dintre cele pe care le-am citit din relatarea colegului Marian Oprea referitoare la ultima întâlnire colocvială desfășurată la reședința Zăhan. Cu toate acestea vreau să spun că nu am nimic de spus despre articolul în sine pentru că nu sunt dintre cei care trag în pianist.
Și mă mir că sunt de acord cu un alt ziarist ce condamna spusele domnului Mircea Ioan Casimcea pe care îl respect foarte mult și care este, în opinia mea, un excepțional scriitor de ficțiune, dar care nu s-a prea descurcat cu realitățile funcției de director al teatrului. Desigur că, acum, când patina timpului estompează amintirile opiniei publice, foștii componenți ai trupei teatrale de la Turda pot să afirme vrute și nevrute, doar suntem în democrație. Însă le atrag atenția că au făcut-o pe la spate – cum mai fac și unii dintre colegii noștri ziariști, care prezintă doar opinia uneia dintre părțile implicate în conflict – câtă vreme nu erau prezenți și cei care gestionează activitatea Teatrului Municipal Turda. Sigur că veți spune că a fost invitată Narcisa Pintea care a declinat oferta de a fi prezentă în grupul care, altfel, fac o treabă bună, din punct de vedere cultural. Dar ce director de teatru ar fi fost prezent la astfel de discuții, colocviale, cu o seară înaintea unei premiere ca aceea care s-a produs joia trecută? Sau înainte de ziua mondială a teatrului?
Toate aceste discuții au fost generate, în opinia mea, din cauza antipatiilor pe care actualul director al teatrului, Narcisa Pintea, și le-a făcut prin stilul propriu de management pe care l-a implementat la TMT. Și pentru că este cea care a condus ultimele două campanii electorale ale primarului Tudor Ștefănie (cele de succes), toți adversarii ei politizează activitatea acesteia, refuzând să distingă între funcțiile ocupate de aceasta. Dar, vă rog să-mi spuneți care dintre foștii directori ai Teatrului au fost puși acolo pe criterii de competență. Nu vreau să îi iau pe rând și să mă refer la fiecare în parte, dar dacă o să trebuiască am să o fac.
Pentru că unicul criteriu și indicator de competență managerială pe care eu le cunosc sunt, numărul de spectacole într-o stagiune, numărul de bilete vândute și nivelul calitativ al reprezentațiilor. Iar dacă ne referim la încasările din bilete și la numărul de spectatori, nu știu care dintre foștii directori se pot apropia, cifric, de rezultatele Narcisei.
Desigur că marele actor Mircea Cosma poate critica, cu competență, o punere în scenă a unui spectacol, un regizor și întregul fenomen teatral în timp ce eu pot doar să-mi dau cu părerea, tot ca-n democrație. Dar acum Caragiale trebuie prezentat într-un anumit mod sau în altul? Caragiale chiar nu poate fi modern? Doar Euripide, Seneca ori Plaut? Cui fac bine aceste trageri înapoi ale teatrului turdean?
Dinozaurii, dacă ar reveni pe pământ, ar fi intrigați de actuala înfățișare spunând despre modernismul reprezentat de om că este sub-mediocru, deși majoritatea oamenilor planetei sunt mulțumiți, în general de viața lor și, credeți-mă, nu și-ar dori să revină uriașele reptile din timpuri ce încep cu paleo, mezo sau chiar care se termină în –asic.