"Înmormântări laice în România până la 1936"

ÎNMORMÂNTĂRI LAICE ÎN ROMÂNIA PÂNĂ LA 1936, se întitulează prezentarea Dlui Cercetător Principal Gr. I. Dr. Marius Rotar, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, pe marginea căreia se vor desfăşura discuţiile la ÎNTÂLNIREA din MIERCURI 22 FEBRUARIE 2017, la ora 18,oo !!!, a Atelierului MULTIDISCIPLINAR ŞI INTERUNIVERSITAR de Filosofie şi Antropologie Medicală, în clădirea Clinicii „Medicala II”, str. Clinicilor nr. 2-4, la Etajul II, Sala Bibliotecii.

Cum se ştie, Atelierul este un CENTRU DE EXCELENŢĂ acreditat în sânul Centrului de Filosofie Aplicată de la Facultatea de Filosofie a UBB şi se desfăşoară sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, fiind un cadru informal de discuţii multi- şi transdiciplinare, focalizate pe chestiuni considerate ca aparţinând medicinii, dar care se află de fapt la confluenţa diferitelor specialităţi ce studiază omul (filosofia, psihologia, sociologia, antropologia, istoria, dreptul, teologia, literatura etc.). Şi care sunt rareori – sau cu prea multă precauţie – abordate în acest fel.

ÎNTÂLNIRILE ATELIERULUI SUNT ÎNREGISTRATE AUDIO ŞI CU VIDEO-SLIDE-uri, FIIND POSTATE - CU ANUMIT DECALAJ ! - PE SITE-ul ŞI PE CANALUL LUI YOUTUBE (https://www.youtube.com/ channel/ UC3qtMUNvXH8QaU1CIfs5cDg ) ŞI VIMEO (https://vimeo.com/channels/ 1191212).

PENTRU A PUTEA FI ASCULTATE-VIZIONATE  DE ORIUNDE !!!

Toate informaţiile aferente se regăsesc la adresa: www.afsam.eu

Reproducem şi aici Schiţa conferinţei:

„Înmormântările laice reprezintă o realitate apărută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în Europa, ca urmare a unor modificări la nivelul relațiilor dintre Stat/Biserică, observabile atât la nivelul societății (separarea moralei de religie, de pildă), precum la nivelul obținerii unor drepturi individuale (cel al asumării unei identități non-religioase). În timp, modelul a cunoscut modificări, actualmente paradigma sa fiind despovărată de miza anticlericală/politică și având în Occident mai degrabă eticheta indiferentismului religios. Tematica a făcut obiectul unor cercetări istorice, mai ales în spațiul francez, care a avut rolul major în crearea/răspândirea modelului (Jacqueline Lallouette, Avner Ben Amos, Isambert F.-A, Dino Megozzini Tyssens, J., David Nash, etc). Istoriografia românească a ignorat aproape complet subiectul, în ciuda pontențialului său științific cert. Prezentarea de față își propune să analizeze problematica înmormântărilor laice din România până la 1936, pornind de la actualitatea sa în spațiul românesc: includerea înmormântării civile în noua lege funerară (2014) (deși, înainte de 2014 acestea erau totuși practicate) și creșterea tendințelor de secularizare actualmente la noi. Se urmărește cum anume apare modelul în România (prima înmormântare laică având loc la 1891, adică cea a poetului cizmar socialist Arghir Parua), dezvoltarea sa, cum anume a fost asumat de către adepții diferitelor ideologii din epocă (liber cugetători, atei, socialiști/comuniști) și care au fost reacțiile Bisericii Ortodoxe Romane si a societatii față de toate acestea. O atenție deosebită este acordată relației între cremațiune si înmormântările laice, precum și felului în care modelul s-a metamorfozat în perioada interbelică. Cercetarea urmărește o investigare triplă a surselor: surse edite, surse inedite și muncă de teren (analiza monumentelor funerare laice). Prin urmare, scopul esențial al prezentării este de a vedea care a fost cu adevărat ponderea, semnificația și consecințele asumării unui identității non-religioase în România până la 1936, având ca barometru ceea ce poate fi considerat drept cel mai radical mijloc de a manifesta acest fapt: opțiunea pentru înmormântare fără serviciu religios.”

ORICINE INTERESAT ESTE BINEVENIT !!!

Şi. daţi, Vă rog, mai departe !

Király V. István