Inima a fost considerată dintotdeauna lăcaş al sentimentelor, şi mai ales al iubirii. De altfel, în scrierile antice ale lui Galen şi Aristotel, inima era descrisă ca având trei ,,încăperi” şi o adâncitură la mijloc şi probabil, din încercările de reprezentare a inimii conform acestei descrieri, s-a născut imaginea de inimioară.
În perioada Renaşterii, inimioara devenise simbolul romantismului şi al iubirii curteneşti, a fost însă folosită şi în imagini religioase, ca inima sacră a lui Christos, şi chiar şi în contexte laice, ca de exemplu, pe cărţile de joc.
În perioada barocă, inimioara era deja un motiv omniprezent în scrisorile de dragoste. În paralel, au devenit populare şi reprezentările anatomic corecte ale inimii: pe planşe, în tratate şi sub formă de modele anatomice, organul în sine fiind clar separat de ideea de sediu al sentimentelor şi tratat doar ca “pompă” a sistemului circulator.
Vizitatorii pot descoperi cu ajutorul unei fişe speciale de sală, diferite reprezentări ale inimii în cadrul Colecţiei de Istorie a Farmaciei – de la cele figurative, pictate pe tavanul Officinei sau imprimate pe diplome de farmacişti, pe sticluţele pentru Elixirul Dragostei, până la cele realiste de pe planşe anatomice şi chiar pe electrocardiografe.
În cadrul evenimentului puteţi vizita şi expoziţia temporară „Animale vindecătoare. Ingrediente de origine animală în vechile farmacii transilvănene” şi grupajul FOCUS, obiectul lunii, care în februarie este dedicat produselor pe bază de Aloe Vera.
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.