Iubiții mei,
14 august Măn. Histria
Neștiind însă ce altceva să fac, spun și eu împreună cu Cuviosul Paisie Aghioritul, întrebat dacă se consideră a fi om. Bătrânul a zâmbit cu sfială - zâmbet care îmi aduce aminte de bătrânul Carl Jung cu trei decade mai devreme întrebat dacă el crede că există Dumnezeu - și a răspuns simplu: Nu. Nu sunt om. Sunt un ticălos. Ajută-mă, Doamne, să devin om!" Ascultând răspunsurile celor doi cuvioși nu pot decât să spun și eu în nevrednicia mea: "Doamne, sunt un ticălos! Dă-mi însă putere, Stăpâne, de-ar fi ultimul lucru pe care să mi-l dai, dă-mi putere să stau de pază aici pe dinafară, dă-mi putere să nu las alți ticăloși să intre pe Ușă!" Amin.
Îmi face o deosebită plăcere să vă vorbesc astăzi despre un vis care e aproape, cu ajutorul bunului Dumnezeu, să devină realitate. Este visul meu, gândit și inchipuit în fiecare zi din acel răstimp învolburat de 8 ani de zile petrecuți în adâncul de
departe.
departe.Visam, ca orice rob, să fiu liber. Trăiam, cu toată ființa mea, în fiecare zi, amărăciunea supremă: să știi că dincolo de acele ziduri cenușii e o lume în care totul vibrează, în care clocotește viața microscopică și telescopică, o lume mereu în mișcare, o lume a pasiunii și a inocenței, plină de culoare și de zumzet, o lume a prospețimii care îți dă energie și unde totul are sens - o lume însă în care tu nu poți intra. Pentru că nu o meriți. Se spune că cea mai mare pedeapsă pe care i-o poți da unui om este să îi iei lumea și apoi să îi presezi capul în geamul care îl desparte de ea.
Am trăit 2922 de zile cu capul presat in geam, acumulând energie, visând la ziua când voi fi din nou liber. Am tot acumulat - zile, luni și ani - iar acum vreau să o cheltuiesc. Vreau să parcurg, într-un pelerinaj de 100 de zile, 2922 de kilometri. Un kilometru pentru fiecare zi în care am fost întemnițat în acel loc.
Acesta este visul meu. De când m-am întors acasă l-am povestit mai multor oameni. Mulți m-au încurajat, însă un om mai mult decât oricine altcineva. Domnul Leontin Iuhas, președintele Fundației Doina Cornea, care în momentul în care a auzit de planul meu, a venit cu o propunere: să includ în traseul meu și vizite la principalele locuri de detenție, tortură și exterminare a foștilor deținuți politici din România. Așa s-a născut proiectul "Ei sunt eroii! Un omagiu pentru martirii neamului: 2922 de kilometri pentru 2922 de zile de detenție", un prinos de recunoștință adus tuturor celor care au înfruntat cu nădejde în Dumnezeu vremuri de mare încercare, vremuri care unora încă le mai sunt vii în memorie și din care trebuie să gustăm duhovnicește pentru a putea face față chemării la responsabilitate și la jertfă a propriei noastre generații.
Pelerinajul va începe în 29 iunie 2022 la ora 13:00 la Monumentul Rezistenței Anticomuniste de la intrarea în Parcul Central din Cluj-Napoca cu o rugăciune și o binecuvântare. Va continua apoi pe ruta Gherla - Bistrița - Suceava - Botoșani - Roman - Bacău - Târgu Ocna - Mărășești - Focșani - Râmnicu Sărat - Brăila - Tulcea - Periprava - Poarta Albă - Jilava - București - Ploiești - Mișlea - Brașov - Blaj - Aiud - Alba Iulia - Deva - Caransebeș - Lugoj - Timișoara - Arad - Oradea - Zalău - Baia Mare - Sighet - Cavnic - Gherla - Cluj-Napoca.
Vă rog să găsiți mai jos traseul complet - detaliat pe zile și care odată început va putea fi urmărit online în timp real prin GPS pe pagina mea de Facebook. Voi posta absolut tot aici: jurnalul fiecărei zile, fotografii, gânduri, suferințe și bucurii. Tot aici veți putea să mă urmăriți în timp real pe o hartă interactivă, veți putea vedea unde sunt în orice moment, cât am parcurs și cât mai este. Totul cu voia și binecuvântarea bunului Dumnezeu. Bineînțeles, mă puteți găsi și la telefon, la orice oră din zi sau din noapte: 0791 156243 sau pe mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Toți ceilalți parteneri și susținători ai proiectului precum și modurile în care ne putem alătura fiecare dintre noi acestui efort mental, fizic și duhovnicesc sunt disponibile pe pagina de Facebook a Fundației Doina Cornea.
Toți ceilalți parteneri și susținători ai proiectului precum și modurile în care ne putem alătura fiecare dintre noi acestui efort mental, fizic și duhovnicesc sunt disponibile pe pagina de Facebook a Fundației Doina Cornea.
Traseul este următorul:
29 iunie Cluj-Napoca - Apahida
30 iunie Apahida - Gherla
01 iulie Gherla - Beclean
02 iulie Beclean - Bistrița
03 iulie Bistrița
04 iulie Bistrița - Mureșenii Bârgăului
05 iulie Mureșenii Bârgăului - Poiana Stampei
06 iulie Poiana Stampei - Iacobeni
07 iulie Iacobeni - Câmpulung Moldovenesc
08 iulie Câmpulung - Gura Humorului
09 iulie Gura Humorului - Suceava
10 iulie Suceava
11 iulie Suceava - Vlădeni
12 iulie Vlădeni - Botoșani
13 iulie Botoșani - Liteni
14 iulie Liteni - Pașcani
15 iulie Pașcani - Hălăucești
16 iulie Hălăucești - Roman
17 iulie Roman
18 iulie Roman - Filipești
19 iulie Filipești - Bacău
20 iulie Bacău - Săndulești
21 iulie Săndulești - Târgu Ocna
22 iulie Târgu Ocna - Căiuți
23 iulie Căiuți - Adjud
24 iulie Adjud
25 iulie Adjud - Mărășești
26 iulie Mărășești - Focșani
27 iulie Focșani - Tâmboești
28 iulie Tâmboești - Ramnicu Sărat
29 iulie Râmnicu Sărat - Grădiștea
30 iulie Grădiștea - Brăila
31 iulie Brăila
01 august Brăila - Măcin
02 august Măcin - Cerna
03 august Cerna - Nalbant
04 august Nalbant - Tulcea
05 august Tulcea - Periprava
06 august Periprava
07 august Periprava
08 august Periprava
09 august Periprava - Tulcea
10 august Tulcea - Sarichioi
11 august Sarichioi - Jurilovca
12 august Jurilovca - Mihai Viteazu
13 august Mihai Viteazu - Măn. Histria
15 august Măn. Histria - Năvodari
16 octombrie Baia Mare
16 august Năvodari - Poarta Albă
17 august Poarta Albă - Cernavodă
18 august Cernavodă - Fetești
19 august Fetești - Dragalina
20 august Dragalina - Lehliu Gară
21 august Lehliu Gară
22 august Lehliu Gară - Fundulea (DN3)
23 august Fundulea - Man. Cernica (DN3)
24 august Măn. Cernica - Jilava
25august Jilava - București
26 august București - Dascălu
27 august Dascălu - Măn. Căldărușani
28 august Măn. Căldărușani
29 august Măn. Căldărușani - Măn. Țigănești
30 august Măn. Țigănești - Ploiești
31 august Ploiești - Mislea
1 septembrie Mislea - Vălenii de Munte
02 septembrie Vălenii de Munte - Măn. Cheia
03 septembrie Măn. Cheia - Brașov
04 septembrie Brașov
05 septembrie Brașov - Măieruș
06 septembrie Măieruș - Homorod
07 septembrie Homorod - Criț
08 septembrie Criț - Sighișoara
09 septembrie Sighișoara - Mediaș
10 septembrie Mediaș - Blaj
11 septembrie Blaj
12 septembrie Blaj - Teiuș
13 septembrie Teiuș - Aiud
14 septembrie Aiud - Alba Iulia
15 septembrie Alba Iulia - Sebeș
16 septembrie Sebeș - Orăștie
17 septembrie Orăștie - Deva
18 septembrie Deva
19 septembrie Deva - Hațeg
20 septembrie Hațeg - Sarmizegetusa
21 septembrie Sarmizegetusa - Oțelu Roșu
22 septembrie Oțelu Roșu - Caransebeș
23 septembrie Caransebeș - Sacu
24 septembrie Sacu - Lugoj
25 septembrie Lugoj
26 septembrie Lugoj - Buziaș
27 septembrie Buziaș - Timișoara
28 septembrie Timișoara - Orțișoara
29 septembrie Orțișoara - Arad
30 septembrie Arad - Chișineu-Criș
01 octombrie Chișineu-Criș - Salonta
02 octombrie Salonta
03 octombrie Salonta - Oradea
04 octombrie Oradea - Sălard
05 octombrie Sălard - Marghita
06 octombrie Marghita - Tășnad
07 octombrie Tășnad - Sărmășag
08 octombrie Sărmășag - Zalău
09 octombrie Zalău
10 octombrie Zalău - Jibou
11 octombrie Jibou - Letca
12 octombrie Letca - Gâlgău
13 octombrie Gâlgău - Târgu Lăpuș
14 octombrie Tg. Lăpuș - Copalnic Mănăștur
15 octombrie Copalnic Mănăștur - Baia Mare
17 octombrie Baia Mare - Desești
În alegerea traseului a trebuit să mă limitez în așa fel încât să acopăr cât mai multe locuri pe distanța de 2922 de km și pe parcursul a 100 de zile. Omagiul însă este pentru toți deținuții, indiferent dacă traseul va trece pe acolo sau nu. În perioada octombrie-noiembrie voi călători la Pitești și în alte locuri cu semnificație pe care traseul nu le include deoarece îmi doresc să fiu fizic prezent în cât mai multe locații cu putință. Vă rog să îmi dați de știre dacă doriți să vin și în localitatea Dumneavoastră și vă promit că voi veni cu mare drag. Doamne ajută!
18 octombrie Desești - Sighet
19 octombrie Sighet - Cavnic
20 octombrie Cavnic - Târgu Lăpuș
21 octombrie Târgu Lăpuș - Chiuiești
22 octombrie Chiuiești - Gherla
23 octombrie Gherla - Cluj-Napoca, cu ajutorul bunului Dumnezeu, participare la Sfânta Liturghie de la Catedrala Mitropolitană. Sfârșit și lui Dumnezeu slavă!
Nu doresc să mă pornesc la drum ca și Forest Gump, doar pentru că așa simt. Acest pelerinaj are un scop și mai multe obiective pe care doresc să le împărtășesc celor pe care îi voi fi întalnit pe cale pe parcursul celor 100 de zile.
SCOPUL MEU PENTRU ACEST PELERINAJ
Dacă nu acceptăm nici suferințele nici bucuriile devenim sadiști. Suferința celorlalți îmi aduce bucurie. Ajung să relativizez, văzând că ei suferă și eu nu. Lipsa spiritualității devine lipsa genității, care e o componentă a sufletului. Ei nu pot simți suferințele sau durerile celorlalți pentru că nu pot vizualiza, nu-și pot imagina - o altă componentă a sufletului. Neutralizează sufletul deoarece nu vor să simtă durerile și suferințele celorlalți. Relativizand ajung să simtă plăcere. Nu posedă o cultură în sensul consacrat al cuvântului. Ei au avut și au parte doar de domesticire.
13. SĂ SPRIJINIM UCRAINA
Nu am fost deținut politic, însă întemnițat în sistemul comunist înseamnă să fii întemnițat contrar logicii, împotriva dreptății și cu interzicerea oricărui drept al omului. Vizitarea acestor monumente și închisori este ofranda recunoștinței de a fi român, este prinosul meu pe altarul viu și sfânt clădit pe jertfa multor inimi, mucenicii iubitori de țară care ne-au precedat. Acestea sunt obiectivele mele.
Ca orice efort, acest pelerinaj implică un sacrificiu, însă fiecare sacrificiu implică o creștere, o extindere a ființei noastre dar în același timp și o eliberare. Despărțituri, geamuri, robii există de multe feluri. Unele ne sunt impuse altele ni le impunem noi înșine. Trecem de geam visând la eliberare și apoi acționând. Cu ajutorul bunului Dumnezeu. PER CRUCEM AD LUCEM!Vreau să împărtășesc suferințele și durerile poporului meu. Vreau să particip la ele și prin prisma lor, să ajung să împărtășesc și bucuriile tuturor.
A iubi înseamnă a simți. Pot să simt bucuria ta doar atunci cand ți-am simțit și suferința. Căutând să simt doar bucurie, bucuriile se transformă în suferințe. Hedonismul devine o suferință, deoarece îmi crează un anumit dor iar dorul doare.
O voință puternică este cel mai de preț activ, cel mai de preț atu pe care îl putem deține, nu pentru că ne-ar garanta succesul sau binele ci pentru că o voință șubredă ne garantează aproape sigur eșecul.
OBIECTIVELE MELE PENTRU ACEST PELERINAJ. DORESC:
1. SĂ NE REAMINTIM CĂ TREBUIE SĂ NE ÎNTOARCEM LA SIMPLITATE
Acesta este îndemnul de a ne întoarce la o viață simplă, de a ne simplifica viața. Viitorul va fi minimalist - o viață simplă, cu mijloace minimale va deveni viața optimă. Dacă privim înapoi spre sfârșitul Evului Mediu observăm că Renașterea s-a produs, în parte, datorită tendinței de a venera, de a onora trecutul, de a deștepta amintirea înaintașilor noștri. Întoarcerea la origini este în opinia mea singura metodă de a revoluționa, de a inova și de a descoperi.
2. SĂ NE REAMINTIM CĂ TREBUIE SĂ POSTIM
Acesta este îndemnul de a învăța sau reinvăța să ne controlăm pe noi înșine. Mâncărurile sunt practic un drog - mâncărurile grase sau dulci aprind același receptor în creier pe care îl aprinde cocaina sau jocurile de noroc. Odată ce ne-am obișnuit să postim (în timp ce postim) ajungem să simțim o satisfacție, o bucurie. Ajungem să ne eliberăm de nevoi și să ne eliberăm de dorințe. Pentru a ajunge la bucurie (momentul in care nu mai avem nevoi) trebuie să trecem prin sevraj (withdrawal).
M-am obișnuit, de aproape doi ani si jumatate să postesc două zile pe săptămână, legate una de alta. Beau doar apă sau ceai neîndulcit. Acest răgaz de 48 de ore pe care noi îl putem oferi organismului nostru fără a îl obliga, zilnic, zi după zi, să folosească majoritatea energiei pe care o generăm doar pentru a macina hrana pe care o consumăm zilnic de trei sau mai multe ori pe zi, organismul îl folosește pentru a repara zone ale corpului care ne sunt bolnave sau avariate. Simplu spus, încetinim trecerea timpului.
3. SĂ NE REAMINTIM CĂ TREBUIE SĂ REDUCEM CONSUMUL DE CARNE
Majoritatea emisiilor vin din agricultura. Carnea (de vita sau de porc) trebuie să devină o delicatețe. Eficiența cărnii este de doar 10%, deoarece trebuie sa hrănim vițelul sau porcul 90 de kg de mâncare pentru a produce 10 kg de carne. Numărul animalelor din ferme trebuie să se reducă, deoarece prin respirație și flatulații ele elimină o cantitate imensă de dioxid de carbon.
4. SĂ NE REAMINTIM CĂ TOATE LUCRURILE SUNT SACRE
În acest mod nu voi lua niciodată nimic de la sine deoarece totul devine vrednic, prețios - chiar si un bob de grâu există cu un scop. Cum îi pot înțelege, cum îi pot afla scopul? Înlăturându-l. Doar atunci ajung să înțeleg. Doar atunci mâncarea, hrana devine sacră. Totul devine sacru.
Atunci când totul devine sacru, totul devine o bucurie. Oamenii care se plâng mereu sunt opusul recunoștinței. În momentul în care, pentru un timp scoatem hrana din ecuație, totul devine important, totul devine prețios.
5. SĂ NE REAMINTIM CĂ NOI CREĂM MEDIUL ȘI NU MEDIUL NE CREAZĂ PE NOI
Totul trebuie să înceapă de la obiceiul de a posti. Trebuie să preluăm controlul asupra noastră căci de nu, vom ajunge noi să fim controlați de mediu, de către elemente: CO2, viruși, dictaturi, economie, narcotice, egoism, lăcomie, pofte, naționalism, xenofobie, fumat, băutură, jocuri de noroc. Ajungem în final într-o stare de neputință învățată (learned helplessness).
Toate relele sunt unul și același: elementele preiau controlul asupra noastră. Aceasta este de fapt o tiranie. Tirania ego-ului, tirania sinelui. Ea se poate însă anihila cu ajutorul postului. Individul trebuie să preia controlul asupra propriei persoane. Totul începe cu sinele.
Darwin spunea chiar el că noi nu suntem creaturi ale mediului, ale naturii. Noi suntem cei care creăm mediul, pentru că suntem oameni. Animalele sunt opusul nostru: gheața și frigul fac ursul polar, noi însă facem un iglu.
Oriunde întâlnim un regim opresiv, să știm că oamenii sunt vinovați. Suntem vinovați pentru că noi suntem cei care controlăm mediul. Atunci când întâlnim opresiune trebuie să înțelegem că am pierdut controlul asupra noastră. Trebuie să preluăm controlul pentru a putea forma mediul înconjurător după cum dorim noi, și nu invers. Pentru a reuși acest lucru trebuie să înfrângem instinctul, iar cel dintai instinct este nevoia de a mânca... sau altfel spus, dependența de mâncare. Pentru a realiza acest lucru trebuie în primul rând să ne înfrângem groaza sau teama de suferință.
Primul nostru instinct se numește "evitarea durerii". Este nevoie de curaj pentru a trece printr-o suferință, însă doar in acest mod ajungem să ne eliberăm. Odată eliberați, nu ne va mai fi teamă de nimic. După suferință vin întotdeauna recompense și chiar în timp ce suferim nu ajungem la disperare pentru că asemenea trăirii pe care o avem în interiorul unui tunel, vedem lumina de la capatul lui.
Frica este un lanț iar volanul vieții noastre este legat cu acest lanț. Pentru a schimba status quo'ul trebuie să acceptăm să suferim. Nu am avut parte de hrană adecvată, nu m-am bucurat de intimitate, nu am avut parte de nici o plăcere, a fost frig, mi s-a făcut o nedreptate - dar cu toate acestea simțeam o bucurie, mă simțeam invincibil. Odată ce ajung să simt aceste lucruri, imediat le prețuiesc. Odată ce ajung să simt aceste lucruri devin mai generos, deoarece postul îmi dăruiește o comoară numită recunoștință.
6. SĂ NE REAMINTIM CĂ TREBUIE SĂ FIM RECUNOSCĂTORI PENTRU TOATE
Recunoștința schimbă balanța de valori. Un dolar devine un milion de dolari. Un leu devine un milion de lei.
7. SĂ NE REAMINTIM FAPTUL CĂ TREBUIE SĂ FIM GENEROȘI
În vremurile grele, mai cu seamă în vremurile grele, trebuie neapărat să oferim. Atunci când trecem prin momente dificile trebuie să ne reamintim că doar cu generozitatea putem contracara lipsa. Oferind cu generozitate, spargem blestemul necazurilor și al lipsurilor. Oferind cu generozitate obligăm efectiv vremurile să devină din rele, bune.
8. SĂ NE REAMINTIM CĂ TREBUIE SĂ IERTĂM
Un pas important în drumul nostru spre creștere și desăvârșire este dezvoltarea capacității de a ierta. Trecem deseori prin viața invinovățindu-i pe ceilalți pentru poverile și suferințele noastre. Este important să realizăm că îmi crează o plăcere atunci când îi învinovățesc pe ceilalți. Mânia este o activitate care îmi crează plăcere. Ura este o activitate care îmi crează plăcere. Și ca orice activitate plăcută, devine foarte ușor o obișnuință iar obișnuința devin un viciu. Nu putem uita nimic. Nu putem uita cu adevărat nimic. Putem doar ierta.
9. SĂ NE REAMINTIM CĂ TREBUIE SĂ AVEM ÎNCREDERE ÎN DUMNEZEU ȘI ÎN NOI ÎNȘINE
Odată postul încheiat, recunoștința îți dăruiește încrederea că poți să depășești orice încercare, orice obstacol. Pentru a putea fi capul familiei tale sau al țării tale, trebuie să ai încredere în tine, reflexia încrederii pe care o ai în Dumnezeu. Doar în acest mod vor putea și alții să aibă încredere în tine.
10. SĂ NE REAMINTIM CĂ NIMIC NU ARE VOIE SĂ DEVINĂ UN OBICEI
Obișnuința, de orice fel ar fi ea, este un lucru hain. Chiar și obiceiul de a posti sau de a alerga este un lucru pe care trebuie sa fim pregatiti sa îl lepădăm, deoarece chiar și obiceiurile bune ajung să se instinctivizeze și nu mai suntem noi în control atunci cand programul, atunci când orarul este în control. Trebuie să fim pregătiți în orice moment să întrerupem noi înșine orice obicei.
11. SĂ NE REAMINTIM CĂ TREBUIE SĂ FIM CONECTAȚI UNII CU ALȚII ȘI ÎN ACEST MOD SĂ RĂMÂNEM ÎN COMUNIUNE
Trebuie să învățăm să recunoaștem și să purtăm poverile celorlalți. În acest fel ajungem să conștientizăm, ajungem să funcționăm la un nivel ridicat de conștientizare. Cu cât suntem mai mult dispuși să purtăm poverile celorlalți, cu atât mai multă bucurie vom simți.
Este așadar necesar să progresăm mereu, să ne aventurăm spre piscuri tot mai înalte, să fim din ce in ce mai conectați unii cu alții. Nu există limită la cât de multă comuniune putem avea unii cu ceilalți. Pentru a ne conecta cu ei, trebuie să ne conectăm la durerile, la suferințele lor. Să simțim prin ce trec ei. Dacă nu le simțim suferințele, nu le vom putea simți nici bucuriile. Postul ascute simțurile. Auzim chiar și muzica altfel, vedem totul in contrast. Este așadar absolut necesar să acceptăm și suferințele și bucuriile. Sau pe niciuna.
12. SĂ NE REAMINTIM CĂ TREBUIE SĂ FIM FOARTE ATENȚI ÎN RELAȚIA CU CHINA
13. SĂ SPRIJINIM UCRAINA
Oare ce înseamnă să trăieşti într-o teamă continuă pentru viaţa ta, sub bombardamente, ştiind că în orice moment un glonţ, un obuz sau o bombă poate să îţi curme viaţa ta sau a celor dragi ţie. Sau dacă nu ţi-o va curma, te poate nenoroci pentru totdeauna. Fără apă, fără mâncare, fără căldură, veşnic cu spaima de a nu mai apuca ziua de mâine. Aşa trăiesc zeci de milioane de oameni, nu undeva la capătul lumii ci chiar aici în mijlocul nostru.
În momentul în care încercăm, fie şi doar pentru un moment, să ne imaginăm această situaţie, creăm iubire. Creăm iubire din nimic... iar iubirea, cum este mereu, ne împinge în acţiune, pentru că doar iubirea creează, doar iubirea mişcă. Imaginându-ne situaţia în care sunt ei acum, vom putea spune TE IUBESC.
Trăim în aceste zile momente istorice, momente de mare însemnătate, chiar dacă poate nu simţim că ar fi aşa. Îndemnul, venit de peste generaţii, de a ne ridica la semnificaţia acestui moment este datoria generaţiei noastre, este partea noastră de responabilitate faţă de umanitate şi faţă de poporul din care facem parte.
De ce spun acest lucru? Pentru că dacă ne întoarcem cu faţa înspre trecut, dacă privim în istorie - în ochii învăţătorului care nu ne minte niciodată - reuşim să distingem un tipar care se repetă mereu. Fiecare generaţie trebuie să redescopere, să reinventeze clasicii. Aşa cum astăzi privim la încercările prin care au trecut vechii romani şi mai înaintea lor vechii greci, aşa vor privi şi urmaşii noştri înspre noi, peste alte generaţii.
Fiecare generaţie trebuie aşadar să redescopere, să reinventeze clasicii. Pentru generaţiile care ne vor urma trebuie să devenim noi clasici, aşa cum grecii şi romanii de demult sunt eroii clasici pentru noi. Această responsabilitate nu poate fi ocolită şi nu poate fi refuzată, poate fi doar asumată. Este o moarte într-un fel, o transformare, dar şi o renaştere. Prin ceea ce facem noi astăzi îi împuternicim, le dăm putere copiilor noştri şi copiilor lor să înfrunte cu bărbăţie şi ei chemarea la responsabilitate a generaţiei lor... pentru că, repet, absolut fiecărei generaţii i se cere la un moment dat - mai devreme sau mai târziu - să se arate vrednici de semnificaţia momentului, să se ridice la nivelul de înaltă structură al înaintaşilor lor.
Aceasta a fost datoria omenirii de la începutul civilizaţiei şi va continua să fie atât timp cât oamenii vor trăi pe acest pământ. Nu e nimic special în asta, doar că acum, în acest moment, chemarea ne-a venit nouă. It's just our turn, is all.
Temându-ne şi ascunzându-ne, vom pierde. Vă rog să nu mă înţelegeţi greşit, şi mie îmi este teamă. Însă dacă stăm să analizăm puţin vom înţelege că pentru ce avem acum de făcut, NU AVEM NEVOIE DE CURAJ. Deoarece ştim de pe acum rezultatul, ştim de pe acum că vom fi învingători. Cum ştim acest lucru? Înţelegând faptul că suntem nenumăraţi.
Stalin a întrebat la un moment dat: 'Câte divizii are Papa?' Papa nu are divizii, Papa are inimi. Dumnezeu are inimi... iar acest conflict nu va fi câştigat nici cu tăria braţelor nici cu tăria picioarelor. Acest conflict va fi câştigat cu inimile. Este un conflict al inimilor. Inimile noastre sunt nenumărate, iar celălalt super-organism (China-Rusia) nu are inimă deloc. Ştiu pentru că am trăit acolo 8 ani de zile şi fără să vă spună nimeni, în adâncul sufletului sunt convins că o simţiţi şi Dumneavoastră.
Fiecare moment contează... şi totul ţine doar de noi. Noi suntem cei cei care va trebui să împingem acele pisici grăsune de la vârf să acţioneze. De capul lor nu se vor urni niciodată, însă îmboldite vor face ceea ce le vom spune NOI. Slavă România! Slavă Ucraina!
14. SĂ VIZITEZ MONUMENTELE ȘI ÎNCHISORILE COMUNISTE ÎN CARE AU PĂTIMIT FOȘTII DEȚINUȚI POLITICI
Doresc să mulțumesc din suflet tuturor celor care s-au implicat și se vor implica în acest proiect, tuturor celor care ne-au sprijinit și ne vor sprijini pe traseu. Avem mare nevoie de acest sprijin, de această comuniune sufletească, fizică și materială fără de care acest efort nu se va putea materializa.
Haideți, iubiții mei, să alergăm împreună câteva ore sau câteva zile sau haideți să mergem la pas. Haideți să ne cunoaștem, să ne împărtășim necazurile unii altora căci în acest mod vom ajunge să ne împărtășim și bucuriile. Să râdem și să plângem împreună, să mâncăm sănătos și să postim, să ne rugăm și să cântăm, să ne bucurăm de natură, de vreme bună și de ploaie, de umbră, de nori și de cer senin, să ne bucurăm unul de celălalt, să dăm slavă bunului Dumnezeu pentru toate, pentru libertate, pentru viață, pentru bucurii și pentru suferință.
Comuniunea sufletească nu are vârstă, gen, etnie, afiliere sau orientare. Este în afara timpului, nu are nici trecut nici viitor, nici regrete și nici sarcini. Sufletul vrea să intre în comuniune cu alte suflete. Este curios, vrea să cunoască, să vadă, să simtă și să încerce lucruri noi și de folos. Sufletul vrea să zburde. Vă aștept începând cu 29 iunie sa zburdăm împreună și să dăm împreună slavă bunului Dumnezeu! NIHIL SINE DEO!
La final doresc să fac o precizare deosebit de importantă legată de asocierea care s-a creat cu memoria foștilor deținuți politici. Nu doresc să mă compar cu Dânșii sau cu suferința lor in niciun fel, mod sau formă. Ei au suferit pentru credința lor. Eu pentru păcatele mele am primit ce am primit. Știe bunul Dumnezeu ce fel de poamă sunt eu și dacă ați ști și Dumneavoastră sunt convins că v-ați scârbi de mine pentru totdeauna.
Vă îmbrățișez pe toți cu mare drag!
Doamne ajută!
SURSA FOTO: cluj24.ro
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.