16
Sam, Ian
48 New Articles

Eveniment
Typography
  • Smaller Small Medium Big Bigger
  • Default Helvetica Segoe Georgia Times

 

ziua-verzei2Miercuri, 24 octombrie, a avut loc în căminul cultural din comuna Viişoara, cea de-a doua ediţie a evenimentului agricol intitulat “Ziua Verzei”. La ora 14 evenimentul a debutat cu un interesant simpozion la care au luat cuvântul profesori universitari, ingineri, agricultori dar și, doar nu puteau lipsi, politicieni.

Dacă simpozionul de anul trecut a tratat subiectul importanţei și necesității formării de asociaţii de producători pentru ca produsele agricultorilor să poată ajunge în hypermarket-urile clujene și nu numai, de această dată specialiștii le-au vorbit agricultorilor din Viișoara despre fermele ecologice și avantajele acestora pentru ei dar și pentru consumatori.


 

Politica agricolă și statistici

 


Inimosul primar din Viișoara, Ioan Roman, a deschis simpozionul cu un salut din partea sa și a Consiliului local Viișoara, un salut adresat tuturor celor prezenți. ”vreau să-i salut și pe oaspeții noștri din valea Viilor (județul Sibiu). Am organizat pentru dumneavoastră ”Ziua verzei” și vreau să mă explic. Se pare că, din cauza secetei din acest an, varza cam miroase a motorină și a benzină. Multă muncă a fost depusă de agricultori și, de aceea, în semn de respect față de toți producătorii de varză, am zis

să-i invităm aici, pe o parte dintre ei, să-i cunoască și oaspeții noștri și să ne dezvăluie și dânșii din efortul generos pe care l-au făcut în acest an”, a subliniat primarul din Viișoara, încheindu-și cuvântarea în stilul său caracteristic, înainte de a invita la cuvânt pe participanții la simpozion, cu proverbul: ”Vorba multă, sărăcia omului”.

A fost urmat de deputatul, prof. univ. Vasile Soporan, unul dintre politicienii foarte activi în domeniul dezvoltării agriculturii din zona noastră dar și un prieten al locuitorilor din zona Viișoara, care le-a spus celor prezenți: ”Aş dori în primul rând să-i mulţumesc domnului primar pentru faptul că a acceptat ca la nivelul comunei să organizăm un curs de dezvoltare durabilă şi antreprenoriat. După informaţiile pe care le am, Universitatea Tehnică din Cluj nu a prea organizat cursuri de acest gen la nivelul mediului rural. Am fost vineri, săptămâna trecută la o conferinţă organizată de Academia Română şi de Universitatea de Vest din Timişoara. Tema pe care am prezentat-o a fost ”Universitatea antreprenorială şi nevoile României” şi mi-am început prezentarea pe care am făcut-o cu situaţia de la noi şi situaţia din Uniunea Europeană”, le-a spus Soporan celor prezenți. Au urmat câteva calcule prezentate de profesorul clujean, mare amator de statistici: ”La calculele pe care le-am făcut în domeniul agricol am fost surprins: România figurează cu populaţie ocupată în agricultură de 30%, media în UE fiind de 5%. Statistic 2.700.000 de români lucrează în agricultură. Dacă am avea norma UE am fi doar 400.000 - 420.000 de lucrători. Productivitatea lucrătorului român din agricultură este de 2.200 EURO, în timp ce la nivelul UE este de 23.000 EURO. Se pot da şi alte cifre dar mă opresc aici şi chiar dacă consider şi considerăm că agricultura este o mare şansă pentru România vreau să vă spun că deja vin foarte mulţi nu numai să cumpere terenuri ci să cumpere preventiv producţia de grâu de porumb pentru anii care vin. Acesta este un semnal că se întâmplă ceva şi după calculele lor nu mai este suficientă piaţă sau rezerve pe care ei le au şi încearcă să asimileze şi alte pieţe care ar putea să le livreze materia primă”, a tras un semnal de alarmă Vasile Soporan, unul dintre politicienii care s-au implicat foarte mult în sprijinirea agricultorilor din zona Turda-Câmpia Turzii și nu numai.

 

Între seriozitatea agriculturii ecologice și stand up comedy la Viișoara

 

ziua-verzei4La rândul său, profesorul universitar Cornel Man, fost profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca le-a vorbit aproape o oră producătorilor agricoli din Viișoara, fără însă să plictisească. Actual președinte al Asociației BioTerra, profesorul nativ din Valea Largă s-a implicat în ultimii ani, mai ales după ieșirea la pensie într-o activitate de pionierat, încă, în România: sprijinirea fermelor ecologice. ”Am venit aici special invitat de colectivul de organizare, de domnul primar, care nu uită niciodată să-mi aducă aminte că acum 35 de ani i-am fost profesor ... aşa bătrân mă face! Sunt preşedintele Asociaţiei Bio-agricultorilor din România, Bioterra. Promovăm tehnologii de agricultură ecologică şi, în contextul dezvoltării durabile nimic nu se potriveşte mai bine decât agricultura ecologică. Misiunea mea este să vă fac să înţelegeţi ce este agricultura ecologică şi de ce este ea necesară, ce este produsul alimentar ecologic şi de ce trebuie să-l mâncăm. Dacă vă gândiţi la mâncărurile pe bază de varză nu o să mă înţelegeţi, pentru că, nu-i așa, cea mai bună varză-i porcul”, le-a spus respectatul profesor producătorilor de varză din Viișoara.

Pentru a-i face pe agricultori să conștientizeze importanța produselor ecologice, profesorul Cornel Man a apelat, la rândul său, la cifre: ”La ora actuală pe plan mondial se lucrează ecologic cam 35.000.000 de hectare, pe toate continentele, şi practic în toate ţările lumii. De ce a fost nevoie ca, în urmă cu 40 de ani, în unele ţări ale lumii să se treacă uşor de la agricultura industrializată şi super chimizată la o agricultură mai sănătoasă, mai prietenoasă cu mediul ambiant şi mai prietenoasă cu sănătatea omului ? Pentru că s-a văzut că, cu cât creşte consumul de alimente obişnuit prin agricultura industrializată super-chimizată, cu atât creşte incidenţa unor boli la oameni. Pe măsură ce puiul de carne s-a tăiat tot mai repede şi pieptul lui a fost tot mai mare, umflat de hormoni şi de alte chimicale, de enzime chimice de sinteză, fetiţele la 11 ani au făcut sâni mari şi a apărut cancerul la copii, lucru care acum 50 de ani, când eu eram tânăr, nu era posibil”, a explicat distinsul profesor Man. Apoi, specialistul în agricultură a dat-o iar pe glume: ”Pe piaţa mondială de alimente au apărut o serie de scandaluri  cum ar fi boala vacii nebune. Numai vaca înnebuneşte, de aceea trebuie să mâncăm bou sau taur. Apoi gripa aviară. Aţi auzit de gripă aviară, până anul trecut. Se dezvoltase puternic sectorul avicol din România şi cineva ne-a trimis o gripă să nu mergem aşa de repede. Ne putem apăra de gripa aviară prin trei metode: să nu te joci cu păsărica, să nu umbli cu cioara vopsită şi să nu laşi cocoşelul să umble pe la toate porţile , altfel nu scapi”, a conchis profesorul Cornel Man stârnind un ropot de aplauze și hohote de râs.

În două cuvinte, promotorul agriculturii sănătoase a descris momentul dezvoltării acesteia: ”Apoi oamenii s-au deşteptat , au văzut că poţi să-ţi cumperi cu bani un pat dar nu poţi să-ţi cumperi somnul, poţi să-ţi cumperi medicamente dar nu şi sănătatea”.

 

Calculăm de două ori și apoi decidem

 

Dr. ing. Lorintz Pirosko, șefa unui organism de control a fermelor agricole intrate în circuitul ecologic, a vorbit celor prezenți, pe un ton mult mai serios, despre cum se face supervizarea fermelor de acest tip. ”Cine doreşte să intre în acest sistem de agricultură ecologică şi doreşte să depăşească faza de a produce doar pentru familie şi doreşte ca din această activitate să obţină anumite venituri atunci operatorul, gospodarul respectiv, trebuie să se înregistreze în acest sistem care înseamnă respectarea unor legislaţii europene. Această înregistrare înseamnă că doritorul ia legătura cu unul dintre organismele de inspecţie şi certificare acreditate, lista se află pe site-ul Ministerului Agriculturii,care la ora actuală cuprinde 14 firme, și care au primit această aprobare ca să activeze pe teritoriul României, dintre care două sunt firme româneşti, restul sunt filiale ale altor firme din UE, Franţa, Germania , Italia, Austria”, le-a spus șefa organismului de control care a continuat explicându-le toți pașii care trebuie parcurși de cei ce vor să devină producători agricoli de tip ecologic.

Vorbitorii au atras atenția, în mod cinstit, asupra faptului că agricultorul ecologic trebuie să-şi facă nişte calcule la sfârşit de an pentru că trebuie să aibă o activitate economică viabilă, să scoată bani, pentru că altfel nu se justifică de ce să rămână în acest sistem. În acest domeniu, al producției agricole sustenabile, trebuie respectate anumite metode și proceduri, total diferite față de agricultura bazată pe îngrășăminte chimice și alte substanțe de acest gen. Este obligatorie rotaţia culturilor, seminţele folosite sunt foarte atent controlate și supravegheate inclusiv scriptic. Există o evidenţă pe care agricultorul ecologic trebuie să o ţină la nivel de unitate, pe care firma de certificare vine şi o verifică pentru că altfel nu se poate să dea acel certificat cu care să iasă pe piaţă, pe care să scrie numele său și toate datele de identificare şi suprafaţa de teren, respectiv plantele şi specia de animale, cu care a intrat în acest sistem.

Specialista organismului de control din domeniul agriculturii sustenabile a mai dezvăluit că, la nivelul României agricultura ecologică a început cam prin anul 2000, când a luat fiinţă primul regulament ecologic care era traducerea regulamentului european, pentru că se ştia chiar şi atunci că România doreşte să intre în UE. De când există agricultura ecologică în România se vorbeşte de aceeaşi legislaţie la nivel european pe care o practică toţi cei din UE. ”Probabil a fost prima lege europeană care a fost respectată în România, pentru că trebuie respectată, se fac verificări, verificări care se fac pe banii agricultorului, deci prea puţină lume trişează pe banii lui pentru că, dacă îl prindem atunci iese din circuit, sancţiunile sunt foarte serioase. Perioada de conversie este de 2-3 ani, în funcţie de activitatea de bază pe care operatorul o are, dacă vorbim de o plantaţie vorbim de trei ani de zile, dacă vorbim de culturi anuale şi păşuni şi specia de animale, o conversie simultană, vorbim de doi ani de zile. Dacă după 2-3 ani de zile operatorul respectiv este prins în flagrant cu anumită problemă atunci certificatul lui se anulează deci perioada aceea de doi ani a trecut cam degeaba şi dacă doreşte trebuie să intre din nou”, a punctat dr. ing Lorincz, fără să nege existența a destui agricultori ecologici care ”trișează”.

 

După simpozion, expoziție și o masă gustoasă

 

ziua-verzei1În finalul simpozionului, profesorul Dan Vârban, tot de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca le-a vorbit oamenilor ajutându-se de o serie de grafice și imagini care să-i susțină dizertația.

Evenimentul a găzduit și o expoziţie cu vânzare, în curtea din spatele Căminului Cultural, unde au fost pregătite tarabe cu diferite soiuri de varză dar și cu alte legume de sezon, inclusiv sub formă de murături extrem de gustoase și arătoase. Vă spun cu mâna pe inimă, întrucât le-am gustat, pe furiș, când toți erau la simpozion ascultând prelegerile specialiștilor în agricultură. Cum aș fi putut să vă relatez despre eveniment dacă nu vedeam și gustam? Bineînțeles că, tot pe furiș, deși primarul Ioan Roman ne-a invitat pe toți participanții să gustăm din produsele pe bază de varză, am înfulecat împreună cu colegii mei din presă câteva bucăți de palaneț cu varză spunând nu numai în gând ci și cu voce tare: ”Să le dea Dumnezeu sănătate celor care au trudit pentru bunătățile acestea”.

Pin It

Add comment

Regulile de baza pentru a face comentarii pe site
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.


Security code
Refresh