Cercetările de arheologie judiciară din Cimitirul Deținuților Politici de la Periprava (Campania VIII / 2021)

 București, 28 iulie 2021. Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR) împreună cu Fundația Doina Cornea și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, au organizat în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cea de-a opta campanie de investigații arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava, comuna C.A. Rosetti, județul Tulcea. Acţiunea s-a desfășurat în perioada 5-16 iulie 2021 și a avut ca obiectiv principal continuarea săpăturilor pentru descoperirea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

După cum se cunoaște, începând din anul 2020, investigațiile de arheologie judiciară care privesc crimele regimului comunist din România se desfășoară sub patronajul AFDPR și cu sprijinul financiar al Fundației Doina Cornea din Cluj. În septembrie 2013, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a executat niște sondaje preliminare în cimitirul din Periprava, fără însă ca atunci să fie sesizate instituțiile abilitate ale statului (Procuratura, Poliția, Medicina Legală), acțiunea fiind mai degrabă una de sondare a terenului și nu de cercetare reală și de recuperare efectivă a osemintelor. Abia în anul 2015, sub mandatul președintelui executiv Radu Preda, IICCMER a sesizat Parchetul Militar în legătură cu persoanele decedate în unitatea penitenciară de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate, organizând și desfășurând în acel an și prima campanie arheologică de cercetare sistematică a acestui sit funerar în vederea căutării și recuperării efective a osemintelor deținuților morți în lagărul comunist. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. În acest loc, în perioada anilor 19591964, au fost înhumați o mare parte din deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava, însă, conform mărturiilor, unii dintre ei au fost îngropați și prin alte locuri care astăzi nu mai pot fi depistate.

În campania arheologică recent încheiată au fost executate și cercetate trei unități de săpătură sau secțiuni arheologice, notate cu indicativele S.20, S.21 și S.22, suprafața însumată a acestora fiind de 110,32 metri pătrați. În aceste secțiuni au fost identificate și cercetate un număr de 13 morminte dintre care 11 aparțineau unor deținuți, fiind extrase și recuperate osemintele a 10 defuncți. Opt înhumări au fost practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună ce conținea scheletele a două persoane. În cazul unui mormânt s-a observat că groapa de înhumare a fost cândva deranjată sau redeschisă, rămășițele pământești ale defunctului fiind scoase. Două morminte mai vechi, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțineau unor localnici, unul fiind al unui copil nou-născut. În aceste cazuri osemintele au fost lăsate nederanjate in situ, fiind doar înregistrate în lista mormintelor depistate.  

În cele opt campanii de săpături derulate până în prezent la Periprava au fost executate și cercetate un număr de 22 de secţiuni sau suprafețe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 72 de morminte. Dintre acestea, un număr de 66 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, aparțin unor deținuți. Șase morminte, nemarcate la suprafața solului, au aparținut unor localnici decedați în ultimele decenii, despre unii cunoscându-se că s-au sinucis și au fost îngropați în zona necropolei deținuților. Dintre mormintele deținuților au fost recuperate rămășițele pământești a 64 de persoane, la două dintre ele constatându-se lipsa scheletelor. Conform unor informații ajunse până la noi, această situație se explică prin faptul că familiile acelor defuncți au avut cândva posibilitatea să afle locurile unde au fost înhumate rudele lor, probabil de la anumite persoane care au lucrat în cadrul unității penitenciare și care cunoșteau aceste amănunte, reușind astfel să-i dezgroape și să le recupereze osemintele. În cazul celor 64 de deținuți ce au fost deshumați până în prezent, 60 dintre ei au fost înhumați în gropi individuale și patru în două gropi comune, fiecare din aceste gropi adăpostind rămășițele a două persoane. 

Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile unor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun. 

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfășurate în rogojini de stuf și legate cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor recuperate a fost una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă și câteva cazuri la care au fost găsite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării.

Pentru cele 10 scheletele de deținuți care au fost descoperite și recuperate în cursul acestei campanii s-a urmat procedura legală, specifică metodologiei și normelor de cercetare criminalistică. Osemintele defuncților, după ce au fost analizate, fotografiate și descrise in situ, au fost demontate și extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După efectuarea  expertizelor medico-legale și antropologice, acestea vor fi transferate pentru analize genetice la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde urmează să se stabilească ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmărește identificarea morților prin compararea ADN-ului obținut din resturile scheletice recuperate cu cel al rudelor și urmașilor în viață ai victimelor.

Investigaţiile arheologice s-au desfășurat în prezenţa procurorilor însărcinați cu cercetarea cazului, colonel magistrat Gheorghe Stanciu și colonel magistrat Octavian Toma, procurori militari delegați din partea Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unitatea de parchet care instrumentează dosarul penal deschis în această cauză. Aceștia au fost asistați de agent șef Dan Danilencu, specialist criminalist în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea, și de dr. Vasile Dașanu, medic legist la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea. La cercetări au participat domnii Leontin Horațiu Iuhas și Marius Oprea, președintele, respectiv vicepreședintele Fundației Doina Cornea, și Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, care a fost el însuși încarcerat la Periprava în timpul detenției petrecute prin mai multe închisori și lagăre de muncă.  Investigațiile au fost efectuate de același colectiv de arheologi care, începând din anul 2015, a desfășurat cercetarea sistematică a acestui sit funerar pentru căutarea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților morți în lagărul comunist. Colectivul a fost alcătuit din Gheorghe Petrov, coordonator și responsabil științific al șantierului (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj), Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud), Gabriel Rustoiu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) și Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda). La cercetări au mai luat parte, în calitate de voluntari, Ramona Maria Mocanu (Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui), Pal Andras Peter din Cluj și Gabriel Cristea din Tulcea. Acțiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română și a fost sprijinită de Primăria comunei C.A. Rosetti (primar Antonel Pocora). Finanțarea campaniei arheologice a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de către Fundația Doina Cornea din Cluj, fondurile provenind din donații particulare.

 AFDPR face un nou apel către acei urmași ai victimelor decedate în lagărul de la Periprava, care nu au fost încă identificați și contactați, pentru a intra în legătură directă cu responsabilul cercetărilor arheologice, d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721 400 396), în vederea îndrumării acestora către autoritățile care au în sarcină stabilirea identității osemintelor recuperate.

Ilustrație Foto (Campania VIII/2021) / Fig. 1-3: Aspecte din timpul lucrărilor de cercetare arheologică; Fig. 4: Morminte individuale de deținuți descoperite în Secțiunea 21 (M.66, M.67); Fig. 5: Mormânt comun descoperit în Secțiunea 22, care conține osemintele a doi deținuți (M.71-

72).

   COMITETUL NAȚIONAL DE CONDUCERE