Liberalii clujeni împotriva prevederilor Planului cadru pentru gimnaziu

Liberalii turdeni sunt „foc și pară” pe toate cele trei variante ale Planului-cadru întocmite de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (IŞE), astfel că plănuiesc să le combată și cu ajutorul reprezentanților lor din Parlamentul României. Joi, 4 februarie, cu începere de la orele 17.00, sala mare a Primăriei Turda a găzduit dezbaterea: "Propunerile Institutului de Științe ale Educaţiei privind modificarea programei de studiu pentru clasele V-VIII".

Alături de amfitrionul întâlnirii, prof. univ. dr. Călin Felezeu, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, au participat deputatul PNL Radu Zlati (membru al Comisiei de Învăţământ Camera Deputaţilor), inspectorul şcolar Hadrian Arion şi primarul Tudor Ştefănie, dar mai ales circa douăzeci de cadre didactice de la instituțiile școlare din municipiul Turda care, spre lauda lor, au jucat și rolul părinților elevilor, în cadrul acestei dezbateri.

Profesorul Călin Felezeu a demolat, încă de la început, cele trei variante de Plan cadru propuse de guvernul tehnocratului Cioloș. Scurta sinteză a tarelor acestor variante făcută de Felezeu au dus la concluzia acestuia conform căreia: „Toate trei sunt la fel de proaste, la fel de incomplete, cu lacune mari și eliminarea unor materii de învățământ extrem de importante. Spre exemplu, limba latină nu se va mai preda, astfel că România va deveni singura țară din Uniunea Europeană unde această limbă nu se va mai preda”, a arătat Călin Felezeu, care a mai precizat că în cea de-a patra variantă, apărută zilele trecute, istoria dispare, fiind înlocuită cu materia de studiu „Educație pentru societate”.

La rândul său, deputatul Radu Zlati, care politician fiind de prea multă vreme a avut tendința să acapareze microfonul discuțiilor, a susținut că toate cele trei variante inițiale ale Planului cadru aflate în discuție sunt nelegale, adică nu corespund Legii învățământului. El speră ca, la propunerea PNL Cluj, variantele să fie respinse iar dacă ministrul învățământului Adrian Curaj și le-a asumat, primul ministru Cioloș să plece împreună cu acesta. „Curaj se află la cea de-a doua bâlbă de felul acesta, după cea cu Comisia pentru doctorate”, consideră Zlati, el însuși profesor de istorie, ajuns acum în poziția de avangardă a PNL Cluj în încercarea de a distruge variantele propuse de Curaj.

Când a venit rândul profesorilor turdeni să-și spună părerea, observându-i că ezită, primarul Ștefănie le-a cerut să dea o mână de ajutor în rezolvarea situației.

Puțini profesori au fost prezenți dar și mai puțini și-au spus părerea. Iar care au făcut-o nu au reușit să fie destul de concreți pentru a și propune soluții, însă au creionat cadrul general al situației cerând schimbări totale în domeniu.

Profesorul Călin Felezeu a intervenit opinând că şcoala nu va mai crea un elev dornic de învăţare continuă, ci un roboţel care învaţă cantitativ, preocupat ulterior cum să facă să îşi asigure existenţa. Dintre profesorii care au luat cuvântul s-au remarcat profesoara Stanca Micu, de la Școala Gimnazială „Ioan Opriș” și asist. dr. Renata Georgescu, de la facultatea de litere din cadrul Universității Babeș Bolyai, acestea luând poziție față de situația din învățământul românesc atât ca profesori cât și ca părinți. Ambele punând preț pe limba română ca o componentă sine qua non a culturii poporului nostru, au dat glas realității, mai ales prin vocea Renatei Georgescu, care a subliniat neajunsurile actualului sistem de învățământ ce permite, printre altele, accesul  pe băncile instituţiilor de învăţământ superior a oricui vrea, astfel că acolo ajung  tineri care nu cunosc limba română și care, spre exemplu, folosesc exprimări ca "monstră" în loc de "mostră", etc.

„De 25 de ani este exact aceeași situație, în loc să se ușureze programa ea se încarcă, în loc să le dăm copiilor ore utile le dăm ore care îi îndepărtează de școală. Și vorbesc și din experiența de mamă care are un copil de 20 de ani. Nu s-a schimbat nimic în bine între momentul în care a terminat el clasa a XII-a sau, mă rog, a V-a sau a VIII-a și acum, momentul în care fetița mea va termina gimnaziul”, a subliniat asist. dr. Renata Georgescu.

Profesorul pentru învăţământul primar, Maria Marcu, a dat glas părerii majorității cadrelor didactice: „S-a încercat la învățământul primar să se intervină pe aceleași modificări ca și în etapa în care ne aflăm acum, la învățământul gimnazial. Oare se întreabă cineva dacă a fost sau nu un succes noua reformă a curriculumului la învățământul primar? Domnul ministru recunoștea că avem la nivelul clasei a III-a generația de sacrificiu. Da. Oare câte generații de sacrificiu mai trebuie să existe până când ne hotărâm exact ceea ce dorim să facem? Se vorbea aici despre viziune, oare știm exact care este viziunea, care este răspunsul la întrebarea „Învățământul românesc, încotro?” Eu cred că dacă am avea aceste răspunsuri ne-ar fi mai ușor să intervenim și cred că răspunsul l-am găsi dacă am apela la ceea ce spunea Simion Mehedinți, foarte înțelept: «Să dăm copiilor noştri cu răbdare şi înţelepciune o minte sănătoasă, un ideal de viaţă pe măsura menirii neamului românesc»".

Toate variantele Planului cadru pentru gimnaziu pot fi consultate la adresa:

http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Propuneri-de-plan-cadru-pentru-gimnaziu.pdf.