Studiu UBB: Siguranța copiilor în mașină

În domeniul în care lucrez, siguranța și prevenirea accidentelor, tindem spre o viziune 0 – adică fără accidente. Nici măcar nu le mai numim accidente pentru că cele mai multe dintre ele pot fi prevenite, și le numim generic evenimente. Prevenția cea mai eficientă e cea în care se implementează reguli și se dezvoltă politici publice axate pe siguranță – nu cea în care le explicăm oamenilor un simplu comportament.

Ideea studiului, numit „Siguranța copiilor în mașină în Cluj-Napoca“, a apărut în urma colaborării cu Centrul de Cercetare și Prevenire a Accidentelor, Universitatea din Iowa, care a desfășurat proiecte similare în Statele Unite și mai apoi in China.

În documentarea studiului am utilizat și date de la Poliția Rutieră Cluj în baza unei colaborări începute de mai bine de cinci ani.

Datele utilizate în studiu au fost colectate în 41 de locații – grădinițe, școli, centre comerciale – și cuprinde două părți: una în care s-au observat cum e orientat scaunul auto pentru bebeluși și copii - cu fața sau spatele la direcția de mers, dacă e în față sau pe bancheta din spate, dacă părintele poartă ori nu centura, dacă adolescenții până 17 ani poartă ori nu centura. A doua parte a cercetării a venit cu un chestionar în care s-a cerut acordul părinților pentru a participa la studiu prin adresarea câtorva întrebări. Adulții au  fost întrebați detalii despre copiii – vârsta, greutatea și înălțimea pentru a putea stabili dacă sistemul de siguranță ales este cel potrivit – în cazul celor care utilizează, dacă știu că există o lege românească pe această temă și alte întrebări care să arate motivația utilizării unui sistem de siguranță sau barierele întâmpinate în utilizarea acestora.

În România o treime din cei 768 de șoferii observați în studiu, majoritatea părinți – nu folosesc un sistem de siguranță pentru copii. Iar 32% din cei 509 care au acceptat să răspundă și la un chestionar, nu știu că există o lege în acest sens.

51% din copiii cu vârste între 0-3 ani, nu stau corect într-un sistem de siguranță auto, ceea ce poate avea urmări grave în cazul unui accident, deși 90% dintre aceștia (116 la număr) se aflau într-un scaun auto.

Și doar 15% dintre șoferii observați în studiu au utilizat scaunul auto pentru copii, cu spatele la direcția de mers. Politicile Comisiei Europene de siguranță și sănătate recomandă folosirea scaunului auto cu spatele spre sensul de mers cel puțin până la 15 luni. În schimb specialiștii în sănătate publică lărgesc perioada până la 4 ani subliniind că astfel scade de 5 ori riscul de traumatism sever în cazul unui accident rutier.

Concluziile acestui studiu se pot aplica în orașele mari din țară și sunt o premisă în nevoia de a dezvolta politici publice bazate pe dovezi dar și un set de norme de implementare, care să aducă mai multe explicații despre cum trebuie poziționat un scaun, de ce e important ca scaunul să fie poziționat cu spatele spre sensul de mers, când ar fi recomandată trecerea de la un dispozitiv la altul, și alte informații care să ajute părinții să ia o decizie informată și să vină în ajutorul polițiștilor atunci când sunt nevoiți, la rândul lor, să informeze participanții la trafic.

În fiecare an, la nivel mondial se organizează Săptămâna Siguranței Rutiere; iar anul trecut, în luna Mai, împreună cu Poliția Rutieră, am organizat un eveniment de informare a părinților în trafic cu privire la siguranța copiilor în mașină ca și rezultat direct al studiului desfășurat.

Studiul pe care vi l-am prezentat este finanțat de către Centrul de Cercetare și Prevenire a Accidentelor (InjuryPreventionResearch Center), de la Universitatea din Iowa, și a fost o colaborare între Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Facultății de Științe Politice (UBB) și catedra de Sănătate Publică (UMF Cluj).

Contact: Dr. Diana Rus, Departamentul de Sănătate Publică, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.