Colectarea selectivă, o implementare cu ”cântec”

După ce au mai dat-o odată în ”bară”, pe vremea lui Tișe, când s-au plătit sume importante în avans pentru realizarea rampei de gunoi ecologice de la Pata Rât iar firma care a luat banii nu a mai executat lucrările, declarându-și falimentul, iată că mai marii județului se pregătesc de un nou eșec: cel numit Sistem de management integrat al deșeurilor la nivelul județului Cluj.

Este vorba de un proiect cu o finanțare imensă, însă mulți dintre banii primiți pentru a populariza noua modalitate de colectare a deșeurilor și pentru a sensibiliza cetățenii pentru aderarea la un astfel de sistem se duc pe ”apa sâmbetei”.

Conform programărilor inițiale demarării colectării selective la nivelul întregului județ, în toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Cluj s-au desfășurat sau se vor desfăşura acţiuni de informare directă a publicului ţintă din cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj (SMID). ”Acţiunile se vor desfăşura în contextul campaniei de informare şi conştientizare a proiectului şi vor presupune prezentări ale proiectului şi discuţii libere cu locuitorii pe tema colectării separate şi a managementului deşeurilor, în general”, se arată pe site-ul proiectului, la adresa www.clujulcolecteazaseparat.ro.

Însă tocmai din aceste discuții, una dintre ele având loc la Turda în cursul săptămânii precedente, au relevat faptul că aceia care gestionează și doresc implementarea noii modalități de colectare a deșeurilor nu numai că nu sunt pregătiți cum ar trebui pentru demararea acestei acțiuni, dar nici nu sunt capabili să asculte nemulțumirile participanților la aceste dezbateri. Problema este că cei de la Cluj numesc aceste întâlniri ”Acțiuni de informare” 9adică lucrurile sunt bătute în cuie și nu se mai poate schimba nimic), în timp de primăria ne-a invitat la o ”dezbatere publică”, unde, prin definiție, poporul ar trebui să poată să-și spună părerea iar opinia lor să fie luată în seamă. Ceea ce nu s-a întâmplat în cadrul întâlnirii de la Turda unde ne-am lovit doar de umeri ridicași sau de expresii de genul, ”asta este”.

Spre exemplu, pe același site se spune ”în localităţile din mediul rural se vor prezenta principalele avantaje ale compostării în gospodăriile săteşti”. Noi am pus întrebarea, de ce nu și la orașe, pentru că, nu-i așa, orașele din județ au și ele multe gospodării, multe grădini, livezi, vii și mai ales parcuri, unde astfel de instalații ar putea fi utilizate cu succes, scoțând din rândul deșeurilor care altfel sunt transportate la groapa de gunoi, pe bani mulți. Și aici vorbim de mari cantități de deșeuri rezultate din curățirea vegetației ori din resturi alimentare. Francezii sunt proști pentru că au demarat utilizarea instalațiilor de compostare individuală în zonă urbană, la Besançon. Acolo există bacuri de compostare pentru un bloc de locuințe dar și pentru structuri individuale a ceea ce occidentul mult mai avansat decât noi numește compostaj de proximitate. Ba mai mult, la Besançon, în paralel cu compostajul de proximitate, sunt promovate instalațiile individuale de compostare, inclusiv cele de apartament, balcon sau cele cu viermi de pământ (lambricompostajul. Tot acei francezi ”înapoiați” folosesc creșterea găinilor în curțile sau grădinile din teritoriul urban, știut fiind că o singură găină permite deturnarea 200 de gr de deșeuri pe zi, o astfel de pasăre ”procesând” peste 100 de kilograme anual.

Prin proiectul implementat la Cluj astfel de utilaje se vor realiza doar în zona rurală deși, în cadrul site-ului pomenit se arată că beneficiile compostării sunt următoarele: ” Compostarea reprezintă metoda cea mai eficientă de tratare ecologică a deşeurilor biodegradabile din bucătărie şi grădină. În urma acestei operaţiuni se obţine un compus bogat în nutrienţi care poate fi utilizat ca îngrăşământ natural pentru fertilizarea şi condiţionarea solului. Principalele avantaje ale compostării deşeurilor biodegradabile sunt:
• Scade cantitatea de deşeuri din gospodărie cu mai mult de 50%;
• Asigură protecţia mediului înconjurător;
• Se reduc costurile pentru serviciile de salubritate dacă se optează pentru compostare în gospodărie;
• Constituie o metodă eficientă de reciclare pentru reziduurile din mediul rural;
• Se obţine un îngrăşământ valoros pentru agricultură şi se reduce necesarul de fertilizatori chimici scumpi deoarece compostul este fertilizantul ideal pentru grădină;
• Compostul este un excelent condiţionator de sol, îmbunătăţeşte structura acestuia.”

Apoi, cei care au susținut informarea de la Turda, recte Cosmin Briciu, ne spune că nu sunt bani pentru a recicla deșeurile astfel și în zona urbană.

Cât privește modalitatea de colectare a deșeurilor, aceasta se va face selectiv, în containere speciale de diferite culori, care să împiedice introducerea altor deșeuri decât cele pentru care a fost destinat respectivul recipient. Aceasta în cartierele de blocuri. În zonele rezidențiale însă, oamenii vor primi de la cel care va efectua serviciul de salubritate, două pubele de câte 120 de litri, câte unul pentru fiecare din cele două fracții: cea umedă și cea uscată. Sacii menajeri vor trebui să fie cumpărați tot de noi, deși specialiștii de la Cluj spun că deșeurile pot fi depuse direct în cele două tomberoane, fără saci da plastic, astfel că, în zilele toride de vară vom putea ”savura” mirosurile pestilențiale ale  resturilor alimentare în descompunere, iar după golirea pubelelor în autospecialele celor de la salubritate, suntem liberi să ne spălăm interiorul infect al recipientelor, pe proprietatea fiecăruia dintre noi.

S-a discutat și despre săracii care iau materialele refolosibile, în special PET-urile, lăsând mare mizerie în urma lor. Ce se va întâmpla după introducerea noului sistem? Nimeni nu știe… Despre furturile, distrugerea sau incendierea mai multor containere de deșeuri, cu care se confruntă asociațiile de locatari și operatorul serviciului de salubritate, vina este pasată de la unii la alții, cert fiind să toate acestea se trec la ”pierderi”, fiind suportată tot din buzunarul contribuabilului. Prival spune că s-au făcut sesizări la Poliția locală, însă nu intră în atribuțiile acesteia să păzească bunurile societății respective, printre care se numără și containerele de gunoi. Dacă vor să nu mai aibă astfel de pierderi, cei de la operatorul serviciului de salubritate nu au decât să angajeze o firmă de pază.

Deși s-a iterat începerea colectării selective pentru acest an, cei de la salubritate recunosc faptul că nu sunt pregătiți pentru aceasta, la fel cum nu suntem pregătiți nici noi, cetățenii. Însă față de normativele europene, noi, românii, în general și clujenii, în special suntem în mare, mare, întârziere. O întârziere pe care o să o plătim tot din buzunarul nostru, ca urmare a incompetenței celor care gestionează acest sistem.

Pentru a vizualiza dezbaterea in format audio-video accesati www.ariestv.ro