Se pregătește un tun pe banii turdenilor pentru Regele Deratizărilor, apropiatul lui Vasile Blaga?

Culmea este că tunul pare să fi fost pregătit mai demult, însă configurația politică de la Turda, unde USL câștigase alegerile în 2012, a amânat planul celor implicați.

După regii asfaltului, regii gunoaielor, iată că a venit și rândul regelui deratizărilor să își facă drum spre banii comunității locale din Turda. Și asta cu ajutorul acoliților politici, în general membri PNL și UDMR, ai căror consilieri locali formează, încă, majoritatea din Consiliul local Turda, și care netezesc drumul firmei apropiate de co-președintele Vasile Blaga al PNL spre banul public al contribuabilului turdean.

Care contribuabil se dovedește „încântat” să plătească sume importante firmei Coral Impex pentru ca aceasta să-l scape de șobolani, căpușe, gândaci și alți dăunători mai mari sau mai mici, unii chiar microscopici, invers proporționali cu sumele ce vor fi supte din bugetul local. Este un circ fără bani la vârful municipiului Turda, un oraș cu un buget deloc de neglijat, doar că banii sunt astfel gospodăriți încât nu se văd rezultate. Orașul arată tot mai rău de la zi la zi, de la lună la lună, chiar de la deceniu la deceniu.

Cine ne apără de aleșii noștri?

În plină anchetă DNA prin mai multe primării din Ardeal, iată că aleșii locali turdeni au votat nu mai puțin de 5 proiecte de hotărâre inițiate de primarul Tudor Ștefănie (menite să ducă la scoaterea la licitație a serviciului de dezinsecție, deratizare și dezinfecție) și urmează să mai voteze două în cursul zilei de azi, 29 octombrie 2015. Singurul care s-a abținut la toate acestea a fost Nicolae Roș (acesta aflându-se într-un proces cu Agenția Națională pentru Integritate, subiectul fiind legat de Domeniul Public Turda). La patru dintre proiecte s-a abținut și independentul Lucian Varo, fost viceprimar al municipiului Turda, în timp de actualul viceprimar, Lucian Nemeș, părăsise sala de dezbateri a Consiliului local înainte ca ordinea de zi să ajungă la respectivele proiecte de hotărâre.

Faptul că aleșii locali din Partidul Social Democrat votează constant pe aceeași linie cu PNL, îi face pe turdeni să se întrebe dacă nu cumva între consilierii PSD și colegii lor din PNL, respectiv șeful PNL, primarul Tudor Ștefănie, nu există, de fapt, un pact secret. Rareori Emil Molnar și Dora Arion votează diferit de PNL, la fel și colegul lor Nicolae Roș. Dar acesta este doar unul din multiplele semne de întrebare legate de acțiunile actualilor consilieri locali de la Turda.

Ei bine, ce au votat acești consilieri, în necunoștință de cauză sau cu intenție (nu suntem noi cei chemați să stabilim asta)? Noi doar semnalăm opiniei publice faptele, fără să tragem concluzii în locul cititorilor noștri.

Cine este Coral Impex srl?

Această firmă aparținând patronului Alexandru Badea, cunoscut ca apropiat al co-președintelui Vasile Blaga și al altor „mahări” din fostul PD-L, a apărut prima dată în mai multe scandaluri de corupție în 2014. Badea a fost acuzat că l-a mituit pe fostul președinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu dar și pe alți primari (Zalău) și viceprimari (Târgu Mureș) din orașe unde avea contracte de deratizare. Primarul Clujului, Emil Boc, declara că procurorii au solicitat documente legate de contractul cu Coral Impex SRL, existând suspiciuni privind posibile fapte de corupție săvârșite de funcționari ai administrației publice locale. Emil Boc spune ca nu a avut, până acum, sesizări privind posibile probleme cu respectivul contract. Emil Boc era primar al Clujului în anul 2006, când a fost semnat contractul cu Coral Impex. În 2010 contractul a fost prelungit fără vreo altă licitație, de Sorin Apostu, care în prezent ispășește o condamnare de 4 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită.

La Slatina, primar era ultra-coruptul Darius Vâlcov când, în 2010 (pe atunci era membru PD-L), s-a semnat contractul pentru serviciul de DDD cu primăria de acolo.

„Evenimentul zilei” consemnează că dosarul penal care îl vizează pe Alexandru Badea, patronul firmei Coral Impex, a fost disjuns din dosarul de corupție al fostului președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu.

Dacă ne uităm unde mai desfășoară această firmă activitatea de deratizare, putem fi siguri în proporție foarte mare, că primarul de acolo, sau viceprimarul erau membri PD-L, cel puțin la ora semnării contractului. Astfel, la Brașov, primar este PD-L-istul George Scripcaru.

Coral Impex lucrează și la Tulcea unde primar este Constantin Hogea (PD-L), arestat și el de DNA pentru luare de mită.

Nu cred că are rost să mai înșirăm localitățile unde Coral Impex „și-a băgat coada”, fiind evident că drumul acestei firme prin țară este însoțit de cazuri de corupție ale unor apropiați de-ai lui Vasile Blaga.

Să fi venit rândul municipiului Turda, care, deși are un primar PD-L încă din 2004, primăria de aici nu a încheiat un contract cu firma de casă a PD-L-iștilor din jurul lui Vasile Blaga. Sursele noastre spun că primarul Tudor Ștefănie nu se află în cele mai bune relații cu co-președintele PNL , însă pot exista presiuni și din altă direcție pentru ca firma Coral Impex să ajungă la Turda. Toate acestea sunt simple presupuneri, izvorâte din câteva indicii, însă doar timpul ne va putea dovedi dacă sunt adevărate sau false. Însă cu atâta corupție în jurul nostru, în viața de zi cu zi a românilor, poate nu este rău să fim circumspecți.

Primul indiciu

Conducerea Domeniului Public Turda a primit, în cursul anului 2014, vizita conducerii ANRSC Bistrița-Năsăud, care a aplicat firmei turdene o amendă de 30.000 lei, pentru că aceasta a încheiat o colaborare în domeniul DDD cu o firmă turdeană specializată. Motivarea ANRSC era că acea firmă nu posedă o licență din partea acestui organism, pentru a efectua respectivele activități pe raza municipiului Turda. În afara Domeniului Public, singura firmă licențiată pentru a activa pe raza municipiului Turda în acest domeniu este, așa cum apare pe site-ul ANRSC, surpriză (!!!)… firma SC Coral Impex SRL.

Conducerea Domeniului Public Turda a acționat în judecată ANRSC, contestând procesul verbal în dosarul 2569/328/2015, aflat pe rolul judecătoriei Turda, dosar din care apoi, a fost disjuns cel cu nr. 5124/328/2015, în care se solicită anularea procesului verbal respectiv.

Au luat DDD de la Domeniul Public

Revenind în zilele noastre, la Hotărârile luate în Consiliul local, să spunem că aleșii,  mai întâi, au aprobat „încetarea Contractului de delegare a Serviciului public pentru activitatea de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, pe care o vom numi în continuare DDD. Domeniul Public Turda a adresat Consiliului local al municipiului Turda documentul cu nr. 5637 din 2 august 2015, înregistrat la Consiliul local o lună (!) mai târziu. În documentul semnat de directorul DPT, ing. Vladimir Ioan Oargă se arătau următoarele: „În momentul de față societatea noastră nu dispune de capacitatea tehnică necesară în vederea efectuării serviciului de dezinsecție și deratizare în mun. Turda, atribuit direct prin HCL nr. 36/2012, motiv pentru care solicităm să dispuneți pe cale de consecință. Menționăm că serviciul nu poate fi subcontractat de către SC Domeniul Public Turda SA unui alt operator, licența de operare fiind acordată nominal de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C.U.P.) sub condiția prestării acestui serviciu numai de către operatorul licențiat”. Conducerea DPT se punea astfel la adăpost de orice responsabilitate dacă în domeniul DDD ar fi apărut probleme. Consiliul local ar fi putut dispune dotarea DPT cu echipamentele necesare pentru a putea obține licența pentru acest domeniu din partea A.N.R.S.C.U.P. sau organizarea unei licitații pentru acest serviciu.

Consiliul local a ales cea de-a doua variantă, probabil cea mia păguboasă pentru buzunarele turdenilor și deosebit de avantajoasă pentru o firmă anume, o să vedem imediat care.

Au aprobat un Studiu de oportunitate cu „dedicație”, pregătind licitația?

Următorul pas făcut de consilierii locali din cel mai slab Consiliu local de după revoluție, a fost să aprobe un studiu de oportunitate fantomă. Întrebați-i pe acești extrem de slab pregătiți consilieri locali dacă știu cine a  întocmit studiul de oportunitate pe care l-au votat, intitulat pompos: „Studiu de oportunitate în vederea delegării Serviciului public de dezinsecție, dezinfecție și deratizare din municipiul Turda”. Puțini o să știe să vă răspundă. Pentru că nu se știe cine a întocmit acel studiu, un document menit să pregătească terenul pentru „afacerea DDD”. Li s-a băgat studiul sub nas și l-au votat.

Este un studiu de oportunitate hazliu, dar nu ne vine să râdem când știm că în urma lui sume imense de bani ar putea fi dirijate, pe căi în aparență legale, către o firmă anume. În acel document se arată că „Studiul de oportunitate s-a întocmit prin grija Consiliului Local al municipiului Turda”. Atât. Nu se arată cine a întocmit studiul, conform căror norme, etc.

Legea nr. 51/ 2006 care este Legea serviciilor comunitare de utilități publice, stipulează la art. 32: „(…) Consiliile locale (…) vor asigura elaborarea si vor aproba, in termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor sau de la primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat, un studiu de oportunitate pentru fundamentarea si stabilirea soluțiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum si documentația de delegare a gestiunii.”

Se pune așadar întrebarea când și prin ce Hotărâre a Consiliului local s-a luat decizia de delegare a Serviciului de DDD? Și când a comandat un astfel de studiu de oportunitate? Sau s-a primit o propunere formulate de un investitor interesat? Când? Știe Consiliul local de aceasta? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care le punem din partea opiniei publice, din partea cetățenilor municipiului Turda și rugăm Consiliul local să ne răspundă la acestea, mai ales rugăm public pe Secretarul municipiului Turda, Paula Mic să ne răspundă la aceste întrebări.

În sfârșit, cum nu se spune nicăieri cine a întocmit studiul de oportunitate, putem avea certitudinea că acesta nu a fost realizat de o firmă autorizată pentru așa ceva, specializată, conform legii.

Dar acest studiu este foarte important pentru că primarul Tudor Ștefănie arată în expunerea de motive prezentată Consiliului local (deși nu el o semnează ci altcineva în numele său, probabil viceprimarul Nemeș): „Aprobarea studiului de oportunitate face parte din ansamblul etapelor menite să concretizeze  delegarea serviciului amintit. (…) Studiul de oportunitate propune ca variantă de delegare licitația publică deschisă, în contextul în care varianta încredințării directe nu s-a dovedit a fi fezabilă pe termen lung”.

Efort financiar minim? Este un „tun”!

Odată aprobat de către Consiliul local, acel studiu de oportunitate a fost însușit de aleșii noștri. În acel studiu se fac câteva afirmații nedovedite prin document sau cifre exacte, părând că se dorește ”aburirea” consilierilor locali. Se afirmă, spre exemplu, că desfășurarea activității de DDD prin gestiune directă de către Consiliul local Turda implică un efort financiar foarte mare pe când delegarea gestiunii serviciului DDD implică cheltuieli minime din bugetul local. Aceste afirmații par a fi fost luate de bune de către consilierii locali, câți vor fi fost aceia care măcar au citit studiul respectiv. Nu se spune nimic în studiu de posibilitatea finanțării unor investiții la Domeniul  Public, prin simpla creștere a capitalului social, spre exemplu, în urma cărora societatea din subordinea Consiliului local să poată obține licența pentru DDD, cu multiple avantaje pentru toată lumea: de la bugetul local s-ar aloca sume pentru această activitate la tarife stabilite de acest for, DPT ar avea de lucru iar cetățenii ar beneficia de prețuri mai mici, care s-ar întoarce tot la o societate cu capital de la bugetul local. Cine nu dorește asta, preferând să facă totul pentru ca activitatea de DDD să ajungă la o firmă particulară, apropiată unui politician de la vârful unui anumit partid politic?

În fine, după ce studiul înșiră vrute și nevrute, la dispoziții finale vine inserată o frază extrem de importantă pentru ceea ce dorim să demonstrăm aici. „La licitațiile organizate pentru delegarea serviciului public de dezinsecție, dezinfecție și deratizare din municipiul Turda pot participa numai operatori atestați de către A.N.R.S.C.U.P.”

Direcția Reglementări, Licențe, Prețuri și Tarife din cadrul A.N.R.S.C.U.P. a publicat un document cu evidența licențelor valabile la data de 22.06.2015. Acolo apare Domeniul Public Turda ca având licența nr. 2002 2003 2004/14.05.2012, clasa 3 (pentru un număr mai mic sau egal cu 50.000 de locuitori), valabilă până la data de 14.05.2017, inclusiv pentru dezinsecție, dezinfecție și deratizare. Se pune întrebarea cum a putut obține DPT o asemenea autorizație la nivelul anului 2012, în lipsa utilajelor și a personalului specializat. Iar dacă acelea au existat, ce s-a ales de ele?

Alte semne de întrebare

Multe dintre frazele conținute de documentele de la Consiliul local Turda legate de această activitate de DDD, sunt preluate cu copy-paste din cele de la Primăria mun. Cluj-Napoca, în relația cu Coral Impex, cu mici modificări, pe ici, pe acolo, a unor cuvinte.

În Regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public pentru DDD din municipiul Turda, aprobat deja de consilierii locali, se precizează la cap. VI art. 47: „Operatorii serviciilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare care beneficiază de delegarea de gestiune vor fi licențiați de către ANRSCUP, minim clasa a II-a”. Întrebarea  care se pune este de ce este necesară licența clasa a II-a  (care se acordă unităților specializate publice sau private care pot elabora documentații în domeniul reglementat și pot realiza lucrări și presta servicii pentru obiective și activități de nivel comunal, pentru localități sau arii cu 51.000 - 300.000 de locuitori) când, în conformitate cu rezultatele publicate ale Recensământului din 2011, municipiul Turda are o populație totală de 47.774 de locuitori? Ca urmare ar fi fost suficientă și licența de clasa III.

SC Coral Impex srl însă, are Licență nr. 2387/01.04.2013 clasa 1 valabilă până la data de 01.04.2018.

Să sperăm însă că toate temerile prezentate de noi sunt ireale, ori că cei care încearcă să dea „tunuri” financiare în aceste vremuri aflate sub semnul D.N.A, au început să le fie teamă, că rușine, fiți siguri, nu au…