Ștefănie nu candidează la ”parlamentare”, Nemeș are cele mai mari șanse

Prezența prefectului clujean, Gheorghe Ioan Vușcan, la Turda ar putea fi de bun augur dacă toate părțile implicate în disputele politice din localitate s-ar dovedi suficient de mature pentru a-l asculta. Mai ales că ”armonizarea” relației dintre primarul Tudor Ștefănie nu i-ar costa nimic, decât apelarea la mai multă diplomație, timp în care fiecare dintre părți și-ar putea continua activitatea, fără prea mari diferențe față de momentul anterior. Prefectul a cerut primarului și politicienilor din coaliția USL-PP DD să facă pace și să lucreze pentru binele cetățeanului. O să vedem cât îi ține.

De când ne-a fost dat ca prefectul județului să se transforme dintr-un medic ginecolog într-un profesor universitar, inginer specializat în roboți industriali, Turda a rămas parcă în afara sistemului guvernamental. Aceasta pentru că, de la alegerile locale încoace, guvernul Ponta a tăiat toate fondurile pentru investiții care trebuiau să ajungă în zonele guvernate de dușmanii săi de moarte, pedeliștii. Așa  s-a întâmplat, de pildă, cu banii de la guvern destinați modernizării Parcului Zoologic Turda. Finanțarea a fost sistată pentru ca guvernul Ponta să poată demonstra reprezentanților Fondului Monetar Internațional că există fonduri suficiente pentru a majora pensiile și, mai apoi, salariile bugetarilor. În legătură cu aceste sume, necesare finanțării lucrărilor de la Grădina Zoologică mai există o poveste în orașul de pe Arieș. După ce Ponta și ai săi a amânat alocarea sumelor respective, cineva din PSD și-a făcut imagine cum? Tocmai anunțând că datorită demersurilor, lobby-ului, făcut de domnia sa finanțarea respectivului obiectiv a fost reluată. Mă abțin să comentez acest mod de a-ți face imagine, cu atât mai mult cu cât eu consider că nu și-a făcut decât datoria, fiind un consilier local ales de cetățeni ai municipiului Turda.

Desigur că influența este destul de importantă în momentul în care decizi să intri în viața politică. Aceasta dacă vrei cu adevărat să realizezi ceva, să urci, că devii un politician de prim rang. Dacă vrei doar să scapi de nevastă și să bei la sediul partidului cu prietenii tăi, este altceva, nu ai nevoie decât de câteva sticle. Vorbesc de influență pentru că acum este momentul în care putem observa importanța relațiilor pe care un politician le are în cadrul propriului partid. Momentul la care mă refer este cel în care fiecare partid va anunța candidații săi pentru ocuparea funcțiilor de deputat și senator. Acum se va vedea cine este cu adevărat respectat și dorit la acel nivel de partidul din care face parte și cine este doar folosit, la alt nivel, mult mai jos, iar aici mă refer la cel local.

Desigur că, pentru a candida la o funcție de deputat sau senator, care îți aduc nu doar faimă și notorietate ci și mulți bani și mai ales influență, trebuie să te nominalizeze partidul tău. Păi, să vedem care dintre politicienii din zona noastră vor reuși să fie declarați candidați în colegiul 8 pentru Camera Deputaților și colegiul 4 Senat. Pentru că locurile sunt limitate iar politicieni dornici să le ocupe, cu nemiluita. Județul Cluj ”scoate la bătaie” 10 posturi de deputați și doar patru de senatori.

Parlamentul României are 137 senatori și 332 deputați. Ce s-a întâmplat la alegerile precedente, din 2008, pentru Camera Deputaților și Senat? În urma alegerilor din 2008, iar legea după care se desfășoară alegerile din decembrie 2012 a rămas aceeași, în Senat – unde  ajung 137 de candidați – dintr-un  număr total de 6.877.987 de voturi exprimate cu țintă directa către anumiți candidați, doar 2.854.426 de voturi au dus la alegerea dorită de alegători. Restul de 4.023.561 voturi au intrat în sistemul redistribuirii către candidați care, atenție, nu au fost doriți de cei care și-au exprimat votul uninominal.

În Camera Deputaților, au intrat 332 candidați, dar din numărul total de 6.858.439 de sufragii exprimate in mod direct pentru anumiți candidați, doar 2.916.739 de voturi au dus la alegerea dorită de alegători. Voturile rămase, 3.941.700, în urma aceluiași sistem de ”loterie” a redistribuirii, au ajuns la candidații nedoriți de către electori.

De ce este greu să ajungi deputat sau senator într-un colegiu ca cel de la Turda sau Câmpia Turzii, pentru Camera Deputaților, respectiv de la Turda pentru Senat? Pentru că cele mai multe voturi se află în colegiile din reședința de județ, Cluj-Napoca. Pentru a câștiga la Turda sau Câmpia Turzii, un candidat trebuie neapărat să facă 50 % plus unu din voturile valabil exprimate. Ori să se numească Lucian Nemeș care, dacă va fi candidatul PP DD pentru un loc în parlament, va putea obține acest loc, dacă la nivelul județului Cluj Partidul Poporului Dan Diaconescu va strânge suficiente voturi pentru a obține un loc de parlamentar. De ce poziția lui Nemeș este una specială? Pentru că el este președintele organizației județene a partidului său și poate decide ca voturile rămase rest să fie redistribuite în colegiul uninominal unde el a candidat. De aceea, eu declar încă de pe acum, că îl voi ajuta pe tânărul politician să obțină acel loc de deputat, pe care sunt sigur că îl vizează, motivându-mă fie și numai dorința de a avea un deputat ”de-al locului” care să mă reprezinte în Parlament. Toți ceilalți posibili candidați ai celorlalte partide vor trebui să obțină 50 % plus unu din voturi pentru a deveni parlamentar, întrucât nu cred că vreunul dintre politicienii ” susceptibili” pentru o candidatură în aceste colegii ale noastre, va fi atât de influent în organizația națională și respectiv județeană a partidului său, indiferent despre ce partid vorbim, pentru a se redistribui din voturile rămase la nivelul județului, in contul sar, la unul din colegiile Turda sau Câmpia Turzii.

Cei care nu au înțeles spusele mele din alineatul precedent, vor înțelege totul dacă explicăm procedura de vot și de alocare a mandatului de deputat sau senator, în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2012. Actuala lege referitoare la alegerile uninominale prevede că, după numărarea voturilor pe colegiu, candidatul care a luat 50 % plus unu din totalul voturilor valabil exprimate în colegiul în care a candidat ajunge direct în Parlament. Toate locurile din colegiile care nu au fost ocupate de candidaţii cu peste 50%, trec în faza a II-a, a redistribuirii. În această etapă se vor distribui locuri candidaţilor cu procente sub 50 %, folosindu-se un criteriu în care contează numărul de voturi pe care le-a obţinut candidatul în colegiul său şi numărul de voturi pe care le-a obţinut partidul în judeţul respectiv. De aici încolo voturile obţinute de candidaţi nu mai contează. Contează doar  voturile rămase rest ale partidelor la nivel naţional şi colegiile rest care nu au parlamentari aleşi. Se fac două liste – una cu un clasament de voturi pe partide şi una cu colegii rămase neocupate. În funcţie de acest top, partidele ocupă colegiile libere. Va merge în Parlament candidatul din acel colegiu al partidului respectiv, fără să conteze locul pe care acest candidat a ieşit la alegeri sau numărul de voturi pe care acesta le-a obținut.

Tocmai din aceste motive, nici posibilul candidat cu cele mai mari șanse în colegiul numărul 8 Turda, Tudor Ștefănie, nu va candida la aceste alegeri parlamentare. Aceasta presupunând că ar lăsa primăria deși el a declarat că nu va face acest lucru încă de dinaintea alegerilor locale. Cu toată strădania, PD-L, partidul din care face parte primarul turdean, nu va obține mai mult de trei mandate din totalul de 10 deputați. Părerea mea. Iar acestea vor fi din colegiile din reședința de județ. Pentru a câștiga în afara celor patru colegii de deputați și două de senatori din cadrul Cluj-Napoca, repet pentru a nu știu câta oară, este nevoie ca un candidat să obțină 50 % plus unu din voturile valabil exprimate.

În concluzie, singurul candidat cu șanse din zona noastră, în opinia mea, este Lucian Nemeș. Continui să scriu ”în opinia mea”, deși e clar pentru oricine are o minimă cultură că acesta este un articol de opinie, pentru a-i scuti pe cei care au preluat puterea la nivelul municipiului Turda prin înțelegeri și alianțe post-electorale, făcute pe la spatele alegătorilor, de a mai solicita drept la replică la editorialele mele. Să soliciți un drept la replică la editorial este o premieră trecută în contul celor care, odată ajunși la putere la Turda, nu admit să nu fii de aceeași părere cu ei.