Ultima cetate PD-L a căzut, au mai rămas doar bastioane

Odată cu debarcarea lui Alexandru Sabău de la șefia Companiei de Apă Arieș, coaliția USL-PP DD va începe să coboare în ochii electoratului. Și asta nu din cauza persoanei lui Sabău, care este un personaj cu o imagine extreme de clară care numai milă nu provoacă, nici compasiune. Dar acest moment marchează punerea "labei" USL-PP DD pe principalele posturi aducătoare de bani și, implicit, influență și putere.

Adică exact obiectivele pentru care se luptă formațiunile politice. După ce l-a impus pe Lucian Nemeș, acum aproape un an, drept cel mai tânăr viceprimar, coaliția a dat o luptă acerbă, în care, ce-i drept a făcut multe greșeli, provocate mai ales de anumite personaje intrate în PSD-PNL-PP DD cu experiență politică tinzând spre zero dar cu ifose de mari strategi, dar nepricepuți nici măcar în domeniul lor de activitate, fie că era vorba de avocați, doctori sau alte meserii mai "din popor".
După acel moment a durat luni întregi până când, în după amiaza zilei de 25 martie, s-a reușit schimbarea directorului de la SC Domeniul Public Turda SA. O zi mai târziu, pe 26 martie, au fost mai multe ceasuri rele, fiind marți, pentru Ovidiu Mera, cel care și-a dat demisia, lăsând locul tatălui viceprimarului, Vasile Nemeș. Ambele schimbări au fost, să fie clar, făcute pe criterii exclusiv politice, fără legătură cu competența foștilor manageri.
A mai trebuit să treacă trei luni de zile pentru a-l doborî pe Alexandru Sabău de la "cârma" (că tot este prieten cu președintele Traian Băsescu) Companiei de Apă Arieș. Lui Sabău i-a fost reziliat contractul de mandat în seara zilei de 27 iunie. Era o zi de joi când, se pare că flacăra violet și energiile sale au părăsit portocaliul pedelist din Turda și Câmpia Turzii. Sursele mele din adâncul USL spun că Sabău "a fost lucrat de sus de tot". Ceea ce indică, prin logică asociativă, că el însușii este tare de tot și va putea fi înlocuit de cineva tot cam așa.
A mai rămas Narcisa Pintea, la șefia Teatrului municipal Turda, o femeie decisă și adevărată profesionistă într-ale teatrului, autorul unora dintre cele mai prolifice perioade din istoria modernă a acestei instituții de cultură. Vorbesc pentru ea Festivalul național de Teatru și Arte Performative de anul trecut, dar și zeci de piese îndrăznețe, moderne sau clasice care au făcut, reprezentație de reprezentație, săli pline la Teatrul municipal Turda. Ea a ales, se pare, să lase politica deoparte (după ce a fost șefa mai multor campanii electorale ale lui Ștefănie și chiar purtătoarea de cuvânt a primarului) pentru a-și duce munca mai departe în domeniul teatral, unde urmează să-și susțină, nu peste multă vreme, lucrarea de doctorat.
Alături de ea, a rămas din alte vremuri Mate Csaba, directorul Grădinii Zoologice Turda, dar un articol dintr-un ziar național pesedist, apărut săptămâna trecută, pare să indice că și scaunul său tremură.
Ei bine, odată pusă "laba" pe toate aceste posturi râvnite la nivel local, coaliția începe să coboare în ochii electoratului. Iar coborâșul începe de la membri militanți ai acestor partide care nu au primit nimic, multiplicându-se cu familiile acestora și însutindu-se cu marea masă a alegătorilor neimplicați politic care îi vor blama, pe cei aflați în pozițiile aducătoare de bani, influență și putere, cu orice ocazie, pentru orice greșeală, cât de mică.
Nu este mai puțin adevărat că aceasta este șansa, poate unică, a celor ajunși în aceste posturi, că sunt capabili să satisfacă nevoia cetățeanului. Dacă sunt serioși iar conduita lor va fi una neabuzivă, legală și bine intenționată, ochii electoratului, circumspecți și sceptici, ar putea să devină binevoitori și mulțumiți.
Dar ce știm noi despre putere? Că te schimbă. Că te corupe. Că face din om neom. Bine, aceasta nu-i afectează pe cei care nu erau oameni înainte de a lua puterea. Dar maxima spune că, oricât este de greu să ajungi la putere, să ajungi în vârf, este și mai greu să te menții acolo, acum, că toate privirile sunt asupra ta, iar toată lumea te sapă, deși te lingușește.
Deh, natura umană, dusă la paroxism de balcanismul românesc.

Viceprimarul care te face să te simți la țară

Și acum, o anecdotă cu un viceprimar din Câmpia Turzii. Care mă cheamă, alături de majoritatea colegilor din presă, cu noaptea-n cap, să asistăm la popularea cu pești a unui lac din trei. Treabă de-o juma' de oră. Între 7.30 și 10, când eram invitați la conferința de presă de la primărie, îmi parchez mașina, alături de alți colegi, în parcarea de lângă primărie. Intrăm la o cafea la Bistro-ul din apropiere, după ce, bineînțeles, fiind miercuri, am dat o tură prin piață. În acest timp, responsabilul cu parcarea de lângă primărie, de la Domeniul Public Câmpia Turzii, ne pune un avertisment pe parbriz, după care intră, cu gagica, în același local cu noi. La 9.45 mergem la mașină, să-și ia Aurel Șandru trepiedul, pentru a nu întârzia la conferința de presă. Găsim tichetele de avertizare sub ștergătoare, le iau iar înainte de a începe conferința de presă, am peste 10 martori, l-am întrebat pe viceprimar dacă este vreun obicei local să fiu invitat la o conferință de presă pentru a fi amendat. Mi s-a răspuns, șmecherește, să-mi fac un abonament de parcare. M-am simțit ca la țară, acolo unde se fac glume la care râd doar localnicii. La ieșire, super-competentul de la parcări, văzând că nu mai avem tichetele pe parbriz, ne-a mai pus un rând... Săracii locuitori ai Câmpiei Turzii, și șomeri, și obligați să-și plătească parcarea. Cât despre noi, domnule viceprimar, stai liniștit, o să mai venim la conferințele d-tale de presă, așa că o să ai, din nou, ocazia să ne amendezi. Dar ce faci cu localnicii? Că ei la gluma asta a dumitale... nu râd!