Interviu cu primarul Radu Ioan Hanga, despre activitățile administrației locale din acest an (Partea I)

La jumătatea anului 2014, așa cum v-am obișnuit de ani întregi, vă prezentăm un interviu cu primarul Câmpiei Turzii, Radu Ioan Hanga, realizat în urma unei distincții menite să puncteze atât realizările actualei administrații locale cât și eșecurile și neajunsurile, într-o încercare de continuare a transparenței proverbiale a celor de la Câmpia Turzii. Nu am ocolit nici luptele politice care și-au făcut, din nou, loc pe scena vieții locale din oraș, dar nici proiectele și planurile de viitor ale șefului administrației locale din orașul care, iată, supraviețuiește cu brio, ”tsunami”-ului social provocat de prăbușirea (închiderea) combinatului metalurgic care era, până nu demult, motorul dezvoltării edilitare a acestui frumos municipiu de pe Arieș.

R: Pentru început, pentru că nu ne-am întâlnit de câteva luni bune, poate ne spuneţi, nu nouă, ci prin intermediul nostru, cetăţenilor municipiului Câmpia Turzii, cu ce v-aţi ocupat în ultima perioadă, ca administrator al bunului public.

Radu Ioan Hanga: În faza anterioară discuţiei oficiale am făcut un mic inventar ca să nu ne încurcăm în date şi aş vrea să înşir lucrările de interes public pe care le-am executat în primăvara şi vara acestui an, până în prezent, şi să începem cu parcul central, Parcul ”Ionel Floaşiu”, unde s-a observat că s-au reparat partea de construcţii, şi anume alei, trotuare, jardinierele de flori, s-au îndreptat băncile, s-au completat și s-au înlocuit stinghiile vechi de lemn cu stinghii noi, s-a mai completat sistemul de iluminat, adică s-a îmbogăţit un pic sistemul de iluminat şi lumina este mai bogată şi mai precis conturată, deci parcul central este la un standard care ne place şi ne mândrim cu el. Dacă aţi observat, şi parcul şi zona centrală sunt supuse unui regim sistematic de întreţinere, gardurile astea vii sunt tunse, sunt aranjate, încercăm să facem oraşul să fie frumos.

Tot în zona parcului central, pentru că era şoseaua degradată în urmă săpăturilor de când s-au înlocuit conductele şi am avut chiar reclamaţii pe mail din partea unor cetăţeni, am asfaltat toată zona de la sensul giratoriu până în faţa bisericii, deci toată zona aia de acolo, parcul plus strada Aurel Vlaicu sunt la ora asta aranjate şi arată bine.

R: Nu v-ați ocupat, însă, doar de zona centrală, se vede acest lucru în mai multe locații unde au apărut parcări noi, înierbate, asfalt nou, într-un cuvânt amenajări edilitare noi-nouțe.

R.I.H: Da, în Piaţa Unirii, după ce anul precedent am făcut hala agro-alimentară, anul acesta am continuat acţiunea de amenajare, am creat un părculeţ acolo. Înainte erau nişte betoane destul de dezordonate şi aşa mai departe, deci, am creat un părculeţ cu bănci, am asfaltat zona aia de trafic rutier din faţa halei agro-alimentare, am ridicat nivelul şi mai mult, dacă aţi observat vecinii de pe acolo, când au văzut că se mişcă şi zona se amenajează şi-au aranjat şi ei clădirile, au pus nişte stâlpişori pentru a bloca accesul şi parcările neregulamentare, deci a crescut standardul zonei în centru. Coborâm un pic înspre parcul mare, acolo s-a amenajat de către Compania de Salubritate, sediul fosta centrală termică arată bine, am amenajat în spate acele piste asfaltate de-a lungul drumului coboară pe lângă sediul Salubrităţii, am lărgit cu o pistă de 6 m, o bandă asfaltată de 6 m şi până la urmă am mutat târgul din zona dintre blocuri unde era târgul de miercurea şi l-am direcţionat în zona pistei betonate din parc, a pistelor care sunt în spatele Companiei de Salubritate, practic zilele de târg la ora asta nu se mai ţin pe spaţiile verzi, pe trotuare şi sub geamurile locuitorilor, ci se ţin în afara zonei locuite din parc, ceea ce este un lucru bun. Lumea este mulţumită pentru că era destul de aglomerat, multă murdărie după ce se termină târgul, două zile pe săptămână erau consumate cu acele spaţii utilizate de piaţă.

R:  Acolo este şi o stradă destul de circulată, unde se ţinea târgul de miercurea, aşa că acum se poate circula mai ușor.

R.I.H: Aţi observat că daca vom cobori mai departe pe drumul care duce către pista betonată şi ne uităm în stânga unde este parcul mare al oraşului, unde am intrat energic împreună cu Compania de Salubritate, s-a eliminat tot lăstărişul de acolo, s-a făcut o pistă pentru biciclete de vreo 1200 m plus restul de drum, este un inel de 1500 m pe care se poate circula cu biciclete. Locuitorii sunt foarte încântați, zilnic sunt două-trei sute de persoane care se relaxează în parc. Aici s-au montat bănci, suntem pe cale de a introduce şi un sistem de iluminat pe alee şi de-a lungul pistei de biciclete. Corpurile de iluminat, respectiv stâlpii încovoiați ş.a.m.d. le va face tot Compania de Salubritate pe principiul de ce să dăm banii la alţii când putem să-i dăm la ai noștri. Având personal calificat, cumpărăm materialele, executăm băncile, executăm stâlpii noi, nu cumpărăm decât ce nu putem face cu mâinile noastre. În felul acesta gospodărim banul şi banul luat de la cetăţean sub formă de impozit se duce tot la locuitorii oraşului care lucrează în firmele noastre, sub formă de salarii. Deci avem în intenţie să ridicăm la un standard foarte înalt zona aceea şi ne bucurăm de bucuria oamenilor.

R: Plus că îi ajutaţi pe cei de la Compania de Salubritate să se pregătească pentru perioada în care ar putea pierde poziția de operator de salubritate în cadrul Eco Metropolitan. Poate că atunci când se începe sistematizarea acestui serviciu pe întreg judeţul Cluj vor fi scoşi din schemă ...

R.I.H: Nu se ştie niciodată… Da, probabil s-ar putea să iasă, ne pregătim pentru ziua de mâine care s-ar putea să nu ne fie foarte favorabilă dar nu vrem să ne ia prin surprindere, diversificăm obiectul de activitate în aşa fel încât dacă se va delega serviciul de colectare de salubritate la un alt operator, nu la al nostru, noi să avem în continuare din ce trăi.

Dacă aţi observat tot acolo, în parc, toaleta publică se deschidea numai de Zilele Câmpiei Turzii, iar acum este permanent deschis. Sunt două-trei sute de oameni cu copii în parc, sunt nevoi fireşti, e mai bine să te duci în loc amenajat, civilizat, decât prin tufe. Deci am făcut nişte lucruri interesante şi utile în zona respectivă.

R.I.H: Da. Tot în zona Parcului, am deschis un drum care duce la obor în aşa fel încât să creăm o rută de deplasare a căruţelor, și nu doar,  în zi de târg să iasă direct la drumul de la Viişoara, să nu mai treacă prin oraş unde circulaţia este interzisă. Deci, am deschis de la intrarea în parc spre stânga o cale de acces la obor şi la drumul spre Viişoara.

R: Va fi asfaltată sau rămâne doar pietruită?

R.I.H: Va fi asfaltată. Acum nu avem bani chiar pentru toate şi cât am dori așa că deocamdată am deschis-o doar la nivel de macadam, e drum amenajat, macadam cilindrat. La anul probabil aşternem şi covorul de asfalt.

Cam asta ar fi în zona centrală. Am mai făcut un loc de joacă, pentru copii în cartierul Insulă, acolo unde s-a întubat Racoșa. Pe strada Oţelarilor am făcut nişte parcări. Aceasta este o stradă extrem de aglomerată, și pe lângă faptul că este îngustă, toata lumea parchează în drum, și în acest fel nu mai rămâne loc de trecere. Şi am zis că nu începem cu interdicţia de a parca, sa începem cu amenajarea unor parcări. Nădăjduim că oamenii se vor deplasa din drum în parcarea amenajată.

Pe strada Oțelarilor se toarnă asfaltul pe trotuare şi după ce terminăm de asfaltat trotuarele punem un covor asfaltic pe toată strada. Deci strada Oţelarilor va fi şi ea în sine modernizata integral (carosabil, trotuare, parcări laterale) şi avem şi nişte alei, nişte căi de acces, nişte trotuare printre blocuri care ies în zona Bisericii de la blocul unde slujeşte Părintele Felvenţi. Deci oarecum asigurăm şi o cale de acces ordonată din Oţelarilor spre strada vecină unde sunt multe garaje.

Deci, ce pot să vă mai spun, am început anul acesta multe lucrări şi intenționăm să continuăm la fel, dar repet, banii nu ne înghesuie. Am modernizat parțial Târnavelor, tot aşa la nivel de macadam, dar am creat un carosabil utilizabil. Aceasta nu e o strada de mare trafic şi ca atare nu e o problemă, se poate circula bine pe ea. Şi am amenajat şi asfaltat și trotuarele la aceasta strada. Au fost amenajate și asfaltate și trotuarele străzii Livezii în Sâncrai precum și cele spre cimitirul de la 110. Am început sa discutăm și despre drum dar, deocamdată, ne limităm la trotuare pentru a asigura accesul cetăţenilor.

Am mai îmbunătăţit iluminatul în faţa Hotelului Tiver, în zona părculețului unde era un iluminat cam de tip industrial dacă vreţi. Am recuperat corpurile de iluminat din Parcul Central, le-am deplasat acolo şi am înnobilat astfel părculețul de acolo.

R.: Acum, dacă v-am lăsat să vă lăudați cu reușitele, să vedem și neajunsurile, eșecurile pe care le-ați întâmpinat în această primă parte a anului 2014.

R.I.H: Da, ca să nu avem numai succese, mai avem şi insuccese. Ce nu am reuşit să rezolvăm, deşi au fost discuţii, nu am reuşit să achiziţionăm terenul pentru parcul industrial pe care vrem să-l facem în zona spre Turda, în zona serelor. Mie îmi pare rău să spun, achiziţia nu s-a făcut, mai degrabă, din cauza opoziţiei bazată pe politicianisme nu pe argumente. Terenurile în zona respectivă, Reif-ul le vinde între 25 şi 35 euro pe m². Noi avem un raport de evaluare, făcut de un evaluator autorizat, care evaluează terenul la 5.97 euro pe m². Turda a scos acelaşi teren, pentru că exista un litigiu şi o executare silită împotriva proprietarilor, l-a scos la vânzare prin licitaţie cu 30 euro m². Deci dacă Turda cere 30 euro m², dacă tranzacţiile Reif sunt între 25 şi 35, înseamnă că evaluatorul s-a ghidat după tranzacţiile din zonă și de aceea a dat 30 euro. Noi am obţinut un raport de evaluare ca bază de 6 euro pe m², 5.97, şi avem acceptul proprietarului care este probabil strâns cu uşa că are nevoie de bani să-şi plătească datoriile la Primăria Turda, deci am obţinut un accept de vânzare şi un raport, care justifică tranzacţia legală la 5.97 euro. Mi se pare aberant să nu dai curs unei asemenea propuneri. Eu sper că vom rezolva în maximum 3 luni din momentul acesta. Vom depăşi aceste lupte pentru imagine care se petrec şi pe care nu le putem nici opri şi nici evita.

R: Dar este păcat pentru că suferă comunitatea care este plină de șomeri, de oameni dornici să muncească și nu au unde.

R.I.H: Am pierdut, pierdem un an de zile pentru că vine toamna şi din toamnă nu mai faci nici o tranzacţie, nu mai faci nici o construcţie…

R: Practic la Câmpia Turzii locurile de muncă lipsesc sau sunt foarte puţine.