Interviu cu primarul Radu Ioan Hanga, despre activitățile administrației locale din acest an (Partea II)

R: Haideţi să vorbim puţin şi de Zilele Municipiului Câmpia Turzii, care se apropie cu repeziciune. Cum o să fie anul acesta?

R.I.H: Există un standard al acestor zile, de-a lungul timpului acest standard a fost ridicat. Colegul meu administratorul public, domnul Petre Pop se ocupă de partea organizatorică, el este cu cultura, eu sunt cu ”sapa”. Deci nu ştiu ce detalii pot să vă dau, pot să vă spun că am discutat bugetul, împreună cu directorul economic, i-am examinat punctele tari şi slabe, sperăm totuşi să asigurăm necesarul. Acest buget vine şi din încasări pe piaţă, pentru că am zis că unde trebuie să asigurăm noi bugetul din venituri proprii, dăm sarcini. O să solicităm sponsorizări din partea agenţilor economici din zonă şi sperăm să le obţinem. În fiecare an le-am obţinut… Am adresat invitaţii atât în străinătate cât şi în ţară la cine doreşte să participe. Credem la modul ferm, că vom avea participare din Ungaria de la Kisber şi de la Mohacs.

Este puţin probabil că vom avea participare din Polonia, se pare că polonezii au niște restricţii privind cheltuirea banilor, oricât ar fi ei de performanţi în Europa de Vest, au restricţii la cheltuirea banilor şi probabil că nu vor veni, din câte ştim noi. Din Turcia nu ştim încă, nu avem o confirmare, le-am adresat invitaţia în timp util, de vreo lună. S-a schimbat primarul, au fost alegeri şi este posibil, zic eu, să nu avem participare. Dar una peste alta, festivitatea va fi la un standard ridicat, eu cred că lumea se va simţi bine. Şi vom veni şi cu niște mici surprize, cred că vom satisface visul multora de a lansa lampioane noaptea. Nu le-am lansat în iarnă de 1 decembrie, că am zis că este vegetaţie uscată să nu avem evenimente. Acum vegetaţia este verde, nu există riscuri și aşa mai departe, deci cred că vom face şi un spectacol cu lampioane. În rest nu mai vorbesc că sunt alţii care sunt autorizaţi să se laude.

R: În general acele lampioane, am înțeles, că au şi niște măsuri de siguranţă, este foarte greu să aprindă ceva.

R.I.H: Da, da. Dar acum, știţi cum e, e mai bine să nu se aprindă decât să avem probleme. Noi am luat o măsură de prevedere, era iarnă, vegetaţie uscată, nu ne trebuiau nouă atunci belele.

R: Vreau să revenim puţin la această ”răceală” care a intervenit între, primarul Radu Hanga şi viceprimarul Dorin Lojigan. O ”răceală” care s-a manifestat la culme când s-a încercat schimbarea viceprimarului.

R.I.H: Când a fost şi discuţia cu parcul industrial. Tot în aceeaşi ședinţă a fost şi discuţia cu Parcul Industrial Tetarom V.

R: De unde a intervenit această ”distanță”?

R.I.H: Şi dacă tine-ţi minte, chiar atunci şi în ședinţă s-a propus din partea opoziţiei, nu din partea noastră să revenim cu subiectul în cadrul unei ședințe extraordinare în care să reluăm un pic mai atent. Acum, cum să vă spun, în domeniul acesta, hai să definim noţiunile: primarul este ales de popor prin vot direct uninominal, viceprimarul nu este ales de popor, este ales de partide. Viceprimarul este ales în consiliul de reprezentanţii partidelor, deci sunt două surse de legitimitate diferite, una este votul popular, alta este votul partidelor politice. Viceprimarul este alesul partidelor politice, nu al poporului. În nici o faza, nici în faza de ”iubire” nu e foarte mare ”iubirea” şi nici în faza de ”răceală” nu e foarte mare ”răceală”. Este problema de interese, când interesul politic este comun, se acţionează în comun, când interesul este divergent, evident că şi relaţiile instituţionale încep să fie puţin afectate, în rest fiecare ne facem treaba.

Nu e vorba de o duşmănie personală, ci e vorba interese divergente, fiecare își apară propriul interes, îşi urmăreşte propriul interes.

R: Vreau să vă întreb, pentru că știți că noi ziariştii cunoaștem mai bine modul de lucru al administraţiei publice decât un cetăţean simplu, care nu are contact tot timpul cu primăria, cu consiliul local s.a.m.d. Noi ştim că viceprimarul îşi desfăşoară activitatea în virtutea unei delegări, dispoziţii date de primar, i se dă ce să lucreze, de ce să se ocupe. Vreau să întreb dacă acum, după ce viceprimarul a anunţat că PNL nu mai face parte din grupul USL al consilierilor locali, vreau să vă întreb dacă schimbaţi modul de lucru al viceprimarului, dacă îi delegaţi alte sarcini?

R.I.H: I-am delegat înainte de a ieşi din USL nişte competenţe de natură administrativă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă şi are în subordine compartimentele acestea, iar ieşirea din USL nu va afecta situația, deci rămâne cu acelaşi domeniu. Referitor la domeniile care privesc activităţile de bază, dacă s-a plasat în afara alianţei, nu va mai avea acces la ele. Activităţile de bază care, de fapt, vor da nota, vor caracteriza administraţia în perioada în care eu sunt primar, este normal să le am sub controlul meu. Orice succes, să zic, vine şi se contabilizează la primar dar şi orice eşec vine şi se contabilizează tot la primar. Primarul reprezintă instituţia, restul sunt lucrători în incinta instituţiei, primarul poartă răspunderea pentru insuccese şi lui i se vor recunoaște eventualele reușite.....una caldă, una rece. Asta este!

R: Vreau să vă întreb despre complexul de agrement şi pescuit ”La Trei Lacuri”. Oamenii vor să ştie ce planuri aveţi cu acest complex.

R.I.H: Eu circul destul de des pe la lacuri, practic, când am timp şi chiar ziua când mă duc pe la puncte de lucru îi zic domnului acela, adică şoferului, hai să mergem şi pe la lacuri, dăm o tură şi pe acolo şi după amiaza în timpul liber. S-a constatat o rărire, o reducere destul de serioasă a numărului de vizitatori, de pescari. Şi am făcut niște calcule. Şi am urmărit un indicator, câţi bani se încasează de la pescari pentru un kg de peşte dus acasă. Indicatorul acesta are 2 elemente: câţi bani se încasează respectiv câţi bani se duc iar la numitor cât peşte iese după ce au pescuit respectivii oameni. Raportul acesta între banii încasaţi şi kilogramele de peşte scos din lac are două influenţe. Cu cât sunt pescari mai mulţi, cu atât sunt mai mulţi bani şi indicatorul este bun, iar cu cât mai puţin este peştele scos, cu atât indicatorul se alterează, adică până la urmă banii care se dau pe kg de pește îl dau toţi cei care intră în lac. Ei, vara aceasta, din cauza scăderii cantităţii de peşte din lac în condițiile în care taxa a rămas la acelaşi nivel, cantitatea de peşte scoasă de plătitorii de taxe a scăzut şi s-a ajuns la un nivel al taxei care nu mai interesează pe oameni. Nimeni nu e dispus să dea 100 lei pentru un kg de peşte pe care îl duce acasă şi atunci întâi a scăzut efectivul de peşte din baltă, a scăzut ritmul prinderilor şi după aceea a început să scadă şi numărul pescarilor. Întâmplare care face, sau nu e întâmplare că e raţional, a scăzut mai repede cantitatea peştelui pescuit decât pescarii şi ca atare s-a ajuns la sume mari pe care trebuie să le plătească un om pentru dreptul de a pescui, astfel spus plăteşte taxa dar nu prinde nimic. Acum avem în studiu două opţiuni, două măsuri. Una este o repopulare, ar trebui repopulat lacul cu peşte, şi, doi, ar trebui regândit, zic eu, sistemul de taxare și separată taxarea, accesul la pescuit practic, taxa de intrar,e de plata pentru peştele prins. Ar trebui ca şi în ipoteza în care nu prinzi peşte să plăteşti o taxă corespunzătoare satisfacţiei pe care o ai pentru a sta în mediul de acolo. Chiar dacă nu prinzi peşte, noi asigurăm paza, iluminat, deci noi avem nişte cheltuieli acolo, alea sunt cheltuielile care trebuie acoperite din taxă iar peştele prins, acela este o marfă pe care ţi-o vindem după ce ai prins-o, dacă ai avut norocul să prinzi 5 kg de peşte plăteşti peştele şi în plus plăteşti taxa de intrare. Dacă nu ai prins nici un peşte, nici o problemă, ai plătit taxa de intrare, nu te-a obligat nimeni, dar pentru că n-ai prins peşte, nu plăteşti. Vreau să reducem nivelul de taxare sperând să crească numărul de pescari şi plecăm de la ideea justă, mai bine să luăm mai puţin de la mulţi decât să luăm mult de la tot mai puţini. Pentru  că, dacă scad numărul de pescari atunci scad şi veniturile şi ajungem în situaţia să nu ne putem acoperi cheltuielile.

R: Dacă îmi daţi voie să fac şi eu o sugestie, există mulţi pescari care pescuiesc doar în stil sportiv, adică eliberează fiecare peşte după ce, eventual, îl mai şi îngrijeşte puţin, îl tratează ca pe o ”comoară”. Aţi putea foarte bine ca într-unul din cele trei lacuri, că aveţi trei la dispoziţie, să băgaţi exemplare foarte mari, acelea care îi fac pe pescari să se pozeze şi să aibă satisfacţia unei capturi de mărime. Acei pescari nici nu vor dori să scoată acel pește din baltă, să îl ducă acasă, preferând să-l pescuiască din nou peste un an, de exemplu, când este și mai mare. Acei pești, de mare mărime nu se vând…

R.I.H: Practic, mi-aţi luat vorba din gură, pentru că eu m-am referit la peştele comercial, acum peşte mare care este trofeu, acela nu este nici în vederile mele să fie dus acasă şi pus în tigaie. Acela rămâne în continuare în lac, eu mă refer la peşte comercial acela de 1.5 – 2.5 kg.

R: Numai că dumneavoastră nu aveți peşte de mare acolo, pentru că probabil s-a recoltat înainte să luaţi dumneavoastră lacurile în administrare.

R.I.H: Probabil, deşi s-au mai prins, să ştiți că s-au mai prins…

R: Cu 20 de exemplare de nu peste 15 kg s-ar putea crea o atracție extraordinară pentru pescarii adevărați, nu pentru cei cu burta goală în căutare de chilipir și furtișaguri. Pentru pescarii sportivi, nu pentru ”braconieri”.

R.I.H: Trebuie să le discutăm cu domnii de la Domeniul Public, adică trebuie să schimbăm ceva acolo că este prea puţin public şi e păcat.

R: Apoi puteţi tot cu cei de la compania de salubritate să realizaţi nişte căsuțe, unde să trageţi curent electric. Vă spun de ce au succes cei din Ungaria de exemplu, au nişte căsuțe, nişte pontoane spre interiorul lacurilor, e o plăcere să stai acolo, pescarii se cazează şi câte o săptămână pentru că au peşte mare pe care să-l prindă. Nici unuia nu îi trece prin cap să ducă acasă vreun peşte pentru că pescuieşte doar de plăcere.

R.I.H: Noi avem un proiect tot acolo, este acuma la nivel de studiu de fezabilitate, pentru amenajarea zonei. Este făcut de un consultant din Iaşi şi vrem să mergem să accesăm fonduri europene. Este în faza de analiză la serviciile noastre şi eu sper să atragem vreun milion de euro că să amenajăm un pic zona, nu vrem să o urbanizăm, nu vrem să turnăm betoane şi aşa mai departe. Dar trebuie să o scoatem la nivel rural şi să o ridicăm, să oferim fiecăruia câte ceva. În proiect există şi nişte amenajări din acestea de vară, unde nu ai nevoie de nu ştiu ce confort. Dacă stă la confort, acasă, parcă i se face dor să mai stea şi la nişte condiţii mai improvizate, mai rustice. Deci avem în vedere şi o echipare cu facilităţi de genul acesta, grup sanitar lucruri de genul acesta, mai vorbim noi...