Alexandru Sabău, directorul Companiei de Apă „Arieş”: „Clientul trebuie satisfăcut şi nu cei din companie”

Evenimentul cel mai important pentru turdeni în anul 2009 trebuie să fie implementarea proiectului ISPA prin care s-a obţinut finanţarea de peste 80 de milioane de euro pentru realizarea de 
reţele de apă şi canalizare. Pentru că întotdeauna am considerat că lămuririle cele mai fidele despre un subiect pot fi obţinute direct de la sursă, am realizat un intreviu cu directorul general al Companiei de Apă Arieş, Alexandru Sabău, care promite nu numai o schimbare în bine a serviciilor oferite clienţilor dar şi modificarea atitudinii angajaţilor faţă de aceeaşi clienţi. În plus, îmbunătăţirea imaginii Companiei, în viziunea lui Alexandru Sabău, trebuie să înceapă cu angajaţii, cei care au primit haine de lucru cu însemnele Companiei de Apă, dar cărora li s-a impus şi un mod de comportament specific instituţiilor de gen din ţările occidentale. Despre toate aceste lucruri şi despre ultima certificare a calităţii serviciilor oferite de Compania de Apă, într-un interviu cu două episoade, cu directorul CA „Arieş”, Alexandru Sabău.

 
Reporter: Care sunt pregătirile pe care le faceţi în vederea începerii lucrărilor?
Alexandru Sabău: Înainte de a trece la implementarea proiectului propriu-zis, în această perioadă, aş vrea să menţionez valoarea proiectului, de 80 de milioane de euro. O valoare deosebit de mare pentru CAA. O comunitate care are circa 100-110 mii de locuitori. Este unul dintre proiectele cele mai mari din România ca şi valoare, comparativ cu celelalte cinci proiecte care există pe fonduri de coeziune. Dacă CAA are 110 mii de locuitori, comunitatea din Călăraşi şi din Giurgiu cu peste 370 şi ceva de mii de locuitori au numai 67 de milioane de euro.
Acest lucru denotă un fapt evident pentru mine şi comunitate. Denotă meritul deosebit al consiliilor locale ale celor două municipii, meritele primarilor şi viceprimarilor celor două municipii, care au reuşit să obţină această finanţare.
Finanţarea nu a fost uşor de obţinut. Au fost foarte multe discuţii, foarte multe aprobări necesare, foarte multe drumuri spre Bucureşti, rectificări, ca până la urmă să fie finalizat şi să reuşim să semnăm contractul de finanţare în 23 septembrie 2008, contract semnat de Compania de Apă Arieş şi ministrul mediului din acea perioadă, Attilla Korodi. Semnarea, de fapt, a contractului de finanţare a însemnat începerea propriu-zisă a proiectului şi a demarat, spunem noi, foarte accelerat având în vedere nevoia de bani existentă în acest moment înTurda şi Câmpia Turzii, nevoie de locuri de muncă. Aşa cum spunea şi premierul Boc, o absorbţie accelerată a acestor fonduri nu face decât să aducă locuri de muncă şi o dezvoltare foarte rapidă a zonelor în care se implementează aceste proiecte.
Dacă ne întoarcem la perioada în care ne aflăm noi, adică în luna februarie, putem spune că suntem în grafic, chiar am devansat puţin unele pachete din proiect – sunt 16 pachete în tot acest proiect şi fiecare pachet a fost şi va fi judecat separat, în conformitate cu procedurile  UE, în conformitate cu procedurile existente la Autoritatea de Management din Bucureşti, la organismul intermediar din Cluj, precum şi la Ministerul Mediului.
Până acum am reuşit să deschidem trei pachete, dintre care unu a fost deja adjudecat – supervizarea lucrărilor din cadrul proiectului – pachet câştigat de o firmă străină. În proporţie de 90% toţi cei care au licitat reprezintă firme străine. Sunt nişte criterii de clasificare foarte dure, pe care, din păcate, doar firmele străine reuşesc să le satisfacă. Proiectele mari care s-au făcut până acum în România (SAPARD sau ISPA) cum sunt şi fondurile de coeziune care continuă ISPA o să fie făcute de firme străine dar în subcontractare cu firme româneşti pentru că e greu de crezut că vor veni muncitori străini.
Mai este de menţionat că „trendul” actual al Ministerului Mediului, care guvernează acest proiect, al Autorităţii de Management este o absorbţie accelerată a fondurilor. Adică să devansăm anumite proiecte. Să comprimăm timpul de adjudecare, de analiză, al acestor proiecte întrucât există în proceduri un termen minim şi unul maxim de postare pe SEAP, de analiză a proiectelor, de adjudecare, de semnare şi, în fine, de începerea lucrărilor. Absolut toţi aceşti timpi trebuie luaţi la limita minimă pentru a reuşi într-un timp cât mai scurt să putem începe implementarea proiectului şi atragerea fondurilor. Pentru că în fond şi la urma urmei atragerea fondurilor înseamnă locuri de muncă pentru oamenii din zonă. Un pas greşit ar însemna automat neeligibitatea cheltuielilor, ceea ce înseamnă că ar trebui să dai banii din buzunarul tău. Aici se aplică foarte bine dictonul italienilor din sud „Chi sbaglia, paga!” (N.R. - „Cine  greşeşte, plăteşte”) şi e foarte greu să reuşeşti pe urmă să-i convingi pe oameni că nu ai greşit. Nu o să reuşeşti să-i convingi pe oameni că n-ai vrut să greşeşti, aici lucrurile sunt foarte clare. De aceea şi procedurile pe care le urmăm sunt foarte exacte. Fiecare pas îl facem împreună cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor. La final, comisia care adjudecă proiectului semnează, dă verdictul, îşi însuşeşte adjudecarea. Cei de la UCVAP confirmă acest lucru, pe urmă merge la Autoritatea de Management şi undeva în prima jumătate a anului vom avea controale şi de la Bruxelles. Suntem tot timpul sub lumina reflectoarelor. Din acest motiv este şi foarte transparentă relaţia noastră cu Ministerul de Finanţe, cu colaboratorii din organismul intermediar din Cluj.
Reporter: Am observat o deschidere faţă de client în ultimă fază, pentru că este foarte importantă părerea celor cărora le duceţi reţeaua de canalizare, sau de apă, în poartă.
Alexandru Sabău: Asta face parte din noua politică şi orientare a companiei. Este clară focalizarea spre client. Este un management al clientului, deosebit de agresiv, până îl implementăm, până îi facem pe toţi să înţeleagă că avem un singur „target”: satisfacţia clientului. Clientul trebuie satisfăcut şi nu cei din companie. Cei care sunt în companie vor obţine satisfacţia dacă şi clientul este mulţumit. E un lucru clar care există în toate economiile private aşa că am fost obligaţi să-l implementăm şi aici. 
Deschiderea aceasta spre client este un lucru sine-qua-non în actuala conjuctură pentru că observaţi cum şi România a intrat încet, încet, în criză. Tot mai multe firme private taie bonificaţiile, taie salariile. Au început să piardă pieţe, nişe de piaţă pe pieţele pe care ei le-au creat cu atâta trudă. E ca un joc de domino. Nu poţi să trăieşti într-o seră. Nu există aşa ceva. Toată lumea este atinsă de criză. În condiţiile astea, cu atât mai mult, clientul trebuie să fie mulţumit. Din această cauză, pe toate canalele media am făcut apel către clienţii noştri. Am dat numerele noastre de telefon, 0264311770 şi 0264311771 în Turda sau 0264366305 în Câmpia Turzii, la care, indiferent de oră, zi şi noapte, o să le răspundă cineva pentru a le asculta sesizările, opiniile, impresiile. Spun „opiniile şi impresiile” pentru că de fiecare dată când facem o intervenţie am statuat obiceiul de a suna pentru a afla feedback-ul clientului vizavi de lucrarea făcută. Nu trebuie să ne ascundem... au mai fost şi probabil mai sunt, dar mult mai puţine cazuri de genul: „ – Domnule n-am presiune la apă! Atunci aşteaptă să vină ploaia!”. Sunt lucruri care nu se fac vizavi de un client care te ţine în viaţă. Aşa cum apa este element vital al vieţii, aşa şi clientul este un element vital pentru orice economie din lume.
Aş vrea să menţionez că am avut întâlniri cu asociaţiile de locatari, cu cetăţenii. Domnul primar Ştefănie a avut iniţiative remarcabile de a se întâlni cu cetăţenii pentru buget şi acolo am participat şi noi, Compania de Apă  pentru a palpa situaţia, să vedem exact cum stăm, care este sentimentul oamenilor vizavi de companiie, vizavi, acest proiect. Am aflat cu mulţumire că oamenii doresc să se înceapă acest proiect. Probabil c-o să fie altceva când vor începe săpăturile propriu-zise. Atunci disconfortul va fi mult mai mare. Vor fi şanţuri, noroi, lucruri care nu se întâmplă toată ziua.
Reporter: Aşa au fost construite toate oraşele. Prima dată trebuie să fie şantier şi pe urmă un produs finit, elegant. Problema care se pune este cât de bine este organizat un şantier astfel ca disconfotul să fie minim iar accidentele inexistente.
Alexandru Sabău: Noi o să încercăm, aşa cum am spus, pe toate canalele să ţinem legătura deschisă cu toţi clienţii noştri şi în măsura în care putem, să centralizăm şi să ne focalizăm pe nemulţumirile care au un numitor comun şi să le rezolvăm cât mai repede. Dar proiectul este ceva foarte vast care va cuprinde toate cartierele din Turda şi Câmpia Turzii. Este un lucru de care avem absolută nevoie. Calitatea apei se va îmbunătăţi simţitor pentru că vom înlocui conductele de azbociment, care sunt cancerigene, conductele de fontă, conductele de oţel, care, unele, au vechime şi de 100 de ani. Le vom înlocui cu conducte de polietilenă. Sunt conducte noi, fiabile, garantate 150 de ani, care nu îşi schimbă pe parcursul anilor compoziţia sau caracteristicile. Ca atare noi o să livrăm o calitate a apei constantă. Dacă apa este bună, este bună până la robinet. Prin „robinet”, mă refer la robinetul Companiei de Apă. Robinetul CAA este la limita de proprietate unde se face branşamentul. Se face branşamentul, se pune contorul. Acolo este limita de proprietate. De acolo, omul are instalaţia lui proprie. Dacă instalaţia lui este din materiale compozite, care sunt de aceaşi calitate sau compatibile calitativ cu ceea ce punem noi, atunci calitatea apei va fi aceaşi şi la robinetul clientului. Dacă, în schimb, materialele care alcătuiesc reţelele de apă până la robinet, în casă, sunt din oţel, sau vechi, oxidate, aşa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, atunci apa o să aibă o total altă calitate faţă de calitatea apei de la branşament. Este o problemă care va genera probabil foarte multe discuţii şi probabil că va genera şi anumite măsuri, în unele blocuri, de înlocuire a ţevilor cu materialele noi, care se folosesc în acest moment, astfel încât calitatea apei să fie constant bună, de la livrare, până la robinetul clientului.

(Interviul va continua săptămâna viitoare cu alte probleme legate de activitatea celor care furnizează apa potabilă în Turda şi Câmpia Turzii.)