19
Sam, Sep
46 New Articles

Interviu
Typography

 Thumbnail imageConducerea Salinei Durgău Turda are în derulare un proiect de amenajare, în vederea deschiderii către vizitatori, a încă circa 4000 de metri pătrați din minunea de la Turda, suprafață deocamdată neaccesibilă publicului larg. Este vorba de mina Iosif sau Sala Ecourilor. Pentru finalizarea acestui proiect este nevoie de multă muncă și sume importante de bani investite pentru realizarea unei galerii de acces și a altor lucrări.

Pentru a afla mai multe despre acest proiect am purtat un dialog cu cei mai potriviți oameni să ne vorbească despre acest lucru, cei care sunt, de fapt, artizanii Salinei Durgău Turda așa cum o cunoaște o țară întreagă și nu numai, primarul municipiului Turda, Tudor Ștefănie, și directorul general al SC Turda Salina Durgău SA, dr. ing. Ovidiu Mera.

Primarul Tudor Ștefănie despre extinderea suprafeței vizitabile din Salina Turda:

Thumbnail image" Salina, după cum ştiţi, face parte dintr-un program strategic de dezvoltare a turismului local. Este, de fapt, obiectivul cel mai important care va trebui să realizeze o revitalizare a turismului local, construind în jurul ei şi alte obiective turistice care să facă atractivă localitatea Turda ca şi oraş turistic. Salina, aşa cum spuneam şi altă dată, după acest proiect a avut nişte avantaje economice dar şi din punct de vedere al imaginii, ca şi obiectiv turistic, însă eu am zis întotdeauna că nu trebuie să ne oprim cu lucrările privind oferta turistică, chiar în salină, la ceea ce a însemnat acest proiect de fonduri europene desfăşurat la Turda.
Salina are foarte multe posibilităţi de extensie a activităţilor turistice în interiorul ei și, ca atare, este obligatoriu să deschidem câteva galerii noi şi săli de activitate turistică aici. Unul din obiectivele imediate este deschiderea unei săli de o suprafață destul de mare şi care să fie utilizată, după deschiderea ei, ca zonă de tratament balnear.
Suprafața suficient de mare permite folosirea sa în diferite scopuri turistice, ceea ce înseamnă că şi în interiorul acestei noi săli de tratament vor fi executate lucrări de mobilare a zonei astfel încât ea să necesite şi autorizarea sub formă de locaţie de tratament dar în acelaşi timp şi confortul pentru cei care vin.
În acest fel vom despărţi turismul de atracţie în zona salinei de zona de tratament. Investiţia nu este de mare valoare, cu atât mai mult cu cât se face prin eforturi proprii, a le societăţii Salina.
Sigur că nu o să renunţăm la a găsi soluţii de extensie şi pentru activităţile de agrement de care vorbeam. De asemenea vom fi în discuţii, cred eu, pentru realizarea acelui complex balnear care, până la urmă, va cuprinde un total de activităţi pe care le-am prevăzut până în 2016 în zona salinei. Eu sper să se realizeze cât mai repede aceste activităţi şi, faţă de cei 400.000 de turişti care vin anual va trebui să luăm în considerare şi faptul că jumătate din turiştii care vor veni de aici înainte să fie constanţi pe activitatea de turism balnear, ceea ce înseamnă că fiecare turist care vine pe activitate balneară să fie cu locaţia în Turda pe minimum 12 maxim 18 zile, aducând şi un plus de valoare financiară, utilizând noul complex balnear din centrul localităţii şi, bineînţeles, zona salinei pentru tratament."

Ovidiu Mera despre amenajarea Sălii Franz Josef:

Reporter: Domnule Mera, vorbiți-ne despre proiectul pe care îl aveți referitor la mărirea spațiului vizitabil din Salina Turda.
Thumbnail imageOvidiu Mera: Până în prezent, din 1992, de când salina a fost deschisă pentru turişti, s-a mers mai mult pe vizitarea camerelor Rudolf şi Terezia şi a instalaţiilor şi încăperilor situate la nivelul galeriei de transport Franz Josef. Aceasta pentru că sunt locurile unde este un acces relativ facil, accesul a fost posibil încă de la deschiderea salinei, excepţie a făcut mina Terezia la baza puţului, existând la acea vreme lacul, dar între timp toate inconvenientele au fost rezolvate şi, practic, această mare parte a salinei a fost deschisă. Mina Iosif sau Sala Ecourilor, aşa cum este cunoscută ea de publicul larg, a rămas închisă din cauza accesului dificil.

Reporter: Cât de adâncă este mina Iosif?
Ovidiu Mera:Este vorba de o diferenţă de nivel, între vatră şi galeria de transport, de 80 de metri. Accesul se face pe puţul de extracţie situat lângă cele două balcoane care sunt deschise turiştilor şi nu atât coborârea este dificilă, cât este urcarea, fiind vorba de 396 de trepte, pe o scară de lemn îngustă, iar circulaţia în două sensuri este imposibilă şi în plus este singura cale de acces pietonal.
Pentru că fiecare obiectiv turistic subteran trebuie să aibă minim două căi de acces, am decis să nu permitem accesul turiştilor pe vatra minei. Ideea noastră s-a modificat pe parcurs în sensul că am găsit, odată cu amenajarea minei Terezia, s-au creat premise favorabile pentru a realiza o a doua cale de acces către mina Iosif şi, astfel, vom reuşi să introducem în circuitul vizitabil al salinei şi această mină, iar suprafaţa vizitabilă a salinei va fi extinsă cu aproximativ 4000 metri pătraţi.
Încă nu vă pot spune ce vom face în mina Iosif, pe vatra minei, probabil că vom efectua studii de microclimat să vedem ce se întâmplă acolo şi poate că îi vom da destinaţie de sală de tratament la cota - 115. Măsurătorile topografice pe care le-am făcut în ultima vreme ne-au confirmat faptul că este cea mai adâncă sală din salină, aceasta pentru că pe mina Terezia este lacul subteran care ridică acea cota accesibilă cu vreo 8 metri.

Reporter: În ce fază vă aflați cu proiectul?
Ovidiu Mera: Lucrările au început deja, suntem în faza de organizare de şantier, în sensul că am reabilitat puţul, am verificat structurile de protecţie de pe puţ, am făcut extensia reţelei de iluminat până pe vatra minei, iar în prezent facem lucrări de salubrizare pentru că, în decursul anilor, pe puţuri, până la data când ele au fost acoperite în urma lucrărilor demarate sau efectuate prin proiectul PHARE, respectivele puţuri au fost un fel de rampe de gunoi. Acolo s-au aruncat foarte multe mizerii pe care acum le adunăm, le punem în saci de plastic, şi o să le scoatem de acolo. Va trebui să eliminăm nişte apă de pe vatra minei, aceasta se va îmtâmpla peste o lună şi jumătate, pentru că în prezent nu ne încurcă, dar ne va încurca în momentul începerii lucrării de săpare a galeriei de legătură şi când vom face în paralel şi lucrările de nivelare a vetrei. Nu se va scoate nici un gram de sare, toată sarea pe care o vom excava va fi utilizată pentru nivelarea vetrei camerei.

Reporter: Când credeţi că va fi deschisă publicului ?
Ovidiu Mera: Îmi este greu să vă spun. Iniţial am estimat la 6 - 7 luni de zile durata efectivă de săpare a galeriei. Din testele pe care le-am făcut iniţial am gândit o galerie de profil mic, 4,5 metri pătraţi, care este frecvent utilizată în lucrările de explorare geologică şi, teoretic, ar fi suficientă pentru circulaţie dar ne-am gândit că ar fi bine să facem o galerie puţin mai mare şi în aceste condiţii am mers la profilul de transport Franz Josef. De asemenea, un element care ar crea dificultate este faptul că toată galeria se va săpa manual, nu cu ciocane de tăiat sare, ci cu ciocane electrice dar, cu toate astea, realizarea profilului semicircular al bolţii şi alte elemente o să facă lucrarea destul de dificilă.
Dacă prin săparea galeriei vom constata că se modifică aerajul minei, dacă va deveni deranjant, atunci va trebui să instituim pe galerie o succesiune de diguri de aeraj. Digurile de aeraj sunt nişte pereţi, nişte uşi, care se montează pe galerie şi care controlează aerajul, separă cele două camere dar cu uşi rabatante în ambele părţi.

Reporter: Cât ar trebui să dureze lucrările de amenajare, sau, mai bine zis, când veți include și mina Iosif circuitului vizitabil?
Ovidiu Mera: Sper ca în cel mult un an de zile să finalizăm lucrările. Dacă se va putea, vom încerca să organizăm, dacă se va impune şi condiţiile tehnice ne vor permite, lucrul în două schimburi şi atunci viteza de înaintare va creşte. Estimăm o înaintare de 4-5 metri pe lună şi, la o galerie de 50 de metri, e clar că vorbim de 10 luni.

Reporter: Odată cu mărirea spaţiului destinat vizitării probabil că veţi creşte şi fluxul de oameni permis.
Ovidiu Mera: Studiile de securitate minieră au relevat faptul că numărul maxim de persoane care poate să fie la un moment dat pe vatra minei Rudolf este undeva la 350 - 370 de oameni. Nu au fost multe momente în istoria salinei când pe vatra minei Rudolf să fie mai mult de 350 de persoane la un moment dat, este vorba de jos pe vatră, nu câţi oameni sunt în salină. Acum, faptul că vom extinde suprafaţa vizitabilă a salinei, eu sper să aducă o degajare în fluxul turistic şi în aglomeraţia care, în unele momente, se produce la salina.

Reporter: Cam câţi metri pătraţi are vatra minei la care lucraţi acum?
Ovidiu Mera: 4000 de metri pătraţi. Este o cameră asemănătoare cu mina Terezia, aproape identică, atât dimensional cât şi ca şi configuraţie. S-a tot vorbit despre un al doilea lift pe mina Rudolf şi am evitat, am întârziat o luare de decizie în acest sens pentru că, deschizând mina Iosif pe puţul care există, pe care se face accesul spre vatra minei, putem să instalăm acel lift de care avem nevoie ca să facilităm accesul la orizonturile inferioare ale salinei, şi un lift de 20 + 1 persoane. Deja vorbim de lift cu însoţitor, pe care să coboare turiştii pe vatra minei. Nu va fi un lift panoramic, va fi un lift normal, de viteză relativ mare, deci nu mai mergem cu un metru pe secundă pentru că nu mai are nici o logică şi în aceste condiţii vom avea un circuit în sens unic, în sensul că de la oricare dintre intrări turiştii vor merge în sala puţului minei Iosif, vor coborî pe vatra minei, traversează mina, ajung pe vatra minei Terezia prin noua galerie pe care noi o facem, acolo îşi fac plimbarea pe insulă, respectiv plimbarea cu barca, dacă doresc şi, cine nu doreşte, poate să urce spre vatra minei Rudolf. Urcarea se va face atât pe scările de lângă liftul mic, cât şi cu liftul iar de pe vatra minei Rudolf se va face urcarea la cota -35, nivelul balconului, sala de apel, altarul şi elemente care deservesc activitatea de transport pe verticală respectiv crivacul puţului după care turiştii vor ieşi din salină. Realizând un circuit în sens unic, automat vom încerca să programăm liftul panoramic în aşa fel încât la urcare să se menţină viteza actuală iar la coborâre să aibă o viteză mai mare pentru că el nu va fi folosit pentru coborârea turiştilor şi atunci, dacă vom reuşi să facem treaba asta, vom câştiga puţin timp şi vom fluidiza puţin fluxul turistic.

Pin It

Add comment

Regulile de baza pentru a face comentarii pe site
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.


Security code
Refresh