Mi-au cazut ochii pe o ştire. Nimic nou pentru mine dar m-am gândit că şi noi, micuţii ziarişti din Turda putem să facem ceva, cât de puţin, pentru înscăunarea cu adevarat a democraţiei la toate nivelurile. De la preşedinte până la primar, de la viceprimar pâna la premier, de la poliţie până la justiţie. Că “buturuga mică răstoarnă carul mare”. Asta uită intotdeauna cei aflaţi la putere, asta este micul nostru avantaj, de care trebuie să profităm. Redau mai jos stirea care m-a “stârnit”:
“Traian Băsescu a discutat cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, într-o şedinţă cu uşile închise, pe tema raportului Comisiei Europeane pe justiţie. Preşedintele statului a dat afară jurnalştii prezenţi la şedinţă, cerând membrilor CSM să nu ofere informaţii presei despre discuţiile pe care le vor avea.
Nici la finalul şedintei, şeful statului nu a dat declaraţii presei. În schimb, procurorul general Laura Codruta Kovesi şi preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu au prezentat măsurile pe care le vor lua pentru rezolvarea problemelor semnalate de oficialii europeni.”
Mi-am amintit ce îmi spunea un prieten. Că, deşi departe de ţară, când a ieşit Băsescu preşedinte a fost atât de bucuros încât a băut o şampanie cu soţia. Tot el mi-a spus că nu va mai face asta niciodată. Şi pentru nici un alt plitician ajuns la putere. Iată înţelepciunea românului, cea de pe urmă.
Colegii mei din presă, mari admiratori, ca şi mine la acea vreme, a preşedintelui PD, primar general al capitalei (sau era ministrul Transporturilor pe atunci?), Traian Băsescu, îşi amintesc momentul penibil în care am fost invitati să luăm parte la Şedinta Comitetului Municipal al respectivului partid, ca exemplu de deschidere faţă de presă şi cetăţeni.Trebuia să fie o dare de seamă dar şi alegeri. Nu mai stiu dacă preşedintele PD Turda era actualul primar sau Radu Mureşan. Oricum, ce s-a întâmplat de fapt? După ce am fost invitaţi să asistăm fără probleme la adunare, mai ales că urma să sosească şi viitorul prim marinar al ţării, s-a întamplat ca acesta să întârzie vreo două ore. Nici o problemă, noi am aşteptat... Pentru ce, pentru ca Traian Băsescu, odată primit cu aplauze şi flori în sala mare a primăriei, să ne invite fain-frumos afară pe cei din presă pentru că “avem de purtat nişte discuţii care ţin exclusiv de organizarea partidului şi nu am vrea ca adversarii noştri politici să ne afle secretele” a motivat actualul preşedinte. Nu a rămas prea mult la Turda, a ţinut un speech însufleţitor pentru membri şi simpatizanţii partidului şi a plecat în trombă spre un alt oraş din judeţ.
Aşa că, pe mine nu m-a mirat decizia preşedintelui de a alunga presa. A făcut-o de multe ori şi o va mai face de oricâte ori va vrea “muşchii lui”. Problema este că războiul cu presa este un bumerang, care se întoarce asupra ta exact când nu ai vrea. Iar războiul cu presa nu poate fi caştigat decât dacă aceasta din urmă a minţit sau. mai rău, este coruptă. Aşa cum ştim noi destui. Îmi amintesc chiar de unii care au spus că până la amiază va demonstra ca sunt prost şi corupt. Nu a facut-o nici până azi, deşi au trecut vreo două luni cred. Este drept că nici nu a spus la care amiază se referea bietul om.
Dar revenind la ultima faptă comisă de preşedintele meu, mi se pare că o justiţie cu uşile închise nu se poate face. Orice obstrucţie este pusă între justiţia română şi scoaterea la lumină prin presă a activităţii acesteia şi a modului în care ea “judecă”, este cea mai scurtă cale spre ceea ce li s-a întâmplat bulgarilor. Iar în materie de justiţie şi corupţie ştim cu toţii că nu stăm cu nimic mai bine decât ei.
Sper doar – şi atunci mă înclin în faţa celui care a declarat la preluarea mandatului război corpţiei – că Traian Băsescu a pregătit, într-adevar o “surpriză” elementelor murdare din aparatul de justiţie şi atunci “silenzio stampa” la care am făcut referire nu este decât o alta faptă bună a actualului preşedinte. Alături de toate celelalte dintre care nu îmi amintesc niciuna. Greşeli insă... mi-e plină memoria. Ştiu, şi dumneavoastră.
În altă ordine de idei, ziceam pe blogul meu zilele astea că: “Plină presa din Turda de pupincurishti. Credeam că s-au deşteptat odată cu trecerea anilor, cu acumularea unei experienţe… De fapt nu. S-au adâncit mai tare în rahat.
Observ că, în afară de ziarul nostru, doar bătrânul Hălăştăuan mai “muşcă” în stânga şi-n dreapta. Dar el are razboiul lui de dus…
Poate unii o să mă acuze pentru cele se spun, dar “îmi dă mâna să o fac”. Ar fi bine ca şi colegii noştri să înceapă să facă mai mult decât să încaseze un salariu pentru a ţine gura închisă. Sau alungită într-un grotesc zâmbet de perfidă falsă simpatie în timp ce pupă fundul celui care îi răsplateşte mâna întinsă. Scârbos.
Dacă, în ultima decadă nu s-a reuşit înfiinţarea unui club al presei la Turda, poate vom reuşi să înfiinţăm un alt club…: The Kiss My Ass Club. Sponsorizat de cel pe care il pupăm în fund, desigur. Dacă statisticile indică faptul că românii au început să aibă mai multă încredere în ziarişti, acest fapt nu se datorează prea multor scribi din Turda. ori din Câmpia Turzii.
Spre ruşinea lor.”
Concluzie: în aceste vremuri în care cei cu bani şi cu muşchi se supară, orice ai zice despre ei (dacă nu îi lauzi), e greu să ai boaşe. Dar îţi trebuie aşa ceva dacă vrei să te chemi ziarist, chiar şi femeie fiind. Pentru că s-a dovedit în presa adevarată că ele sunt cu mult mai curajoase decât bărbaţii.
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.