Viceprimarul Mircea Irimie, față cu reacțiunea cetățenilor

Peste 150 de locuitori din zona de la Colegiul Național Mihai Viteazu până la Colonia de Ciment și  fosta Casirom s-au aflat de Ziua îndrăgostiților, de la ora 16, în Sala Festivă a noii clădiri de la Școala ”Teodor Murășanu”.

Din partea autorităților a fost prezentă o delegație avându-l în frunte pe viceprimarul Mircea Irimie. Alături de acesta, pregătiți să preia nemulțumirile turdenilor dar și să răspundă la sesizările sau întrebările acestora au fost consilierii Doru Anca (PRM) și Jean Ovidiu Oprea (PD-L), directorul tehnic al primăriei, Emil Dardai și reprezentanți ai conducerii Companiei de Apă ”Arieș” și Poliției locale.

De această dată o să trecem peste lungile ”intro”-uri ale viceprimarului, despre care am pomenit cu ocazia radiografierii unei alte astfel de întâlniri. Primul vorbitor din partea cetățenilor a fost o doamnă care a întrebat ce se întâmplă la fosta Casirom, că oamenii se tem să mai stea în case de frica celor care fură fier vechi de acolo. Iar vara, prin zona industrială trec o grămadă de mașini grele care au distrus drumurile iar praful este de nesuportat.

Viceprimarul a răspuns femeii că lichidatorul de la Casirom dorește să vândă acel teren, pentru producție, pentru că acolo există instalată alimentare cu energie electrică de mare putere. Apoi, deși str. 22 Decembrie 1989 ar trebui reparată de Drumurile Naționale, administrația locală o va repara ea însăși, mai ales că de acolo s-au furat de peste 20 ori.

Gheorghe Lungu, locatar al aceleiași zone industriale a solicitat viceprimarului Irimie, nici mai mult nici mai puțin decât următoarele: ”Am o doleanță. Acolo unde a fost Casirom-ul că am lucrat 10 ani macaragiu acolo, vă rog foarte frumos să nu se aducă ceva improvizații, deținuți sau drog. Să se facă un hotel și un parc. Un hotel și un parc turistic.” Același domn a întrebat de ce nu s-a asfaltat strada 22 Decembrie 1989 pe întreaga lățime a sa ci s-a așternut asfalt doar pe câte o bandă de mers pe sens. Irimie a răspuns că nu discută despre ce s-a făcut până a venit el în administrație, ci de ce se face de acum încolo. Viceprimarul l-a asigurat pe cetățean că de această dată, strada respectivă va fi amenajată ”din gard în gard”, mai ales că este vorba de o ”curea de intrare pe autostradă. Apoi Casirom-ul nu e pe domeniul public și nu este proprietatea municipiului dar administrația locală îi ajută pe cei care vor fi proprietarii acelui teren cu toate cele necesare pentru a putea crea locrui de muncă la Turda.

Un localnic din zona mai centrală a străzii G-ral Dragalina a reclamat problema legată de canalizarea locuinței sale și a vecinilor, care comportă o situație mai specială. ”De la Pictor Theodor Aman la sensul giratoriu a făcut canalizarea firma Grup 4 Instalații, la 4,5 metri adâncime. Înspre LMV, a făcut-o AICI, despre care spuneți că sunt cele mai bune firme din județ. Nivelul de la șosea, unde trebuie să merg eu cu canalul este 2,4 m. Ei au băgat canalul la 1,8 m iar gura de canal din față este la 1,4 m. Am orbit cu toți șefii, ce faceți domnule, că eu nu pot? Vecinul meu dă pe canal 500 lei iar eu dau 5000 de lei. Eu nu pot. Între Pictor  Theodor Aman și Vasile Alecsandri nu ne putem lega la canal. Cum să duc eu canalul 2,4 metri în sus, că atâta este diferența de nivel la mine?” Viceprimarul Irimie l-a întrebat pe reprezentantul CAA dacă a notat adresa omului și i-a solicitat să găsească o rezolvare.

A venit rândul unui locuitor al străzii Traian, îngrijorat de zvonul că pe strada sa se va devia traseul camioanelor de mare tonaj. Răspunsul viceprimarului a venit imediat, așa cum s-a întâmplat în cazul fiecărui vorbitor, a cărui problemă nu necesita o documentare mai amănunțită: ”Purtăm discuții pentru ca, începând de la Gilău, camioanele mari să intre pe autostradă pentru că nu dorim să le mai lăsăm în Turda. Lăsăm doar cele până la 7,5 tone sau, mă rog, cele care au contract de furnizare mărfuri  în Turda. Așa vom reduce cu 80 % traficul acestor mașini în Turda. Vrem inclusiv strada Rațiu să fie pe două sensuri, acum așteptăm studiu de trafic.”

Același localnic, Vasile Giurgiu, a vrut să știe de ce el a trebuit să facă muncă în folosul comunității când a luat ajutor social iar acum sutele de oameni care beneficiază de aceleași drepturi nu sunt scoși în stradă, la deszăpeziri?

Un ultim cetățean a cărui intervenție o prezentăm aici, pentru că au fost foarte multe și variate, Ioan Todea, a ridicat problema str. Săndulești, unde după ce problema legată de mașinile de gunoi a trecut, problema prafului rămâne. Întrebarea era de ce nu poate fi amenajată și această stradă, așa ca altele din oraș, pe care locuiesc consilieri locali? Omul spune că s-a reușit limitarea vitezei autovehiculelor la 30 de km la oră dar prea puțini respectă această limitare. Un alt vecin din zonă a sărit în sus ca ars când a auzit răspunsul viceprimarului care l-a întrebat pe domnul Todea, câți din locuitorii străzii s-au legat la canalizare? I-a răspuns oficialului turdean pe un ton poate prea înalt: ”Câți au avut bani, atâția s-au legat!”

Oamenii au început să râdă de-a binelea când au auzit încă un dialog între viceprimar și omul respectiv:

”Mircea Irimie: Nu ne certăm…

Omul: Ba ne certăm, că de aceea am venit aici.”

Viceprimarul le-a spus răspicat oamenilor că ”străzile unde infrastructura subterană nu a fost finalizată, nu sunt prioritare la asfaltare”.

Mulți dintre participanții la întâlnirea cu reprezentanții primăriei au plecat înainte să-și spună of-ul. Unii pentru că în sală erau prea mulți cetățeni deodată și nu se mai auzeau unii pe alții, alții erau profund nemulțumiți că au fost invitați acolo printr-un fluturaș semna de primarul Tudor Ștefănie iar el nu era acolo, iar unii au plecat plictisindu-se efectiv pentru că ”ședința” dura deja prea mult.

Consilierul Doru Anca a ieșit pe holul școlii unde vorbea cu cei care-l interpelau, iar unii chiar au emis ipoteza că mulți dintre nemulțumiții care au fost mai vehemenți au fost aduși de vajnicul peremist acolo, așa cum face la unele ședințe ale Consiliului local.

Ședințele cu cetățenii vor continua până la epuizarea tuturor cartierelor.