Ziua Internațională a Rromilor sărbătorită cum se cuvine la Câmpia Turzii

La Câmpia Turzii s-a organizat vineri, 6 aprilie, o amplă manifestare dedicată Zilei Mondiale a Rromilor. De fapt ziua aniversară este 8 aprilie însă acțiunile de la Câmpia Turzii au fost devansate cu două zile pentru că duminică o formațiune politică foarte importantă a etniei rrome și-a programat congresul la Cluj Napoca.

Sărbătoarea rromilor a cuprins mai multe manifestări sociale, culturale sau chiar de ordin politic. Ea a debutat la Câmpia Turzii cu o dezbatere publică având tema: ”Însemnătatea Zilei Internaționale a Rromilor”. Au participat lideri și simpli membri ai partidului Alianța Civică și Democrată a Rromilor (ACDR) alături de reprezentanți ai Asociației pentru Promovarea Incluziunii Sociale, care are sediul la Câmpia Turzii.

Lăudabil este faptul că activitatea a început cu intonarea Imnului de Stat al României, urmată de intonarea Imnului Rromilor, fapt care nu se întâmplă la activitățile unor etnii mai numeroase decât cea a rromilor.

Președintele filialei Câmpia Turzii a Alianței Civice și Democratice a Rromilor, Gligor Dondoczi, le-a spus invitaților: ”Azi este o zi foarte importantă pentru noi, pe care dorim să o petrecem împreună cu dumneavoastră: români, maghiari și rromi. Am copilărit aici, la Câmpia Turzii, cu majoritatea dintre dumneavoastră iar între noi nu trebuie decât să existe respectul unuia pentru celălalt.” Cea pe care Gligor Dondoczi a prezentat-o ca doamna inspector Margareta a prezentat un film emoționant despre istoria rromilor, spunând în prealabil: ”Ar trebui să mulțumim lui Dumnezeu din Cer că suntem cetățeni liberi, cu drepturi depline pentru că strămoșii noștri au pătimit și au murit pentru simplul fapt că s-au născut rromi.”

În timp ce imagini alb-negru se derulau pe ecran prezentând țigani încolonați în drum spre lagăre de concentrare, apoi copii desculți și zâmbitori, ori chipuri ridate de țigani, doamna Margareta își continua expunerea. ”Am fost marginalizați și masați la capătul satelor. Sute de ani am fost robi iar după aceea mama rromă nu știa ce va pune pe masă la cină familiei sale.  La noi se spune: ”mulți copii, mult noroc” pentru că acești copii sunt un dar și o binecuvântare de la Dumnezeu. Bătrânii simbolizează pentru noi respectul” a explicat inspectoarea Margareta. În acest timp, imaginile emoționante continuau să se deruleze iar pe imagini apăreau citate, uneori din Imnul Rromilor, alteori simple zicători în limba rromani: ”Am plecat cu corturile și copiii flămânzi” sau ”Sărăcie, tu, multe suflete rănești/ Durere, umilință și frică, în toate ești”. Când doamna Margareta a tăcut, o liniște apăsătoare s-a așternut peste sala plină de rromi din Câmpia Turzii. Imaginile terifiante au fost oprite chiar de ea pentru că, nu-i așa, ”azi trebuie să fie o zi fericită, nu una în care să ne întristăm iar.” Iar inspectoarea Margareta le-a oferit participanților și o concluzie care avea să prefațeze, cumva, momentul următor – adunarea politică a ACDR Câmpia Turzii: ”De aceea trebuie să fim uniți, pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple”.

De la ora 14, în sala mică a Casei de Cultură ”Ionel Floașiu” s-a desfășurat un simpozion internațional despre ”Eficiența educației inclusive în școli”. De la ora 15, zeci de copii au participat la o activitate de desenare pe asfalt sub genericul ”Eu nu am etnie, eu am copilărie” urmată de o petrecere în aer liber cu cântec, joc și voie bună, la fasole cu cârnați.

De la ora 17, Sala de spectacole a Casei de cultură ”Ionel Floașiu” a devenit neîncăpătoare, odată cu începerea unui spectacol artistic, devenit tradiție de Ziua Rromilor, la Câmpia Turzii. Pe scenă au urcat rând pe rând ansamblurile de cântece și jocuri tradiționale ale ACDR, APIS, ale celor din Poiana Turda și Cămăraș, dar au participat și virtuoși instrumentiști și soliști vocali, de care zona Turda-Câmpia Turzii nu a dus niciodată lipsă. În plus, organizatorii au pregătit participanților și câteva surprize.

În țările române, rromii, sunt semnalați în secolul XIV ca robi. În Evul Mediu majoritatea rromilor din țările române erau robi boierești, domnești sau mânăstirești, ocupațiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari, aurari, spoitori, cântăreți, etc. În secolul XIX, sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia romilor fiind definitiv abolită în 1856.

Poporul rrom stabilit în țările Europei, în timpul celui de al doilea război mondial, a fost supus unor persecuții fiind supus unor acțiuni de epurare etnică și culturală. Alături de evrei, rromii au fost prădați, lipsiți de bunuri și averi (în special aur) și trimiși în lagărele de concentrare de la Birkenau și Auschwitz în vederea ștergerii oricărei urme a prezenței acestor averi.

Limba lor face parte din ramura indo-ariană a familiei de limbi indo-europene, fiind similară cu alte limbi hinduse precum hindi.

Data de 8 aprilie marchează, din punct de vedere istoric, reunirea la nivel internaţional a organizaţiilor romilor din lume în cadrul primului Congres Mondial al Romilor, ce a avut loc la Londra, în 1971, devenind apoi cunoscută ca “Ziua Internaţională a Romilor”. La acest congres au fost puse bazele Uniunii Internaţionale a Romilor, s-a adoptat drapelul precum şi imnul internaţional al romilor.