412 ani de când căzut-a, răpus de mână vicleană, Mihai Voievod Viteazul

 Sute de persoane cu dragoste de cele sfinte sau de simbolurile naționale ale României au înfruntat vineri, 9 august 2013, arșița zile și temperaturi de aproape 40 de grade Celsius pentru a-l comemora pe Întâiul Unificator al celor trei Țări Românești, Mihai Voievod Viteazul.

Ceremonia de comemorare, organizată de administrația locală turdeană ca în fiecare an, s-a desfășurat la mânăstirea ”Mihai Vodă”, ridicată pe locul asasinării marelui voievod în trista zi pentru români de 9 august 1601. Manifestările religioase și oficiale de vineri au marcat 412 ani de la dispariția lui Mihai Viteazu și aniversarea a 16 ani de la începerea demersurilor pentru construirea mănăstirii ce-i poartă numele.

La momentul comemorativ a fost prezent ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, al Clujului, Maramureșului și Sălajului, Andrei Andreicuț, care a oficiat de la ora 9.30 pe altarul de vară a mănăstirii, Sfânta Liturghie arhierească. 

Manifestările au inclus primirea oficialităţilor, o slujbă religioasă, o scenetă de teatru şi defilarea Gărzii de Onoare. La manifestări, au participat, răspunzând invitației primarului municipiului Turda, Tudor Ştefănie, senatorul Alexandru Cordoş, deputatul Mircea Irimie, liderul USL Turda, Cristian Matei, prefectul de Cluj, Gheorghe Vuşcan, primarul Radu Hanga, primăriţa comunei Băişoara, Minodora Luca, și alte oficialități locale și județene.

Slujba arhierească a fost deosebită, Înaltul Ierarh al Bisericii ortodoxe Române fiind  înconjurat de un sobor de peste 40 de preoți din care au făcut parte exarhul Mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, Arhimandritul Dumitru Cobzaru și protopopul de Turda, pr. Daniel Crișan.  Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corala „Teofilos” a preoților turdeni, dirijată de preotul Sebastian Zăhan și Corala “Maria” din Sebeș, Alba, condusă de Mihai Popa.

Slujba a fost urmată de un parastas pentru domnitorul Mihai Viteazul, ocrotitorul așezământului monahal de la Turda, oficiat la mormântul voievodului. Cu același prilej Mitropolitul Clujului a sfințit și crucea ce a fost așezată pe monumentul ridicat în memoria domnitorului Mihai Viteazul.

În cadrul cuvântului de învățătură Mitropolitul Andrei Andreicuț a enumerat câteva dintre calitățile marelui voievod ca bun creștin și mare român: ”Cu prilejul acestei slujbe solemne la care ne aducem aminte de Mihai Voievod Viteazul,  subiectul pe care l-am ales să vi-l pun la inimă s-ar intitula cam aşa: Mihai Voievod un mare european. Şi mi-am ales subiectul acesta pentru că este în vogă şi pentru că de multe ori oamenii insuficient documentaţi socot că anumite virtuţi li s-ar potrivi europenilor moderni şi că noi românii nu avem aceste virtuţi. Vreau să subliniez că Mihai Voievod Viteazul a fost un mare european al vremurilor sale. Istoricii ştiu mai bine decât mine, la un moment dat îi scria împăratului Rudolf un lucru pe care îl dorea şi îi zicea aşa "Măria Voastră eu aş fi putut avea multă linişte în ţărişoara mea, dar dacă am ridicat paloşul l-am ridicat pentru întreaga creştinătate". Avea conştiinţa că ceea ce face, face pentru întreaga creştinătate, pentru întreaga Europă”, a subliniat înaltul prelat, un om foarte legat de Turda și de istoria sa, după ce a slujit aici mulți ani, înainte de revoluția din decembrie 1989.

La rândul său, prefectul clujean, Ioan Gheorghe Vuşcan, a spus celor prezenți la manifestările de comemorare: ”Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi aici alături de dumneavoastră pentru al comemora pe Mihai Viteazul, una din figurile cele mai reprezentative ale istoriei noastre. (…) Nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul lui, securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de o curată şi desăvârşită poezie tragică, sunt cuvintele scrise de marele istoric român Nicolae Iorga. Zilele lui Mihai Viteazu au fost curmate de adversarii lui , dar nu i-au putut știrbi faima de care s-a bucurat ca apărător de neam şi ţară, precum şi de apărător al creştinătăţii. Aşa cum relevă şi cronicile istoricilor, voievodul român era un om profund religios, ctitor de lăcaşe de cult dar şi un foarte bun cunoscător a geo-politicii secolului XVI, motiv pentru care a avut o preocupare continuă în a construi un stat unitar român.  Prin acţiunile pragmatice şi concepţiile politico-militare, Mihai Viteazu a fost o personalitate europeană a timpului său, prin curaj, îndrăzneală şi eroism, cu rol pilduitor pentru toţi românii a dat încredere întregului neam de a trăi demn şi unit, într-o singură ţară românească”, a rostit prefectul județului Cluj.

Gazda manifestărilor, primarul Tudor Ştefănie, a avut un discurs mai patriotic, însuflețitor al sentimentelor de mândrie față de apartenența la poporul român: ”Cultul pentru eroi neamului are o istorie îndelungată. El face parte din conştiinţa sufletul şi credinţa noastră românească. An de an, marele Voievod Mihai Viteazu este comemorat la Mânăstirea ”Mihai Vodă” din Turda, aşezământ monahal ridicat pe locul unde a fost ucis unificatorul Principatelor Române. Ne bucurăm că această manifestare a devenit un element de identitate locală şi chiar naţională iar toţi trebuie să acordăm unor astfel de evenimente respectul cuvenit. Această manifestare tradiţională pe care noi am instituit-o reprezintă în sine o istorie, o istorie locală care trebuie păstrată  dar mai ales promovată şi susţinută la adevărata sa valoare şi transmisă generaţiilor viitoare. Manifestările organizate de acest prilej nu înseamnă altceva decât respect pentru tradiţie, istorie, continuitate, din generaţie în generaţie”, a spus Ștefănie, unul dintre principalii promotori ai afirmărilor locale din toate domeniile, în ultimul deceniu. Același edil-șef turdean a explicat și importanța edificării unui locaș de cult cum este Mânăstirea ”Mihai Vodă”, în ansamblul identității locale și naționale: ”În semn de omagiu, pe acest loc sacru s-a înălţat un aşezământ mânăstiresc, ca loc de oficiere necontenită a rugăciunilor şi eternă pomenire, în memoria domnitorului unificator de ţară. La iniţiativa mitropolitului Bartolomeu, la data de 10 septembrie 2002, a fost sfinţită piatra de temelie a acestui lăcaş. Onorată asistenţă, dintotdeauna pământul patriei a fost stropit cu sângele martirilor, trupurile lor neînsufleţite stau la temelia zidurilor acestei patrii, de aceea eroii neamului românesc  nu pot fi uitaţi, ei ne sunt un exemplu de dăruire şi de sacrificiu, ei şi-au dat sufletul pentru neamul acesta, sfidând chiar moartea. Noi existăm şi vom dăinui totdeauna prin jertfa lor”, a conchis primarul turdean.

Programul comemorativ de la Mânăstirea Mihai Vodă de la Turda a continuat cu tradiționala prezentare a unei scenete istorice, același inimos preot ortodox Sebastian Zăhan luând hainele laice pentru a-l întruchipa pe Mihai Voievod. El a venit în fața participanților călare pe un frumos cal, ridicând barda cu mâna stângă, asemenea marelui unificator de țară pentru care epitetele nu ne vor ajunge niciodată celor în venele cărora curge sânge de român. A urmat depunerea de coroane de flori din partea instituțiilor turdene sau a primăriilor și oficialităților participante, omagii depuse la monumentul închinat marelui voievod. Manifestările s-au încheiat cu parada organizată de Garnizoana Militară din Turda.
Locul comemorării, monumentul care se constituie în Mormântul lui Mihai Viteazul, are și el o istorie zbuciumată, așa cum a fost și viața, destul de scurtă dar intensă, a lui Mihai Viteazul. Inițial, pe acest loc, soția sa - Doamna Stanca -, cu învoirea principelui Transilvaniei Gabriel Báthory, a reușit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenționat de către naționaliști fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troițe, așa cum este reprezentată pe o realizată în , achiziționată de istoricul turdean István Téglás 1853 1915), apoi de contele József Kemény(1795-1855) din Luncani.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, preotul unit Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări.

Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1923 de către Comitetul Femeilor Române din Turda o troiță din lemn, la recomandarea și la dorința Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreună cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919. Realizarea Troiței a fost posibilă și cu sprijinul „Societății monumentelor istorice” din București. Troița de lemn, în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripția: „Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”.

Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (cifra evocă anul morții 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este confecționat din beton armat, placat cu travertin de Rușchița, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate, executate din marmură albă de Simeria (la fel ca și placa mormântului) de către artistul clujean Vasile Rus Batin. Placa are sculptat sigiliul lui Mihai Viteazul și inscripția „Aici odihnește Mihai Viteazul (1593-1601) Domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei” apoi sunt trecute luptele sale eroice de la Nicopole, Sadova, Călugăreni, Șelimbăr, Mirăslău, Gurăslău.

Mânăstirea “Mihai Vodă” este construită pe locul unde a fost asasinat, în anul 1601, primul unificator al celor trei ţări româneşti. Ea a fost destinată săvârşirii de slujbe şi rugăciuni neîncetate pentru pomenirea marelui voievod. Aşezământul monahal este o copie arhitecturală şi reprezintă o restaurare a aspectului vechii mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti.