Extinderea zonelor de protecţie arheologică şi a patrimoniului construit din Municipiul Turda

Municipiul Turda, prin autorităţile sale, Muzeul de Istorie Turda şi Poliţia Locală Turda comunică extinderea zonelor de protecţie arheologică şi a patrimoniului construit din Municipiul Turda, situaţie reglementată prin Hotărârea Consiliului Local Turda nr. 12 din 31.01.2013, în baza avizului nr. 408 din 15.11.2012 emis de M.C.P.N. – Direcţia Judeaţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj.

Planul topografic al zonelor protejate, ce constituie baza patrimoniului cultural-turistic pentru reactualizarea Planului Urbanistic General, poate fi consultat la Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului şi Cadastru, cam. 68 sau la Muzeul de Istorie Turda.

Zonele arheologice cu vestigii din epoca romană şi Evul Mediu se suprapun preponderent peste centrul istoric şi partea vestică a oraşului după cum urmează: străzile Cheii, Luceafărului,  Funicularului, Al. Russo, P. Cerna, D. Zamfirescu, N. Bălcescu, M. Costin, Mesteacănului, Ana Ipătescu, Alba Iulia, Dealul Zânelor (la ieşirea din Turda spre Alba Iulia), Mandolinei, Sănduleşti, Aleea Corbului, Romană, Cetatea Romană, Castrului Roman, I. I. Russu, Pictor Th. Aman, Traian, Potaissa, Turturelelor, Cocoşului, Cetatea Colţeşti, Aleea Borsec, Al. Zizin, Al. Dorna, Privighetorii, G. Bariţiu, Clujului, N. Iorga, Bucovinei, A. Mureaşnu, C. Brâncoveanu, Gen. Dragalina, Dr. Ioan Raţiu, Horea, Cloşca, Crişan, V. Alecsandri, P. Dan, Argeşului, Albinei, M. Eminescu, Bicazului, Al. Fărcăşan, A. Iancu, G. Coşbuc, Dacia, Mircea cel Bătrân, B. P. Haşdeu, A. Bunea, Castanilor, Axente Sever, Gh. Lazăr, Ş. Şuluţiu, A. Saguna, Gelu, N. Titulescu, p-ţa. Romană, Libertăţii, Războieni, Abatorului, A. Vlaicu, Fântânele.

În zona industrială, perimetrul arheologic protejat include traseul drumului din epoca romană  şi necropola sudică a Potaissei: Colonia Cimentului, Intr. Armatei, str. Ion Neculce, N. Teclu, str. 22 Decembrie 1989, Bogata etc.

În zona extravilană protecţia arheologică se instituie spre pârâul Sf. Ion (fost cătun Sf. Ion şi spre amonte pe Pârâul Sfântu Ion până la confluenţa cu Valea Sărată), respectiv zonele din Poiana de la cimitir, înspre podişul Bogata (izvorul Lişca, Măzărişte etc).

Clădirile valoroase – de la stilul gotic, urme de renaştere, baroc, neoclasicist, eclectic, secession până la modern - sunt cele din centrul istoric, dar şi vilele din p-ţa Romană, str. Traian, str. Dr. Ioan Raţiu şi nu numai, potrivit anexelor planului topografic.

În cadrul  strategiei de dezvoltare turistică a municipiului pe termen mediu şi lung, autorităţile locale urmaresc ca obiectiv principal creşterea atractivităţii turistice a zonei, prin valorificarea patrimoniului cultural. Prin urmare, executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire, începând cu o anexă-magazie sau un garaj auto până la clădirile etajate cu diferite funcţiuni  etc. În acest sens, se aduce la cunoştinţă că nerespectarea prevederilor Legii 50/1991 republicată, privind autorizarea lucrărilor de  construcţii sau a OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional şi a Legii 422 din 2001 privind regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice sau a intervenţiilor neautorizate asupra monumentelor istorice, răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.